Îngrijorările UZPR privind „subsolul” unei ordonanțe

Reiterăm îngrijorarea pe care ne-a creat-o publicarea, pe Mediafax, a unui text semnat de Adrian Sârbu, cu doar două zile înainte de comunicarea, de către ministrul de Interne, a Ordonanței Militare Nr. 4. Textul era intitulat „Deşteptarea! Până să murim de virus, o să îngropăm România”, iar Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a avut, la momentul respectiv, o atitudine fermă față de conținutul (și subtextul) mesajului lui Sârbu, pe care l-am calificat ca fiind „impertinent și cinic, acesta cerând, de fapt, de la Guvern, pe față, bani pentru el, atunci când spune că informațiile trebuie livrate «prin instituţiile credibile din media pe care Guvernul are obligaţia să le susţina material, pentru ca orice reacţie incontrolabilă pe social media să poată fi contracarată»”. Nu intrăm în detaliile comunicatului nostru, el poate fi citi pe site-ul UZPR. Precizăm doar că, în subtextul revendicărilor sale, Adrian Sârbu transmitea și angajamentul că «instituțiiile credibile» pe care Guvernul „are obligaţia să le susţina material” vor contracara „orice reacţie incontrolabilă pe social media”. Adică: „Dați-ne nouă banii și promitem că vom contracara orice reacţie incontrolabilă pe social media”. 

Se pare că „sugestia” lui Adrian Sârbu (sau ordinul, cine mai poate ști?) a atârnat greu în balanța decizională a Guvernului. Pentru că, iată, ministrul de Interne Marcel Vela s-a „autosesizat”. În 29 martie 2020, când acesta a citit la televizor Ordonanța Militară Nr. 4, la un moment dat a spus următoarele: „Totodată, pentru a veni în sprijinul mass-mediei, mesajele de utilitate publică – am prevăzut în articolul 11 că pot fi mediatizate și se vor adăuga ca timp suplimentar spațiului alocat pentru publicitate, intenționând, în acest mod, să nu afectăm veniturile și resursele financiare pe care instituțiile media le realizează în calupurile publicitare aprobate de către CNA” (ideea a fost reiterată la RTV, în emisiunea lui Victor Ciutacu din 31.03.20 20). Numai că, la articolul 11 al Ordonanței nu se vorbea decât despre „transportul maritim și pe căile navigabile interioare”. Ne-am dat seama că ministrul a încurcat articolele, deoarece referirile la mass-media sunt la articolul 9: (1) În perioada în care este instituită starea de urgență, alertele sanitare, comunicatele, textele, materialele fotografice și audio-video cu mesaje de interes public care sprijină măsurile de prevenire a răspândirii COVID-19, guvernamentale și/sau sponsorizate de către operatorii economici publici sau privați, persoane fizice sau organizații neguvernamentale, vor fi mediatizate gratuit și se vor adăuga ca timp suplimentar spațiului alocat pentru publicitate. 

(2) Difuzarea categoriilor de mesaje prevăzute la alin. (1) va fi solicitată radiodifuzorilor sau instituțiilor mass-media de către Grupul de comunicare strategică din cadrul Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență și se vor identifica în momentul difuzării cu mențiunea „Mesaj de utilitate publică.”

