Senior al culturii româneşti, prof. Dan D. Farcaş la 80 de ani şi tot atâtea vieţi!

Un iubitor declarat al frumosului din oameni, tot timpul cu picioarele pe pământ, prof. Dan D. Farcaș a împlinit frumoasa și bogata vârstă de 80 de ani.  Dan D. Farcaş s-a născut pe 1 aprilie 1940, la Reşiţa, unde a terminat și liceul poreclit azi „Bastilia”. A absolvit facultatea de matematică şi fizică la Universitatea din Timişoara şi are un doctorat în matematică şi informatică la Universitatea din Bucureşti. A urmat cursuri de informatică la firma IBM (Franţa, Germania), Sophia Antipolis (Franţa) etc.
A fost informatician, din 1962, la Institutul politehnic din Timişoara, la primul calculator alfanumeric românesc, MECIPT-1, pe care a realizat, între altele, simulări de reţele neuronale şi de sisteme biologice, în premieră pentru România. Începând din 1968, la CEPECA Bucureşti, a predat cursuri de informatică, a condus şi a participat la numeroase proiecte de informatizare, unele de nivel naţional, în special în managementul sănătăţii, al cercetării şi al proceselor industriale. A condus primul proiect de informatizare a Sistemului Sanitar (1971-76).
A fost director la Institutul Român de Management (1990), director şi director adjunct al Centrului de Calcul şi Statistică Sanitară (1992-2002, cu întreruperi), consilier temporar al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi expert al Comisiei Europene, pentru informatizarea ocrotirii sănătăţii în România. Este cercetător principal I şi a fost consilier/expert I la Direcţia Generală de Politica Ştiinţei şi Management, din Ministerul Cercetării şi Tehnologiei (1994-2000).
Din 1991, a fost membru corespondent, iar din 1993 este membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale. Vicepreşedinte al Societăţii Române de Informatică Medicală în perioada 1991-2010. Membru fondator, în 2006, al Centrului de Studii pentru Ştiinţele de Graniţă, în cadrul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO. Din 2013, este membru al Comitetului Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii al Academiei Române.
Din anul 1998 a fost vicepreşedintele, iar din 2011 este preşedintele Asociaţiei pentru Studiul Fenomenelor Aerospaţiale Neidentificate (ASFAN).
A publicat povestiri SF și articole de popularizare începând din 1966. Are peste 1.200 de articole, majoritatea de popularizare, o parte în reviste din Germania, Anglia, Brazilia etc. A participat la numeroase emisiuni radio și TV, în țară și străinătate.
A publicat în România şi în străinătate peste 30 de cărţi, despre: informatică, eseuri filosofice, extratereştri, OZN-uri, memorialistică, SF etc. Cartea sa „UFOs over Romania”, apărută în 2016, în Anglia, a fost publicată și în română, germană, spaniolă și franceză. Cartea „Hyper-civilizations An Answer to ET Contacts on Earth”, apărută în 2018, e sub tipar în limba română, la Editura Şcoala Ardeleană din Cluj-Napoca.

Dan D. Farcaș este, din 2006, cetățean de onoare al municipiului Reșița unde s-a născut. În Reşiţa iubeşte ca loc de întâlnire cu prietenii, Librăria Semn de Carte pe care o consideră un pol cultural central al oraşului care ţine sus stindardul cu oameni frumoşi care nu pot exista în afara culturii. De ziua domniei sale, directorul librăriei Camelia Duca i-a propus drept cadou iniţierea unui concurs de informatică, acesta purtându-i numele. “Eu am avut în lupta mea de viaţă etape. Am făcut matematică, am predat, am făcut un doctorat în matematici, am făcut multe modele matematice, însă n-aş putea să spun că mi-a plăcut din cale-afară. Am trecut apoi la informatică şi am uitat toată matematica pe care o ştiam. Pe urmă am fost dezamăgit de ceea ce am întâlnit în sectorul medical, al ocrotirii sănătăţii şi am uitat şi de informatica medicală pe care o ştiam. Apoi am trecut la OZN-uri. Mărturisesc, am avut această plăcere să trăiesc mai multe pasiuni profesionale, una după alta şi atât cât am putut am dăruit. Şi pentru că mai pot dărui, folosiţi-mă!”, a spus Dan D. Farcaş.

Ada Botezan/ UZPR

„Ceea ce trăim este o lecţie”, spune părintele protopop de pe Valea Timocului, Bojan Alexandrovici

Pe Valea Timocului epidemia de coronavirus este şi ea la ea acasă… Suntem afectaţi din toate punctele de vedere, iar părerea mea este că toţi trebuie să ne gândim de ce s-a ajuns în starea aceasta, a afirmat pentru Radio Reşiţa părintele protopop al Protopopiatului Dacia Ripensis, cel care este cunoscut că a readus credinţa pe Valea Timocului după 200 de ani, Bojan Alexandrovici.

