Ne mai desparte puțin timp de Ziua cea mare, prin care primim speranță. Speranță în mântuire!
Duminică, creștinii apuseni de pretutindeni, fie ei romano-catolici, evanghelici sau reformați, sărbătoresc cu toții praznicul Învierii Domnului nostru Isus Cristos!
Fie ca această sărbătoare să ne umple sufletele de bucurie, să putem uita măcar pentru puțin timp de viața cotidiană impregnată de coronavirusul care ne-a invadat planeta și de tot ceea ce implică aceasta într-o lume în permanentă căutare și neliniște sufletească!
Vă dorim tuturor celor care sărbătoresc duminică Învierea Domnului har și binecuvântare, multă sănătate și pace sufletească, iar celor care sărbătoresc Duminica Intrării Domnului nostru Isus Cristos în Ierusalim, Duminica Floriilor la creștinii răsăriteni, le adresăm de asemenea aceleași gânduri curate!
Cristos a înviat, aleluia!
Frohe Ostern!
KellemesHúsvétot!
Happy Easter!
Buona Pasqua!
Feliz Pascua!
Erwin Josef Ţigla,
președintele
Forumului Democratic al Germanilor din Județul Caraș-Severin
(dialog cu Ana ALMAȘANA CIONTEA – poetă și solistă de muzică populară)
– Pe scurt, punctați-ne pentru început, câteva date biografice pentru cei care nu știu suficiente amănunte despre dumneavoastră. – Dumnezeu a îngăduit să mă nasc la Cerbia-Zam, într-o vară frumoasă, la 7 august 1959. Am văzut lumina în casa părinților mei, Ioan și Creștina Stăniș. Am avut bucuria de a mă trezi între oameni buni și frumoși de la care am învățat înalte valori și virtuți, de la credință până la omenie, la care s-a adăugat învățătura din școlile pe care le-am urmat.
– Privind activitatea artistică, ce ne puteți spune? – Activitatea artistică a intrat firesc în viața mea încă din copilărie, fără a înțelege atunci prea multe… știam că-mi place să cânt, să fiu implicată în piese de teatru, să recit poezii, să pictez, să particip în corul școlii sau în grupul vocal din sat. Cel mai mult însă iubeam cântecul. Se ,,lipeau” de mine toate doinele și cântecele propriu zise învățate de la moașa Lena, Domnica, Mariți, Dorina sau nanele Floarea, Sabina și Auruța de pe Valea Almașului. Culegerile mele nu s-au rezumat doar la acest areal. Mai târziu, participam la diverse evenimente de unde aveam uneori, norocul să plec mai ,,bogată” adunând cântece, strigături, întâmplări, povești de viață, obiceiuri, costume din toate zonele etnofolclorice ale Hunedoarei.
– Când ați debutat ca solistă de muzica populară și cum v-a fost parcursul până în prezent? – N-aș putea vorbi despre o anume dată… mai degrabă, debutul meu a prins contur prin participările la festivaluri de folclor din țară, unde am obținut numeroase premii, inclusiv zece trofee. Mie nu mi s-a întâmplat debutul peste noapte… un lucru este cert. N-am ,,topit” etapele ascensiunii… poate n-am fost suficient de ,,incisivă”, mai precis… ,,am curaj, dar n-am tupeu”.
– Sunteți și culegătoare de folclor? – Da, sunt un artist care nu renunță la culegeri, fiindcă acolo găsesc esența și profunzimea lucrurilor și a valorilor care definesc un popor. Încă din copilărie am avut privilegiul de a trăi între oameni, de la care învăț și astăzi. În căutările mele, am găsit versuri și povești care m-au inspirat, îndrăznind astfel să creez și eu în stilul locului, fără a mă îndepărta de graiul strămoșilor mei… poate de aceea almășenii îmi zic ,,Ana noastră” mândrindu-se cu mine când mă ascultă la radio sau mă văd la televizor. Acest lucru m-a determinat să-mi iau numele artistic ,,Almășana” atunci când am suportat o ,,cumpănă” în viața mea.
– Ce zonă folclorică reprezintă repertoriul dumneavoastră? – După cântec, după port, aparțin zonei Valea Mureșului, mai precis, Valea Almașului, un loc de mare frumusețe, situat pe versantul de sud al Zărandului. Este o zonă de interferență, bogată în folclor fiindcă aici se întâlnesc trei județe Hunedoara, Arad și Timiș. Aici am descoperit cântece, costume, legende ale locului, snoave și vorbe înțelepte care, pentru mine sunt COMORI. Setea mea de cântec frumos, m-a determinat să includ în repertoriu piese deosebite din toate zonele Hunedoarei.