Formulările ministrului Marcel Vela sunt extrem de ambigue, dar suficient de explicite ca să înțelegem că guvernul va aloca fonduri către mass-media pentru publicarea mesajelor „de prevenire a răspândirii COVID-19”. În aceste condiții, nu putem să nu facem o asociere între „directivele” lui Adrian Sârbu și textul ordonanței. Problema care se pune (dacă nu cumva s-a pus și s-a și adjudecat) este următoarea: cine, din mass-media va primi (sau a primit) banii și după ce criterii? Și de aici alte și alte întrebări, care mai de care mai legitime. În primul rând despe câți bani e vorba? 5 milioane de euro pe lună, cât a „propus” Adrian Sârbu? Apoi: e vorba, exclusiv, de televiziuni? Și, dacă da, de ce acest monopol discriminatoriu? Presa scrisă și radioul nu fac parte din mass-media? Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România are 3.500 de membri, fiecare lucrând efectiv sau având colaborări la nenumărate publicații, posturi de radio sau TV din toată țara. Activitatea lor are vreo relevanță, domnule ministru? Pot fi utili demersului național (dacă de utilitate publică e vorba și nu de vreun dil cu alte determinări)? Adresabilitatea locală și acoperirea mass-media regionale fac vreun sens, în viziunea dumneavoastră, pentru interesul național? Dacă da (și chiar dacă nu) spuneți-o mai clar, nu mai învârtiți cuvintele ca să nu înțeleagă nimeni, nimic. Dacă nu aveți informațiile corespunzătoare, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România vi le poate oferi, furnizându-vă chiar o listă cu principalele publicații, posturi de radio și TV din România și chiar din social-media, cu referințe din partea UZPR. Cei din teritoriu cunosc mult mai bine ce se întâmplă la ei acasă decât poate afla mass-media centrală. Luați-o ca pe o ofertă cinstită și corectă, dacă scopul articolului 9 din Ordonanță este cel declarat.

E posibil ca suspiciunile noastre să fie exagerate sau total lipsite de temei, dar ele sunt provocate de lipsa de transparență a Guvernului privind speța amintită. De aceea, solicităm ministrului de Interne, dl. Marcel Vela, să răspundă avalanșei de „nedumeriri” declanșate de „revendicările” lui Adrian Sârbu, pe de o parte, și ambiguitățile punctului 9 al Ordonanței Militare Nr. 4, pe de altă parte.

UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA

Departamentul de Comunicare

Calendar Certitudinea 2020 / Aprilie

4 aprilie 1920: centralizarea guvernării unice, de la București

De la Unire – 1918, timp de doi ani, provinciile istorice unite s-au guvernat singure, însă au avut şi reprezentanţi la Bucureşti, pentru a face mai uşor şi mai rapid procesul de unificare administrativă. Fiecare provincie venise cu model distinct de organizare teritorială. Transilvania, Banatul şi Părţile Ungureşti cu cele 25 de comitate şi comune, Bucovina cu 11 căpitănii fără personalitate juridică, cu teritorii domeniale, cu oraşe cu statut şi comune, Basarabia cu gubernia sau provincia, judeţul şi volostea (comuna), cu 8 judeţe divizate în ocoale. A durat mult disputa ivită pe marginea unei legi a administrării teritoriului, dacă va fi una bazată pe centralizare sau, dimpotrivă, pe autonomie.

În 4 aprilie 1920, a intrat în vigoare Decretul-Lege nr. 1462, prin care s-a pus capăt tuturor formelor regionale de conducere, din Transilvania, Bucovina şi Basarabia, deci şi Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Banatului și Părților Ungurești (Partium).

 Alte evenimente ale luni aprilie 1920:

  • 20 aprilie: Se deschid Jocurile Olimpice de la Anvers, Belgia.
  • 24 aprilie: Războiul polono-sovietic: Trupele poloneze și ucrainiene atacă armata sovietică care ocupa Ucraina.
  • 26 aprilie: înființarea, la Cluj, a primului Institut speologic din lume.
  • 28 aprilie: Azerbaijan intră în componența Uniunii Sovietice.

Fotoexplicație:

Membrii Consiliul Dirigent din Transilvania, care a funcționat până la 4 aprilie 1920.

  • Rândul de jos, de la stânga la dreapta: Alexandru Vaida Voevod, Ștefan Cicio Pop, Iuliu Maniu, Vasile Goldiș, Aurel Vlad.
  • Rândul de sus: (Ion Bordea), Iosif Jumanca, Romul Boilă, Ioan Suciu, Victor Bontescu, (Solomon Haliță), Aurel Lazăr, Emil Hațieganu, Ion Flueraș

* Ion Bordea și

Mesajul OSCE pentru București: “Cerem autorităților române să redea capacitatea jurnaliștilor de a acționa în interesul public, fără restricții excesive ”

 Reprezentantul OSCE pentru libertatea mass-media, Harlem Désir, și-a exprimat marți îngrijorarea cu privire la prevederile Decretul privind instituirea stării de urgență în România, care acordă guvernului puteri speciale de a limita libertatea informațiilor din țară.

