În luna ianuarie 2020, la editura LEGART din Timișoara, a ieșit de sub tipar cartea d-lui Nicolae Danciu Petniceanu ,,scrib de Banat,,- Nașul lui Eminescu – carte dedicată împlinirii a 170 de ani de la nașterea Luceafărului poeziei românești.

Cele opt capitole ale acestei frumoase și interesante cărți tratează o ipoteză a d-lui Danciu, privitoare la debutul literar a poetului Mihai Eminescu în Revista ,,Familia,, din Pesta, a lui Iosif Vulcan. Această ipoteză vine și contrazice varianta oficială, în care se spune că, la debutul lui Eminescu cu poezia ,,De-șiu ave,, din 25 februarie 1866, în Revista Familia, Iosif Vulcan i-ar fi schimbat numele debutantului Mihail Eminovici în Mihai Eminescu, variantă cunoscută și acceptată de roți eminescologii.

     Nicolae Danciu Petniceanu susține cu argumente că cel ce i-a schimbat numele poetului din Eminovici în Eminescu a fost redactorul șef al Familiei, poetul și publicistul Iulian Grozescu.

În anul 1865, anul apariției Revistei Familia, Iulian Grozescu se afla la București, unde se întâlnește cu poeta Constanța Dunca, ce venise de la Paris, după finalizarea studiilor și care scoate primul număr al Revistei Amicul Familiei, pe care Iulian Grozescu îl aduce la Pesta și îl prezintă lui Iosif Vulcan.  Acesta hotărăște scoaterea unei reviste similare cu numele Familia, foaie Beletristică și Enciclopedică pentru educarea și emanciparea românilor din Ardeal, aflați sub stăpânire austro-ungară.

Primul număr al revistei Familia apare la 5 iunie 1865 și durează până în anul 1907, anul morții lui Iosif Vulcan, fiind cunoscută și distribuită în toate provinciile românești.

În numărul 6 al revistei Familia din 25 februarie 1865, debutează și Mihai Eminescu cu poezia ,,De-ași avea,, poezie care marchează debutul său literar. Iulian Grozescu, redactorul șef, cel ce primea corespondența, este primul care a citit poezia lui Eminescu și îi propune lui Iosif Vulcan, schimbarea numelui autorului :,,Redactorul își permise o mică schimbare. Numele de Eminoviciu nu-i suna bine, căci avea o  terminațiune slavă; romaniza dară numele, modificând terminațiunea… și astfel poeziile acelea apărură în foaia noastră sub numele de Eminescu,,.

Capitolul IV al cărții tratează așa-zisa ,,Dispută seculară privind data nașterii și locul nașterii poetului național,, în care autorul pune în antiteză ,,Amintirile din copilărie,, ale Constanței  Dunca-Schiau, privitoare la botezul cu fluturi și flori a lui Eminescu, amintiri scrise în 1897, la 50 de ani de la producerea evenimentului și studiul meu ,,Data și locul nașterii lui Mihai Eminescu,, autorul afirmând:,,Inginerul editor Nicolae Iosub narează cu cifre și fapte irefutabile; pentru omul de știință botoșănean doi ori doi fac doar patru. Pentru noi, pentru literați, cu precădere onirici, doi ori doi fac și cinci, uneori, la nevoie, când nu avem la îndemână metafora.

Redacția subscrie la cele declarate de Mihai Eminescu, în adeziunea de intrare în Societatea ,,JUNIMEA,, de la Iași, născut la 20 Decembrie 1949, la Botoșani…,,

Nicolae Danciu Petniceanu, președintele Societății Literare ,,Sorin Titel,, din Timișoara, parcurge într-un capitol, realizările literare ale acestei societăți, în cei 20 de ani de la înființare, realizarea a două simpozioane literare, editarea revistei ,,Eminescu,, montarea unor plăci comemorative poetului în localități din Banat, publicarea unor studii importante despre Eminescu și activitatea lui literară, promovarea unor tinere talente literare etc.