– Din buchetul de succese, vorbiți-ne despre o satisfacție deosebită, în calitate de solistă. – Da. Am avut satisfacții artistice, de la aprecierea publicului până la premii și distincții obținute, emisiuni frumoase, filmări, înregistrări etc… O! da… că veni vorba de înregistrări… era la începutul anului 1997 când am efectuat un turneu în fosta Yugoslavie alături de alți colegi. După spectacole, venea lumea să ne ceară casete – cum erau pe atunci – eu nu aveam încă înregistrări așa că le cântam de drag și la masă. Dar, nici nu știam ce mă așteaptă… la spectacolul din sala Teatrului de la Vršac, au fost prezenți redactori de la Radio și Televiziunea din Novi Sad. După recitalul meu, am fost intervievată și mi-au cerut înregistrări spre a fi difuzate la Radio. Le-am zis cu părere de rău că… n-am și am plecat la cabină. La finalul spectacolului, am fost invitată în scenă, fiind supusă unei bucurii fără seamăn. În aplauzele publicului am fost invitată să înregistrez la Radio Novi Sad. Mi se părea ireal… mai mult decât în visele mele… cred că atunci am avut cele mai frumoase aplauze din viața mea de artist…! Am plâns și am cântat de fericire…
– Cât despre o neîmplinire… vă amintiți? – Am avut destule… dar îmi amintesc și acum, după multă vreme cu amărăciune de o mare neîmplinire. Evident, înainte de 1989, pentru fiecare interpret de folclor, era o mare cinste trofeul ,,Floarea din grădină” până la urmă era și este o recunoaștere a valorii interpretului. Da! Era un trofeu râvnit. În sfâșit, participasem la un festival, la Turnu Severin unde obținusem Premiul pentru creație. Tot atunci s-a făcut și preselecție pentru ,,Floarea din grădină”. Am participat și m-am numărat printre cei nouă admiși. Ar fi trebuit să mă prezint la București, la începutul anului următor. Știm ce a urmat în decembrie ’89 așa că… s-au desființat ,,Floarea din grădină”, ,,Cântarea României” etc… După niște ani s-a trezit cineva și s-a reluat emisiunea, dar pentru mine era prea târziu… depășisem vârsta… nu a fost să fie. Poate nici nu era necesar, atâta timp cât eu n-am ținut la premii, faimă sau bani. Eu cânt de drag!
– Vă considerați o femeie invidiată? – Am perceput adesea acest sentiment urât, până la urmă, omenesc dar m-am ferit de a-l simți și eu la modul grobian, josnic… Am fost de multe ori judecată greșit, am simțit adesea și ,,bețe-n roate” reușite din partea unor ,,amici”… tot invidia umbla cu ,,pâra” pe la diverși ,,decidenți” spre a-mi zădărnici ascensiunea… etc…, dar în tot răul e și un bine. Dacă tot supăram, fără a face vreun rău cuiva, am ,,zis” într-un cântec ,,Bietele dușmancele/ De-ar putea săracele/ De vie-n pământ m-ar pune/ Că nu mai încap de mine/ Și-n pământ de mă ascundu/ Și de-acolo ies cântându/ Și-n pământ dacă mă bagă/ Eu la lume tăt îs dragă”… eu așa mă ,,răzbun”, prin cântece frumoase.
– Privind gândurile de viitor, ce ne puteți spune? – Chiar dacă trăim vremuri grele, știu că poporul român are genă bună și vom răzbi toți virușii. Chiar dacă lumea va fi altfel, folclorul nu va pieri, decât odată cu lumea… cred că după crize și greutăți, vom câștiga războiul prin buna rânduială, prin credință și prin armonia cu natura, de care lumea… a uitat. Eu voi continua să cânt și să dăruiesc celor care vin folclor sănătos. Am un proiect frumos ,,Florile dorului” care are ca scop aducerea în prim plan a folclorului autentic și promovarea tinerilor interpreți. Am în plan, înregistrări cu grupul ,,Florile dorului”, spectacole și filmări la TVR.
– Știu că scrieți și poezie… – Da, m-am trezit vorbind poezie… niște gânduri și trăiri care își cereau dreptul de a fi așternute pe imaculate… O, Doamne! Simt că am primit daruri pe care nu le pot desăvârși doar într-o viață. O! de-ar fi numai creația…, dar sunt atâtea alte încercări și obstacole peste care trebuie trecut… dacă s-ar putea, fără compromisuri… poate, n-am făcut totul pentru ,,a fi pe val”, dar cu siguranță, am ales lumina, în locul strălucirii… ,,Bat clopote/ Și mă cheamă lumina/ E noaptea Învierii/ Și mi-e dor de Iisus./ Alerg prin întuneric fără teamă/ Aș vrea să-i spun cuvintele nespuse/ Aș vrea să-i spun/ Tot ce am de spus./ Ajung în lumină/ Și în val mă prind/ Iau lumina sfântă/ Încerc să cuprind/ Stele și lună,/ Întregul pământ,/ Ploaie și lacrimi,/ Cântec și tăcere/ Și focul cel sfânt”. Trăirile mele, cărora oamenii le spun poezii, au teme diverse… de la dragoste la satiră, de la natură la eroi, atitudine și răzvrătire… eu nu scriu decât atunci când ,,Îmi cad în brațe poeme” sau când ,,Bat clopote și mă cheamă lumina”. Recunosc, am un ,,minus” foarte mare. Nu pot scrie la comandă… dar, în ceea ce scriu, sper să vadă lumea că ,,spun ceva”.