„Noi toţi, ca oameni, am participat la acest lucru. Trebuie să recunoaştem că mulţi s-au îndepărtat de Dumnezeu. Înainte de criza asta lucrurile spirituale erau pe locul doi… poate şi inconştient. Cred că ceea ce trăim în prezent este o lecţie din care trebuie să învăţăm să ascultăm mai mult de Dumnezeu, să ascultăm mai mult de sufletul nostru şi să nu dăm la o parte nevoile noastre spirituale. Toată omenirea este vinovată pentru starea de fapt.” Însă este o lecţie din care trebuie să învăţăm aşezăm valorile la locul lor, a mai spus părintele Bojan Alexandrovici. Acesta mai afirmă că o parte dintre autorităţile sârbe de pe Valea Timocului profită de această stare de fapt şi interzice chiar şi preoţilor să meargă în propriile parohii pentru săvârşirea sfintelor slujbe.

Slujba din noaptea Învierii Domnului va fi săvârşită de părintele protopop Bojan Alexandrovici în Mănăstirea de la Malainiţa, în absenţa enoriaşilor. Dar, după cum afirmase, nimeni nu trebuie să îşi facă griji pentru prezenţa fizică, deoarece şi Hristos este prezent nevăzut. Important este să construim sau să reconstruim biserici în casele şi în sufletele noastre.

Ada Botezan / UZPR

Georg Hromadka la 35 de ani de la trecerea în eternitate

Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița își aduc aminte în aceste zile că în data de 12 aprilie se împlinesc 35 de ani de la trecerea în eternitate a celui care a fost Georg Hromadka. Cu acest prilej, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ din municipiul de pe malul Bârzavei organizează o miniexpoziție documentară dedicată lui Georg Hromadka, care va putea fi vizitată la sediul acesteia după ieșirea din starea de urgență. Totodată a fost realizată o ștampila filatelică ocazională cu plic aferent, aprobată de CN Poșta Română prin Federația Filatelică Română și Asociația Filateliștilor din jud. Caraș-Severin, cu prilejul împlinirii a 35 de ani de la moartea acestuia. Întreaga corespondență care va pleca de la Oficiul Poștal Reșița 1, luni, 13 aprilie, va fi obliterată cu această ștampilă ocazională.

Câteva date biografice despre cel comemorat:

Georg Hromadka2020-04-10_200451

– Social democrat convins, jurnalist, editor;

– născut la 6 iulie 1911, în Lupeni;

– decedat la 12 aprilie 1985, în Singen / Hohentwiel (Germania).

Prin mărturia proprie, Georg Hromadka declara că a fost crescut de părinți de etnie germană într-un mediu social-democrat și într-un spirit de filosofie și morală a clasicismului german al socialismului științific.

În timpul prezenței sale la Reșița, în 1929 devine secretar al organizației locale a Tineretului Socialist, care tocmai s-a fondat, iar mai târziu, secretar al Partidului Social-Democrat din Reșița. Se implică în perioada 1932 – 1933 la publicarea revistei săptămânale „Freies Wort” (= „Cuvântul liber“) din Reșița, în jurul căreia se aduna atunci toată stânga socialistă din Banatul Montan.

Desființarea sindicatelor și partidelor în 1938 i-a condus pe majoritatea membrilor Tineretul Socialist în subteran, unde celulele Partidului Comunist, desființat în 1924, i-au  acaparat. Instabilitatea acestor celule ușurează descoperirea lor de către autoritățile de securitate. Georg Hromadka este arestat prima oară în 1940 – 1941 și din nou în 1942.

În fața unei comisii a Wehrmachtului în 1943, în închisoarea din Arad, refuză să intre în trupele SS.

Eliberat din închisoare în august 1944, a aderat la Partidul Social-Democrat restabilit, dar în 1948 este arestat, alături de alți funcționari conducători ai partidului, în baza unor acuzații false, și condamnat la 20 de ani în închisoare.

În 1956 este grațiat cu ajutorul foștilor camarazi și devine jurnalist la redacția ziarului „Neuer Weg” (= „Drum Nou“) din București. Deși s-a format ca autodidact, Hromadka a impresionat prin cunoștințele și talentul său jurnalistic, devenind și editor. În 1970 Hromadka conduce anuarul turistic „Komm mit” (= „Vino cu noi”) al cotidianului „Neuer Weg“.

După o scurtă perioadă petrecută ca pensionar în Reșița, la sfârșitul anului 1980, emigrează în Republica Federală Germania.

Articole publicate:

  • articole care promovează păstrarea limbii și istoria culturii germane din România, plaiurile din Banatul Montan, apărute în „Neuer Weg“, „Komm mit“ și Almanahul „Neuer Weg“;
  • articole având ca tematică principală mișcarea muncitorească din Banatul Montan.

Cărți publicate:

  • „Kleine Chronik des Banater Berglands“, mit einen Nachwort von Heinrich Lauer; München: Südostdeutsches Kulturwerk, 1993 (Veröffentlichungen des Südostdeutschen Kulturwerks; Reihe C: Erinnerungen und Quellen; Band 10); ISBN: 3-88356-051-0.
  • „Scurtă cronică a Banatului Montan”, traducere, note și redactare de Rudolf Gräf și Werner Kremm, cuvânt înainte: Elke Sabiel; editor: Fundația „Friedrich Ebert“ Bonn – Germania; Oradea: Imprimeria de Vest, 1995; ISBN: 973-96858-4-6.