Volumul se încheie cu un capitol de Iconografie, în care sunt reproduse cele mai importante imagini din viața și activitatea d-lui Nicolae Danciu Petniceanu, de-a lungul celor peste 40 de ani de activitate literară și publicistică.

Nașul lui Eminescu este o carte care nu trebuie să lipsească din biblioteca iubitorilor poetului nostru național, aducând informații importante despre debutul literar a lui Mihai Eminescu și începuturile revistei Familia, una din cele mai importante reviste literare din Ardeal.

Noi îi urăm multă sănătate și putere de muncă d-lui Nicolae Danciu Petniceanu, să treacă cu bine peste problemele de sănătate și să ne mai bucure cu alte cărți, articole și acțiuni literare. La mulți ani cu sănătate!

Nicolae Iosub – Botoșani, 12.02.2020

Multă nedumerire între prietenii scriitori, nimeni nu era sigur că da, într-adevăr, inima poetului a încetat să mai bată marţi dimineaţă, de la ora 4.00.

REŞIŢA. Cu glasul sugrumat de durere, jumătatea care i-a fost alături în viaţă, în cărţi şi proiecte literare, Ada D. Cruceanu, ne-a confirmat că poetul a încetat din viaţă ieri, 11 februarie 2020, la ora 4.00, în secţia de Cardiologie. Mai erau doar câteva zile până să împlinească 70 de ani, fiind născut la data de 17 februarie 1950, în com. Doclin. Şi doar câteva luni până să ducă la capăt proiectul său de suflet, Reflex, despre care zicea că în acest an va fi cu totul şi cu totul special, ţinând cont de anul în care am intrat, 2020, ediţia a XX-a a Colocviilor Reflex. N-a fost să fie nici aniversarea de 70 de ani fiindcă „aşa cum roua din Urna Cerului/ s-aşterne acoperă şi îngheaţă/ banalitatea supunerii vieţii“, poetul n-a mai supus moartea, doar cuvintele aşezate în atâtea şi atâtea poeme, intrate încă din timpul vieţii sale în nemurire. Membru al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Timişoara şi Cetăţean de Onoare al municipiului Reşiţa, Octavian Doclin a scris şi a publicat foarte multe volume de versuri, peste 40 de cărţi, a fost distins cu la fel de multe premii şi distincţii literare, este cuprins în numeroase antologii şi dicţionare, apreciat atât în ţară, cât şi în străinătate. Octavian Doclin, pentru prieteni Tavi, este pseudonimul literar al poetului, numele său fiind Octavian Chisăliţă. Deseori povestea că, fiind copil, îi plăcea să stea culcat în iarbă, să inspire parfumul florilor şi să privească cerul, sub imperiul acestei stări de beatitudine fiind atins de aripa poeziei. Cu siguranţă este unul din puţinii poeţi născuţi, iar nu făcuţi, pe care Dumnezeu i-a dăruit cu har şi suflet ales. Dumnezeu să-i lumineze zborul spre stele!

JCS-Alexandra Gorghiu

Repere biobiliografice – Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Timişoara

Doclin Octavian (Chisăliţă Octavian)

Poet.

Născut la 17 februarie 1950, Doclin, jud. Caraş-Severin.

Studii:

Şcoala generală Doclin (1957–1965),

Liceul Grădinari, Caraş-Severin (1965–1969),

Institutul Pedagogic Oradea, secţia română-franceză (1969–1972).

Profesii şi locuri de muncă:

Profesor, şcoala generală nr. 1 Bixad, jud. Satu Mare (1972–1977),

Referent, Centrul Judeţean Caraş-Severin de Cultură şi Civilizaţie Tradiţională (1977–până în prezent),

Redactor-şef revista„Reflex”,Reşiţa,

Director al Editurii Modus, Reşiţa.

Colaborează la:„Contemporanul”, „Familia”, „Orizont”, „Caraş-Severinul”, „Flamura”, „Luceafărul”, „România literară”, „Transilvania”, „Tribuna”, „Književni život”, „Semenicul”, „Steaua” etc.