În data de 12 aprilie, creștinii vor sărbători Învierea Domnului în rit apusean (romano-catolici, evanghelici luterani, reformați calvini), iar pe 19 aprilie, cel în rit răsăritean (ortodocși, greco-catolici). În pregătirea acestei mari Sărbători a creștinătății, a noastre și a familiilor noastre, organizăm o expoziție de artă plastică virtuală, pe net, care are ca tematică „SFINTELE SĂRBĂTORI PASCALE 2020”. Această inițiativă demonstrează totodată că prin intermediul artelor plastice, „luptăm” împreună în cel mai frumos mod cu putință contra pandemiei care ne-a schimbat total viața în aceste zile: prin artă contra coronavirusului!
Au fost invitați să colaboreze la acest proiect artiști plastici din țară și de peste hotare, cu maximum 3 lucrări de persoană. Au răspuns invitației noastre: Viorel Coțoiu (Bocșa), Viorica Ana Farkas (Reșița), Marianne Florea (Reșița), Livia Frunză (Reșița), Adina Ghinaci (Reșița), Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), Veronika Haring (Maribor, Slovenia), Doina Hlinka (Reșița), Gustav Hlinka (Reșița), Eleonora Hoduț (Reșița), Orest Kryworutschko (Cernăuți, Ucraina), Cristina Lihat (Sânnicolau Mare), Ioana Mihăiescu (Reșița), George Molin (Ticvaniu Mare), Bogdan Piperiu (Reșița / Tuttlingen, Germania), Vasile Popovici (Reșița), Nik Potocean (Bocșa), Albert Puschnig (Klagenfurt am Wörthersee, Austria), o lucrare cu autor necunoscut din colecția Udo Peter Puschnig (Klagenfurt am Wörthersee, Austria), Tatiana Țibru și Cvetka Vimar (Maribor, Slovenia). Mulțumim tuturor și fiecăruia în parte pentru lucrările trimise!
În următoarele 21 de zile, pe pagina de Facebook a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin și a Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin (adresa: Demokratisches Forum der Banater Berglanddeutschen) vor apărea lucrările fiecărui artist în parte, precum urmează:
Viorel Coțoiu: joi, 9 aprilie
Viorica Ana Farkas: vineri, 10 aprilie
Marianne Florea: sâmbătă, 11 aprilie
Livia Frunză: duminica, 12 aprilie
Adina Ghinaci: luni, 13 aprilie
Flavia Beatris Grădinaru: marți, 14 aprilie
Veronika Haring: miercuri, 15 aprilie
Doina Hlinka: joi, 16 aprilie
Gustav Hlinka: vineri, 17 aprilie
Eleonora Hoduț: sâmbătă, 18 aprilie
Orest Kryworutschko: duminica, 19 aprilie
Cristina Lihat: luni, 20 aprilie
Ioana Mihăiescu: marți, 21 aprilie
George Molin: miercuri, 22 aprilie
Bogdan Piperiu: joi, 23 aprilie
Vasile Popovici: vineri, 24 aprilie
Nik Potocean: sâmbătă, 25 aprilie
Albert Puschnig: duminică, 26 aprilie
lucrarea cu autor necunoscut din colecția Udo Peter Puschnig: luni, 27 aprilie
Tatiana Țibru: marți, 28 aprilie
Cvetka Vimar: miercuri, 29 aprilie.
Acesta este un proiect al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și al Asociației Germane de Cultura și Educație a Adulților Reșița.
Vă doresc tuturora în primul rând multă sănătate, dar și putere sufletească să treceți peste aceste momente grele pentru toată omenirea, de la mic la mare, de la tânăr la vârstnic. Și încă un îndemn: în aceste zilele să fim mai buni, mai solidari cu cei de lângă noi, să fim purtători de dragostea Bunului Păstor! SĂRBĂTORI FERICITE ȘI BINECUVÂNTATE!
Acum, în perioada carantinei și desfășurării luptei asidue împotriva furiei coronavirusului și de aplicare strictă a măsurilor de autoprotecție împotriva acestuia, în municipiul Hunedoara se poate consemna o eficientă activitate voluntară materializată în donarea de sânge. Se reflectă astfel, sub genericul „mereu alături de membrii comunității”, momente de umanitate, solidaritate, înțelegere și respect față de semenii noștri care suferă de dureri trupești și care au nevoie de sânge. Dar iată ce ne declară medicul primar Cristina BICHIȘ (în foto) coordonator al Laboratorului de Transfuzii Hunedoara: – Nu de mult a fost o scădere a donatorilor aproape de zero. Am apelat prin SMS şi cu telefonul donatorii fidelizaţi din fişier care au răspuns chemării noastre.