La inițiativa Partidului Social-Democrat, Consiliul Local și Primăria Municipiului Reșița l-au declarat pe Georg Hromadka, în data de 26 martie 2002, Cetățean de Onoare post mortem al Municipiului Reșița. Pe frontispiciul Casei de Cultură a Sindicatelor se află montată o efigie a lui Georg Hromadka, realizată de asemenea la inițiativa Partidului Social-Democrat și finanțată de Fundația „Activity” din Reșița (președinte: prof. dr. ing. Nadia Potoceanu), în anul 2000, de artistul plastic reșițean Petru Comisarschi. Ea fost turnată la UCMR, prin grija ing. Iulian Georgevici.

La inițiativa Fundației „Friedrich Ebert“, reprezentanța din România, și a doamnei Elke Sabiel, TVR București, prin redacția în limba germană, a realizat, în anul 2000, documentarul „Georg Hromadka – Sieger oder Besiegter“ (= „Georg Hromadka – învingător sau învins“).

Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au organizat de-a lungul anilor mai multe manifestări comemorative dedicate lui Georg Hromadka. De asemenea, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița a realizat în această perioadă 3 plicuri filatelice ocazionale cu ștampile adecvate, care să aducă aminte de această personalitate, în momentul de față adăugându-se cel de-al patrulea plic cu ștampila aferentă. În anul 2011, prin grija și cu finanțarea celor două organizații ale etniei germane caraș-severinene, Monetăria Statului din București a realizat o medalie comemorativă.

PROGRAMUL  SFINTELOR  LITURGHII  DIN TRIDUUM-UL PASCAL (SĂPTĂMÂNA MARE ŞI SFÂNTA SĂRBĂTOARE A ÎNVIERII DOMNULUI) LA CREDINCIOŞII ROMANO-CATOLICI DIN MUNICIPIUL REŞIŢA

2020-04-10_200207

PAROHIA ROMANO-CATOLICĂ „MARIA ZĂPEZII”,

ORAŞUL VECHI (Poarta 1, TMK)

TRANSMISIUNE LIVE PE FACEBOOK: MARIA AD NIVES

 

Joia Sfântă (9 aprilie)

19.00 – Liturghia Cinei Domnului

Vinerea Sfântă (10 aprilie)

15.00 – Celebrarea patimii Domnului nostru Isus Cristos

Sâmbăta Sfântă (11 aprilie)

21.00 – Învierea Domnului

Vigilia Pascală

Duminică (12 aprilie): Învierea Domnului nostru Isus Cristos, Paştele

10.30 – Sfânta Liturghie în lb. română, germană și maghiară

Luni (13 aprilie), a doua zi de Paşti

8.00 – Sfânta Liturghie în lb. română, germană și maghiară

 

PAROHIA ROMANO-CATOLICĂ „PREASFÂNTA TREIME”,

LUNCA BÂRZAVEI (lângă Spitalul Judeţean)

TRANSMISIUNE LIVE PE FACEBOOK: PUSKÁS ATTILA

 

Joia Sfântă (9 aprilie)

18.00 – Liturghia Cinei Domnului

Vinerea Sfântă (10 aprilie)

15.00 – Celebrarea patimii Domnului nostru Isus Cristos

Sâmbăta Sfântă (11 aprilie)

20.00 – Învierea Domnului

Vigilia Pascală

 Duminică (12 aprilie)

Învierea Domnului nostru Isus Cristos, Paştele

11.00 – Sfânta Liturghie în lb. română, maghiară și germană

Luni (13 aprilie), a doua zi de Paşti

11.00 – Sfânta Liturghie în lb. română, maghiară și germană

Sărbători fericite!

2020-04-10_200307Ne mai desparte puțin timp de Ziua cea mare, prin care primim speranță. Speranță în mântuire!

Duminică, creștinii apuseni de pretutindeni, fie ei romano-catolici, evanghelici sau reformați, sărbătoresc cu toții praznicul Învierii Domnului nostru Isus Cristos!

Fie ca această sărbătoare să ne umple sufletele de bucurie, să putem uita măcar pentru puțin timp de viața cotidiană impregnată de coronavirusul care ne-a invadat planeta și de tot ceea ce implică aceasta într-o lume în permanentă căutare și neliniște sufletească!

Vă dorim tuturor celor care sărbătoresc duminică Învierea Domnului har și binecuvântare, multă sănătate și pace sufletească, iar celor care sărbătoresc Duminica Intrării Domnului nostru Isus Cristos în Ierusalim, Duminica Floriilor la creștinii răsăriteni, le adresăm de asemenea aceleași gânduri curate!

Cristos a înviat, aleluia!

Frohe Ostern!

Kellemes Húsvétot!

Happy Easter!

Buona Pasqua!

Feliz Pascua!

 

 

Erwin Josef Ţigla,

președintele

 Forumului Democratic al Germanilor din Județul Caraș-Severin