Volume publicate:

Neliniştea purpurei, versuri, Timişoara, Editura Facla, 1979; Fiinţa Tainei, Timişoara, Editura Facla, 1981; Muntele şi iluzia,Timişoara, Editura Facla, 1984; Curat şi nebiruit, Bucureşti, Cartea Românească, 1986; Cu gândul la metaforă, Bucureşti, Editura Eminescu, 1989; Metafore gândite-n stil pentru când voi fi copil, Reşiţa, Editura Semenicul, 1991; Ceasul de apă, Timişoara, Editura Hestia, 1991; A te bucura în eroare,Timişoara, Editura Hestia, 1992; În apărarea poemului scurt,Timişoara, Editura Hestia, 1993; Climă temperat continentală/ Temperate Continental Climate, traducere engleză, Ada D. Cruceanu, Timişoara, Editura Hestia, 1995; Agresiunea literei pe hârtie, Timişoara, Editura Hestia, 1996; Essau, 33 de poeme, Reşiţa, Editura Timpul, 1997; 47 de poeme despre viaţă, dragoste şi moarte, Reşiţa, Editura Timpul, 1998; 47 Poems about Life, Love and Death, traducere Ada D. Cruceanu, Reşiţa, Editura Timpul, 1998; Poeme duminicale, Reşiţa, Editura Timpul, 1998; Între pereţi de plută sau Moartea după Doclin, Timişoara, Editura Marineasa, 1999; Dubla eroare, Timişoara, Editura Marineasa, 1999; Metafore gândite-n stil pentru când voi fi copil (ediţia a II-a), Reşiţa, Editura Timpul, 1999; Poeme dinaintea tăcerii, Reşiţa, Editura Timpul, 1999; Urma paşilor în vale, Timişoara, Editura Hestia, 2001; Nisip, ape de odihnă, Timişoara, Editura Marineasa, 2002; Carte din iarna mea, Timişoara, Editura Marineasa, 2003; Pîrga, Timişoara, Editura Marineasa, 2004; Pîrga II, Reşiţa, Editura Modus P. H., 2005; 55 de poeme, Reşiţa, Editura Modus P.H., 2005;

Cărţi în colaborare:

Ritmuri din ţara lui Iovan Iorgovan, Reşiţa, 1970; Uneori zborul: şapte poeţi tineri, Timişoara, Editura Facla, 1973; Fluturi, păsări, cai, Bucureşti, Editura Minerva, 1983; Nichita Stănescu — frumos ca umbra unei idei, Bucureşti, Editura Albatros, 1985; Casa faunului. 40 de poeţi contemporani, Timişoara, Editura Hestia, 1995; Oraşul cu poeţi, Reşiţa, Editura Timpul, 1995; O mie şi una de poezii româneşti,Bucureşti, Editura Du Style, 1997; Nichita.O carte gândită şi realiată de Gheorghe Jurma (ediţia a II-a, Reşiţa, Editura Timpul, 1998), Eminescu — pururi tânăr, dedicaţii lirice, Bucureşti, Editura Litera, 1998; Vid Tystnadens Bord, Stockholm, Brutus Östlings Bokförlag, Symposion, 1998; Antologia poeţilor ardeleni contemporani, Tg. Mureş, Editura Ardealul, 2003; Sacralitate/ Sacrality, Bucureşti, Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2004; Medalionul literar — structură permanentă de cultură şi educaţie, Craiova, Editura Ramuri, 2006.

A colaborat la alcătuirea Dicţionarului General al Literaturii Române, Academia Română, Editura Univers Enciclopedic, 2005.

Premii:

• Premiul Filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (1992),
• Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara (1996);
• Premiul Uniunii Scriitorilor din România la Festivalul Naţional de Poezie „George Coşbuc”, Bistriţa (1998, 2002);
• Premiul „C. S. Anderco”, la Fontiera Poesis, Satu Mare (1999);
• Premiul pentru poezie al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2002);
• Premiul pentru poezie al Festivalului Internaţional EMIA – Deva (2005);
• Premiul Eminescu şi Titlul de Cavaler al Ordinului Cultural „Eminescu”, Oraviţa (2006);
• Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler (2004).