O parte dintre aceștia ne-au sunat la telefon întrebând dacă avem deschis şi dacă se donează sânge, având în vedere restricţiile. Unii chiar au vrut să ştie dacă sunt supuşi vreunui risc de la donarea de sânge. I-am asigurat că nu este niciun risc: dezinfectăm locaţia după un protocol şi de câte ori este ori este nevoie. Donatorii se spală pe mâini la intrare şi se dezinfectează, le dăm măşti, păstrăm distanţarea socială necesară, nu mai mult de 2 donatori la sala de recoltare. După apelul de la televizor pentru ca populaţia să doneze sânge pentru că sunt şi bolnavi care au nevoie de tratament şi unii şi de sânge, s-a scris şi-n declaraţia pe proprie răspundere că este voie să ieşi din casă pentru a dona, numărul donatorilor a revenit la media noastră zilnică. Acum însă se întâmplă alt fenomen: cererea de sânge a scărut pentru că bolnavii cronici au fost externaţi, aşa că la momentul actual avem sânge în stoc, iar pentru că acesta are un anumit termen de valabilitate sperăm să nu expire. A rămas totuşi cererea de concentrat trombocitar, fiind mulţi bolnavi oncologici sau la secţia de hematologie, aşa că am avea nevoie mai mult de donatorii fidelizaţi, cei care vin la donare frecvent, tocmai pentru a prepara acest component sanguin.
Un grup de iniţiativă format din studenţi ai Universităţii „Eftimie Murgu” din Reşiţa elaborează viziere pentru protecţie ce urmează a fi distribuite unităţilor sanitare, confruntate în această perioadă cu mari probleme de aprovizionare, în special pe palierul echipamentelor de protecţie.
„În vremuri de restrişte nu putem fi nepăsători. Ne străduim prin muncă şi ne alăturăm celor din prima linie, voluntar, în lupta pentru combaterea virusului COVID-19. Asigurându-ne că mesajul şi efortul nostru sunt recepţionate, nădăjduim că putem depăşi împreună, cu bine, astfel de momente grele prin implicare, dând valoare comunităţii în care trăim”, a declarat rectorul Universităţii Eftimie Murgu din Reşiţa, Christian Chioncel.
Pentru că înţelege contextul actual, universitatea reşiţeană, din iniţiativa dr. ing. Relu Ciubotariu şi a studentului Deian Ardeljan din cadrul Facultăţii de Inginerie şi Management, apelează la comunitatea locală, şi nu numai, să se alăture acestui demers pentru a putea onora numărul mare de cereri.
„Ideea producerii de viziere pentru protecţie a fost preluată din social-media, acolo unde circulă foarte multă informaţie şi iniţiative în acest sens. Pentru că pe noi ne caracterizează voluntariatul, am privit-o ca pe o provocare şi ne-am gândit să o facem într-un cadru organizat. Pentru început am încercat să identificăm cât de mare e nevoia şi ne-am alăturat mai multor grupuri cu astfel de iniţiative din ţară, pentru ca mai apoi să ne apucăm de treabă. În ceea ce priveşte procesul de producţie al vizierelor, un prim pas în reprezintă realizarea modelului digital, iar al doilea pas constă în convertirea acestui model digital într-un fişier stereolitografic, un fişier acceptat de imprimantele de tip 3D. În cea de-a treia etapă, se verifică şi se corectează eventualele erori, după care se elaborează primul prototip, se încearcă produsul pentru ca mai apoi să se facă ultimele corecturi şi se dă aprobarea pentru producere în serie”, explică dr. ing. Relu Ciubotariu.
Tehnologia aditivă este un proces de fabricare a obiectelor solide tridimensionale, în care se adaugă strat după strat. Obiectele fizice sunt produse folosind datele acelui model digital, iar prin imprimarea acestor fişiere de tip STL se permite crearea de structuri şi părţi complexe, care nu pot fi produse prin metode convenţionale. Astfel, însă, pot fi create geometrii complexe ce asigură o mare libertate în design.
Timpul alocat pentru producerea unui vizier depinde de geometria acestuia. Dacă la început era nevoie de circa trei ore pentru primul prototip de vizier, în prezent, timpul este redus la jumătate, pentru că s-a reuşit să eliminarea erorilor. Deocamdată, materia primă este asigurată din resurse proprii, iar pentru că cererea este mare, grupul de iniţiativă face un apel la comunitatea locală să li se alăture în acest demers. Toate aceste viziere vor fi distribuite la unităţile sanitare aflate în dificultate, dar şi altor unităţi din prima linie de la care există solicitări, cum sunt, de exemplu, jandarmii, poliţiştii ori pompierii.
„Am ales să mă implic pentru că aşa este în natura oamenilor să îi ajute pe alţii şi acum am găsit o modalitate prin care pot să-mi pun cunoştinţele şi abilităţile mele în practică pentru a-mi ajuta semenii, pentru a contribui la o societate mai puternică. În plus, dând eu un exemplu, poate vor fi şi alţii care mă vor urma”, spune Deian Ardeljan, din Serbia, student în anul III la Universitatea Eftimie Murgu din Reşiţa, membru al grupului de iniţiativă. AGERPRES/(AS – autor: Paula Neamţu, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)
In data de 12 aprilie se va sarbatori Invierea Domnului in rit apusean, iar pe 19 aprilie, cel in rit rasaritean. In pregatirea acestei mari sarbatori a crestinatatii, a noastre si a familiilor noastre, vom organiza o expozitie de arta plastica virtuala, pe net, care va avea ca tematica “SFINTELE SARBATORI ALE PASTELUI 2020”.