Împărtășesc preocuparea autorităților române de a combate diseminarea informațiilor false legate de criza de sănătate”, a spus reprezentantul OSCE. „Totuși, în același timp, vreau să reamintesc importanța asigurării fluxului liber de informații, care este o componentă esențială pentru furnizarea de informații publicului cu privire la măsurile vitale necesare pentru a combate virusul, precum și respectarea dreptul mass-media de a raporta politicile guvernamentale și pandemice.
Aceste dispoziții ale decretului de urgență, așa cum stau astăzi, prezintă un risc de restricționare nejustificată a activității jurnaliștilor, de autocenzură pentru actorii media care încearcă să informeze publicul și ar putea fi chiar contraproductivă. Mass-media și jurnaliștii independenți au un rol important în lupta împotriva dezinformării, în special online și nu ar trebui să fie restricționați în mod nejustificat în raportarea lor asupra pandemiei”, a declarat Désir, potrivit unui comunicat de presă al OSCE.

Jurnalismul independent va avea de suferit

Reprezentantul OSCE a remarcat îngrijorări similare ale uniunii naționale de jurnaliști, a altor organizații ale societății civile, precum și ale Federației Europene a Jurnaliștilor în această privință. “Există un mare risc ca noua reglementare să nu penalizeze atât de mult propagatorii de dezinformări, cât va îngreuna jurnalismul independent. Prin urmare, cer autorităților române să redea capacitatea jurnaliștilor de a acționa în interesul public, fără restricții excesive ”, a spus Désir. “Fac un apel la respectarea libertății mass-media în contextul crizei actuale și ca autoritățile să respecte principiile necesității și proporționalității în orice decizie legată de situația de urgență”, a concluzionat acesta.

ANCOM poate stinge lumina

Potrivit prevederilor decretului privind instituirea stării de urgență în România, Autoritatea Națională pentru Reglementare în Comunicații (ANCOM) condusă de fostul premier PSD Sorin Grindeanu, poate închide, la cererea Grupului de Comunicare Strategică, site-uri care promovează știri false legate de coronavirus. De altfel, ANCOM a și intervenit și a închis un astfel de site, la scurt timp după apariția decretului.

foto: OSCE

libertatea.ro

COMUNICAT U.Z.P.R.

Sigla-UZP-101-e1582722275774-595x240.jpg

C O M U N I C A T

La Sediul Central al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (București, B-dul General Gheorghe Magheru nr. 28-30) continuă activitatea fără public, pe întreaga perioadă a Stării de Urgență din țară.

În aceste condiții, la sediu se desfășoară, în regimul de securitate sanitară stabilit de Comandamentul național, activități organizatorice privind  departamentele organizației, dar și de menținere a legăturii permanente cu filialele și membrii, în regim online, prin telefon și prin poștă sau curierat rapid. Se finalizează noi legitimații, sunt analizate noi Dosare de membri asociați, se primesc, prin poștă, noi Dosare sau documente trimise de persoane fizice sau instituții. Se lucrează, de regulă, de la domiciliu, la definitivarea revistelor Uniunii , cu apariții la începutul lunii aprilie, se urmărește execuția și  apariția de noi cărți la Editura UZP.

În aceste zile se lucrează și pentru pregătirea unor evenimente jurnalistice culturale în sistem online, pentru a suplini obișnuitele întâlniri din locațiile tradiționale (ex. Serata „Eminescu, jurnalistul” sau Convorbiri jurnalistice ). De asemenea, tot online, vor avea loc și întâlniri ale membrilor din organismele de conduce, cu șefii de filiale din toată țara și din diaspora, pentru o legătură permanentă, cu informații din actualitate, de problematica creată de apariția coronavirusului ucigător.

Totul cu speranța depășirii acestei perioade deosebit  de grele din viața noastă, a românilor.

Doamne ajută !

Departamentul de comunicare