Daca aveti lucrari realizate, care sa fie cuprinse in aria tematica data, va rog sa trimiteti imaginea in format jpg pe adresa mea de mail contact@erwinjoseftigla.ro pana duminica, 5 aprilie 2020, maximum 3 lucrari de persoana.
Va astept cu mult drag sa fim impreuna virtual de Sarbatori prin arta plastica!
Acesta este un proiect al Bibliotecii Judetene “Paul Iorgovici” Caras-Severin, al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caras-Severin si al Asociatiei Germane de Cultura si Educatie a Adultilor Resita.
Va doresc tuturora in primul rand multa sanatate, dar si putere sufleteasca sa treceti peste aceste momente grele pentru toata omenirea, de la mic la mare, de la tanar la batran. Si inca un indemn: in zilele ramase din Postul Mare 2020, sa fim mai buni, mai solidari cu cei de langa noi, sa fim purtatori de dragostea Bunului Pastor!
Cu multumiri si in speranta unor vremuri mai bune pentru fiecare dintre noi,
Cu prilejul prezenței mele și a lui Gheorghe Jurma la Iași pentru prezentarea cărții-album „Monumentele Mihai Eminescu”, la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” în data de 5 martie a.c., am cutreierat centrul istoric și zona Copoului, încercând să simt mai aproape atmosfera Târgului Ieșilor, oamenii locului, dar și istoria acestor locuri.
Unul dintre monumentele cheie din capitala Moldovei a fost, este și va rămâne Palatul Culturii, astăzi, printre altele sediul central al Complexul Național Muzeal „Moldova”. Și nu puteam, bineînțeles, să-l ocolesc, mai ales cunoscând faptul că aici trebuia să fie localizată donația făcută de unul dintre emblematicii căutători ai străfundurilor Banatului Montan, colecționarul și iubitorul de bine Constantin Gruescu, cel care a trecut în ianuarie la cele veșnice.
La Biroul de informare de la parterul Palatului Culturii am fost îndrumat spre o altă locației: este vorba despre Muzeul „Poni – Cernătescu”, situat pe str. Mihail Kogălniceanu, nr. 7B, unde a fost transferată Donația „Constantin Gruescu” după reamenajarea Complexului Național Muzeal.
De ce aici? Având în vedere faptul că academicianul Petru Poni, întemeietorul școlii românești de chimie, unul dintre locuitorii acestei case, astăzi memoriale, avea preocupări în mineralogie, s-a considerat că locul cel mai potrivit al donației să fie aici. Am putut vizita astfel Donația „Constantin Gruescu” în subsolul Muzeului „Poni – Cernătescu”, pus în valoare printr-o amenajare adecvată, ca de un interior al unei mine, toate mineralele și florile de mină fiind puse în evidență printr-un sistem de lumini armonizat. De asemenea se pot urmări aici și virtual informații despre donație și despre cine a fost Constantin Gruescu.
Trebuie subliniat faptul că donația a fost realizată în anul 1993, ea conținând, conform celor relatate de muzeograful prezent, 200 de eșantioane din România și din lume (Europa, Africa, America de Sud).
Am plecat de la muzeul ieșean cu sufletul încărcat de emoția de a-l fi „reîntâlnit” pe Nea Costică Gruescu, departe de casă, dar prezent prin ceea ce a iubit el cel mai mult: nestematele pământului Banatului Montan. Și cu o mulțumire sufletească: La Iași, la Muzeul „Poni – Cernătescu”, Constantin Gruescu este cinstit și apreciat!
Precum bibliotecile din țară și din lume, și biblioteca publică bocșană este profund afectată de apariția și răspândirea cu repeziciune a coronavirusului (COVID19).
Având în vedere evoluția epidemiei, declarată ulterior, de către OMS, pandemie, începând cu data de 16 martie 2020 la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa (Caraș-Severin) s-au luat măsuri de prevenire a apariției și răspândirii acestei groaznice boli.
Astfel, au fost anulate sau amânate toate evenimentele culturale și activitățile de educație permanentă propuse spre desfășurare în această perioadă; de asemenea, au fost suspendate serviciile pentru public, precum și serviciul relații cu publicul.
Considerând că măsurile de prevenție sunt esențiale pentru evitarea contractării virusului COVID19, s-au luat măsuri adecvate pentru a proteja sănătatea angajaților, a colaboratorilor, a celor care, dintr-un motiv sau altul, sunt obligați să treacă pragul instituției în această perioadă. Așadar, în bibliotecă se desfășoară activități permanente de curățenie, dezinfectare, angajații fiind echipați cu mască și mănuși protectoare, asigurate de Primăria orașului, măsuri de igienă obligatorii și eficiente. De asemenea, au fost sistate deplasările în afara instituției, cu foarte mici excepții.
În această perioadă de „izolare”, angajații bibliotecii au în atenție fondul de documente, lucrând la prelucrarea unor donații consistente de carte. La sfârșitul anului 2019 biblioteca bocșană a fost beneficiara a două importante donații de carte: una din partea familiei prof. Craiovan (Reșița) și cealaltă din partea familiei av. Lucian Stancu (Orșova). Este vorba despre câteva sute de volume care trebuie triate, înregistrate, prelucrate și aranjate în rafturile bibliotecii.
De asemenea, se lucrează la realizarea unor Cataloage privind Fondul special de carte de la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa. Acest fond special cuprinde carte veche, carte cu autograf și carte cu ex libris și ediții bibliofile. Acestui „fond special” i se alătură și fondul de carte „Banatica”, fond care necesită, de asemenea, atenție, fiind într-o permanentă dezvoltare prin adăugare de noi titluri și noi exemplare de volume și publicații din Banat.
Ca de obicei, angajații bibliotecii lucrează și la redactarea revistei „Bocșa culturală”, intrată în cel de-al XXI-lea an de apariție. Primul număr din acest an se află sub tipar, iar cititorii și colaboratorii se vor bucura de el în preajma sărbătorilor Sfintelor Paști.
În această perioadă Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa pregătește și cea de-a XIII-a ediție a Concursului Județean de creații literar-artistice „Gânduri către Dumnezeu”. Lucrările – cele literare – se primesc on-line, pe adresa de email a bibliotecii (biblioteca_bocsa@yahoo.com), până în 15 mai 2020 (termenul a fost prelungit). Desenele și lucrările artistice trebuie aduse la sediul instituției în original.
Corespondența cu diverși colaboratori din țară și străinătate este încă o preocupare importantă a slujitorilor cărții bocșene, precum și contactul permanent, comunicarea cu utilizatorii serviciilor bibliotecii, pentru diverse informații și lămuriri.
Se cunoaște faptul că, în incinta Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa își desfășoară activitatea și Centrul Catehetic „Vasiova” coordonat de pr.dr. Daniel Crecan, iar multe dintre activitățile acestui centru sunt comune. Pentru a proteja copiii și tinerii acestui centru, pentru a nu-i expune sub nicio formă, au fost suspendate și activitățile permanente precum: atelierul de pictură, vizionările de filme, șezătorile literar-muzicale, întâlnirile catehetice și atelierul de creație (handmade-uri).
Noul coronavirus a fost declarat o urgență mondială de către OMS, provocând probleme grave în întreaga lume. Dincolo de spaima pandemiei, viața se derulează, ne dorim noi, cât mai firesc. Îngrijorarea persistă. Este prezentă. Însă, cartea, sub diferite forme, poate fi, și în aceste condiții, un prieten foarte bun și un sprijin de nădejde. Lectura ne poate delecta, deconecta și vindeca în clipe de criză. Nu renunțați la ea!
Reiterăm îngrijorarea pe care ne-a creat-o publicarea, pe Mediafax, a unui text semnat de Adrian Sârbu, cu doar două zile înainte de comunicarea, de către ministrul de Interne, a Ordonanței Militare Nr. 4. Textul era intitulat „Deşteptarea! Până să murim de virus, o să îngropăm România”, iar Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a avut, la momentul respectiv, o atitudine fermă față de conținutul (și subtextul) mesajului lui Sârbu, pe care l-am calificat ca fiind „impertinent și cinic, acesta cerând, de fapt, de la Guvern, pe față, bani pentru el, atunci când spune că informațiile trebuie livrate «prin instituţiile credibile din media pe care Guvernul are obligaţia să le susţina material, pentru ca orice reacţie incontrolabilă pe social media să poată fi contracarată»”. Nu intrăm în detaliile comunicatului nostru, el poate fi citi pe site-ul UZPR. Precizăm doar că, în subtextul revendicărilor sale, Adrian Sârbu transmitea și angajamentul că «instituțiiile credibile» pe care Guvernul „are obligaţia să le susţina material” vor contracara „orice reacţie incontrolabilă pe social media”. Adică: „Dați-ne nouă banii și promitem că vom contracara orice reacţie incontrolabilă pe social media”.
Se pare că „sugestia” lui Adrian Sârbu (sau ordinul, cine mai poate ști?) a atârnat greu în balanța decizională a Guvernului. Pentru că, iată, ministrul de Interne Marcel Vela s-a „autosesizat”. În 29 martie 2020, când acesta a citit la televizor Ordonanța Militară Nr. 4, la un moment dat a spus următoarele: „Totodată, pentru a veni în sprijinul mass-mediei, mesajele de utilitate publică – am prevăzut în articolul 11 că pot fi mediatizate și se vor adăuga ca timp suplimentar spațiului alocat pentru publicitate, intenționând, în acest mod, să nu afectăm veniturile și resursele financiare pe care instituțiile media le realizează în calupurile publicitare aprobate de către CNA” (ideea a fost reiterată la RTV, în emisiunea lui Victor Ciutacu din 31.03.20 20). Numai că, la articolul 11 al Ordonanței nu se vorbea decât despre „transportul maritim și pe căile navigabile interioare”. Ne-am dat seama că ministrul a încurcat articolele, deoarece referirile la mass-media sunt la articolul 9: (1) În perioada în care este instituită starea de urgență, alertele sanitare, comunicatele, textele, materialele fotografice și audio-video cu mesaje de interes public care sprijină măsurile de prevenire a răspândirii COVID-19, guvernamentale și/sau sponsorizate de către operatorii economici publici sau privați, persoane fizice sau organizații neguvernamentale, vor fi mediatizate gratuit și se vor adăuga ca timp suplimentar spațiului alocat pentru publicitate.
(2) Difuzarea categoriilor de mesaje prevăzute la alin. (1) va fi solicitată radiodifuzorilor sau instituțiilor mass-media de către Grupul de comunicare strategică din cadrul Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență și se vor identifica în momentul difuzării cu mențiunea „Mesaj de utilitate publică.”
Formulările ministrului Marcel Vela sunt extrem de ambigue, dar suficient de explicite ca să înțelegem că guvernul va aloca fonduri către mass-media pentru publicarea mesajelor „de prevenire a răspândirii COVID-19”. În aceste condiții, nu putem să nu facem o asociere între „directivele” lui Adrian Sârbu și textul ordonanței. Problema care se pune (dacă nu cumva s-a pus și s-a și adjudecat) este următoarea: cine, din mass-media va primi (sau a primit) banii și după ce criterii? Și de aici alte și alte întrebări, care mai de care mai legitime. În primul rând despe câți bani e vorba? 5 milioane de euro pe lună, cât a „propus” Adrian Sârbu? Apoi: e vorba, exclusiv, de televiziuni? Și, dacă da, de ce acest monopol discriminatoriu? Presa scrisă și radioul nu fac parte din mass-media? Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România are 3.500 de membri, fiecare lucrând efectiv sau având colaborări la nenumărate publicații, posturi de radio sau TV din toată țara. Activitatea lor are vreo relevanță, domnule ministru? Pot fi utili demersului național (dacă de utilitate publică e vorba și nu de vreun dil cu alte determinări)? Adresabilitatea locală și acoperirea mass-media regionale fac vreun sens, în viziunea dumneavoastră, pentru interesul național? Dacă da (și chiar dacă nu) spuneți-o mai clar, nu mai învârtiți cuvintele ca să nu înțeleagă nimeni, nimic. Dacă nu aveți informațiile corespunzătoare, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România vi le poate oferi, furnizându-vă chiar o listă cu principalele publicații, posturi de radio și TV din România și chiar din social-media, cu referințe din partea UZPR. Cei din teritoriu cunosc mult mai bine ce se întâmplă la ei acasă decât poate afla mass-media centrală. Luați-o ca pe o ofertă cinstită și corectă, dacă scopul articolului 9 din Ordonanță este cel declarat.
E posibil ca suspiciunile noastre să fie exagerate sau total lipsite de temei, dar ele sunt provocate de lipsa de transparență a Guvernului privind speța amintită. De aceea, solicităm ministrului de Interne, dl. Marcel Vela, să răspundă avalanșei de „nedumeriri” declanșate de „revendicările” lui Adrian Sârbu, pe de o parte, și ambiguitățile punctului 9 al Ordonanței Militare Nr. 4, pe de altă parte.
4 aprilie 1920: centralizarea guvernării unice, de la București
De la Unire – 1918, timp de doi ani, provinciile istorice unite s-au guvernat singure, însă au avut şi reprezentanţi la Bucureşti, pentru a face mai uşor şi mai rapid procesul de unificare administrativă. Fiecare provincie venise cu model distinct de organizare teritorială. Transilvania, Banatul şi Părţile Ungureşti cu cele 25 de comitate şi comune, Bucovina cu 11 căpitănii fără personalitate juridică, cu teritorii domeniale, cu oraşe cu statut şi comune, Basarabia cu gubernia sau provincia, judeţul şi volostea (comuna), cu 8 judeţe divizate în ocoale. A durat mult disputa ivită pe marginea unei legi a administrării teritoriului, dacă va fi una bazată pe centralizare sau, dimpotrivă, pe autonomie.
În 4 aprilie 1920, a intrat în vigoare Decretul-Lege nr. 1462, prin care s-a pus capăt tuturor formelor regionale de conducere, din Transilvania, Bucovina şi Basarabia, deci şi Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Banatului și Părților Ungurești (Partium).
Alte evenimente ale luni aprilie 1920:
20 aprilie: Se deschid Jocurile Olimpice de la Anvers, Belgia.
24 aprilie: Războiul polono-sovietic: Trupele poloneze și ucrainiene atacă armata sovietică care ocupa Ucraina.
26 aprilie: înființarea, la Cluj, a primului Institut speologic din lume.
28 aprilie: Azerbaijan intră în componența Uniunii Sovietice.
Fotoexplicație:
Membrii Consiliul Dirigent din Transilvania, care a funcționat până la 4 aprilie 1920.
Rândul de jos, de la stânga la dreapta: Alexandru Vaida Voevod, Ștefan Cicio Pop, Iuliu Maniu, Vasile Goldiș, Aurel Vlad.
Rândul de sus: (Ion Bordea), Iosif Jumanca, Romul Boilă, Ioan Suciu, Victor Bontescu, (Solomon Haliță), Aurel Lazăr, Emil Hațieganu, Ion Flueraș
Reprezentantul OSCE pentru libertatea mass-media, Harlem Désir, și-a exprimat marți îngrijorarea cu privire la prevederile Decretul privind instituirea stării de urgență în România, care acordă guvernului puteri speciale de a limita libertatea informațiilor din țară.
Împărtășesc preocuparea autorităților române de a combate diseminarea informațiilor false legate de criza de sănătate”, a spus reprezentantul OSCE. „Totuși, în același timp, vreau să reamintesc importanța asigurării fluxului liber de informații, care este o componentă esențială pentru furnizarea de informații publicului cu privire la măsurile vitale necesare pentru a combate virusul, precum și respectarea dreptul mass-media de a raporta politicile guvernamentale și pandemice.
Aceste dispoziții ale decretului de urgență, așa cum stau astăzi, prezintă un risc de restricționare nejustificată a activității jurnaliștilor, de autocenzură pentru actorii media care încearcă să informeze publicul și ar putea fi chiar contraproductivă. Mass-media și jurnaliștii independenți au un rol important în lupta împotriva dezinformării, în special online și nu ar trebui să fie restricționați în mod nejustificat în raportarea lor asupra pandemiei”, a declarat Désir, potrivit unui comunicat de presă al OSCE.
Jurnalismul independent va avea de suferit
Reprezentantul OSCE a remarcat îngrijorări similare ale uniunii naționale de jurnaliști, a altor organizații ale societății civile, precum și ale Federației Europene a Jurnaliștilor în această privință. “Există un mare risc ca noua reglementare să nu penalizeze atât de mult propagatorii de dezinformări, cât va îngreuna jurnalismul independent. Prin urmare, cer autorităților române să redea capacitatea jurnaliștilor de a acționa în interesul public, fără restricții excesive ”, a spus Désir. “Fac un apel la respectarea libertății mass-media în contextul crizei actuale și ca autoritățile să respecte principiile necesității și proporționalității în orice decizie legată de situația de urgență”, a concluzionat acesta.
ANCOM poate stinge lumina
Potrivit prevederilor decretului privind instituirea stării de urgență în România, Autoritatea Națională pentru Reglementare în Comunicații (ANCOM) condusă de fostul premier PSD Sorin Grindeanu, poate închide, la cererea Grupului de Comunicare Strategică, site-uri care promovează știri false legate de coronavirus. De altfel, ANCOM a și intervenit și a închis un astfel de site, la scurt timp după apariția decretului.
La Sediul Central al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (București, B-dul General Gheorghe Magheru nr. 28-30) continuă activitatea fără public, pe întreaga perioadă a Stării de Urgență din țară.
În aceste condiții, la sediu se desfășoară, în regimul de securitate sanitară stabilit de Comandamentul național, activități organizatorice privind departamentele organizației, dar și de menținere a legăturii permanente cu filialele și membrii, în regim online, prin telefon și prin poștă sau curierat rapid. Se finalizează noi legitimații, sunt analizate noi Dosare de membri asociați, se primesc, prin poștă, noi Dosare sau documente trimise de persoane fizice sau instituții. Se lucrează, de regulă, de la domiciliu, la definitivarea revistelor Uniunii , cu apariții la începutul lunii aprilie, se urmărește execuția și apariția de noi cărți la Editura UZP.
În aceste zile se lucrează și pentru pregătirea unor evenimente jurnalistice culturale în sistem online, pentru a suplini obișnuitele întâlniri din locațiile tradiționale (ex. Serata „Eminescu, jurnalistul” sau Convorbiri jurnalistice ). De asemenea, tot online, vor avea loc și întâlniri ale membrilor din organismele de conduce, cu șefii de filiale din toată țara și din diaspora, pentru o legătură permanentă, cu informații din actualitate, de problematica creată de apariția coronavirusului ucigător.
Totul cu speranța depășirii acestei perioade deosebit de grele din viața noastă, a românilor.
Ne mai desparte puțin timp de Ziua cea mare, prin care primim speranță. Speranță în mântuire!
Un grup de iniţiativă format din studenţi ai Universităţii „Eftimie Murgu” din Reşiţa elaborează viziere pentru protecţie ce urmează a fi distribuite unităţilor sanitare, confruntate în această perioadă cu mari probleme de aprovizionare, în special pe palierul echipamentelor de protecţie.
In data de 12 aprilie se va sarbatori Invierea Domnului in rit apusean, iar pe 19 aprilie, cel in rit rasaritean. In pregatirea acestei mari sarbatori a crestinatatii, a noastre si a familiilor noastre, vom organiza o expozitie de arta plastica virtuala, pe net, care va avea ca tematica “SFINTELE SARBATORI ALE PASTELUI 2020”.
4 aprilie 1920: centralizarea guvernării unice, de la București
Reprezentantul OSCE pentru libertatea mass-media, Harlem Désir, și-a exprimat marți îngrijorarea cu privire la prevederile Decretul privind instituirea stării de urgență în România, care acordă guvernului puteri speciale de a limita libertatea informațiilor din țară.
UZPR CARAS SEVERIN 