Referinţe critice

În periodice: Gheorghe Grigurcu, „Orizont”, 15 martie 1973; Dinu Flămând, „Scânteia Tineretului”, nr. 7693, 1974; Marcel Pop-Corniş, „Orizont”, 5 aprilie 1979; Liviu Papadima, „Tribuna României”, 1 mai 1984; Cornel Ungureanu, „Orizont”, nr. 15, 1987; Traian T. Coşovei, „Contem-poranul – Ideea europeană”, nr. 13, 1992; Alexandru Cistelecan, „Luceafărul”, nr. 19, 1994; Valentin F. Mihăescu, „Supliment literar”, nr. 23, 1997; Cornelia Ştefănescu, „România literară”, nr. 18, 2001; Adrian Dinu Rachieru, „Convorbiri literare”, nr. 3, 2006.

În volume:Alexandru Piru, Debuturi,Bucureşti, Cartea Românească, 1981; Gheorghe Pituţ, Locuri şi oameni, întâmplări şi parabole, Bucureşti, Cartea Românească, 1982; Nicolae Ciobanu, Întâlnire cu opera,Bucureşti, Cartea Românească, 1982; Petre Stoica, Caligrafie şi culori,Bucureşti, Cartea Românească, 1984. Laurenţiu Ulici, Prima verba vol. III, Timişoara, Editura de Vest, 1992; Alexandru Ruja, Parte din întreg,Timişoara, Editura de Vest, 1994; Laurenţiu Ulici, Literatura română contemporană vol. I, Promoţia ’70, Bucureşti, Editura Eminescu, 1995; Olimpia Berca, Dicţionar al scriitorilor bănăţeni,Timişoara, Editura Amarcord, 1996; Gheorghe Mocuţa, Răspântia scriiturii,Arad, Editura Mirador, 1996; Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Dicţionarul Scriitorilor Români,Bucureşti, Fundaţia Culturală Română, 1998; Victoria Bitte, Tiberiu Chiş, Nicolae Sârbu, Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin,Reşiţa, Editura Timpul, 1998; Călin Chincea, Jurnal sentimental,Oraviţa, 1999; Alexandru Ruja, Parte din întreg,II, Timişoara, Editura Excelsior, 1999; Doru Timofte, Microeseuri pentru clavecin şi orchestră, Timişoara, Editura Marineasa, 1999; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori şi lingvişti timişoreni,Timişoara, Editura Marineasa, 2000; Călin Chincea, Peisaje din Caraş. Cronici literare,Oraviţa, 2000; Dumitru Micu, Istoria literaturii române. De la creaţia populară la postmodernism,Bucureşti, Editura Saeculum, 2000; Rodica Oprean, Flux continuu, Timişoara, Editura Augusta, 2000; George Vulturescu, Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului, Satu Mare, Editura Muzeului Sătmăren, 2000; Gheorghe Mocuţa, Pe aceeaşi Arcă,Arad, Editura Mirador, 2001; Gheo Vasile, Poezia română între milenii — Dicţionar de autori,Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002; Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine,Bucureşti, Fundaţia Luceafărul, 2001; Who’s who,Bucureşti, Pegasus Press, 2002; Călin Chincea, Cronicile de la Berzovia,Timişoara, Editura Eubeea,2001; Dicţionarul General al Literaturii Române,vol. II, Academia Română, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2004; Gheorghe Pituţ, Culoarea visului. Portrete, cronici, tablete, Bucureşti, România Press, 2004; Dicţionar al Scriitorilor din Banat,coordonator Alexandru Ruja, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2005; Titus Crişciu, Cei de lângă noi — portrete şi interviuri,Reşiţa, Editura Tim, 2005; Cornel Ungureanu, Geografia literaturii române, azi,vol. IV Banatul, Piteşti, Editura Paralela 45, 2005; Paul Aretzu,Viziuni critice,Craiova, Editura Ramuri, 2005; Dimitrie Costa, Carte cu scriitori,Reşiţa, Editura Tim, 2006; Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al literaturii române,Piteşti, Editura Paralela 45, 2006.

12 februarie 2020, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

Prelegere: „Posibilități de echilibrare a organismului după anotimpul rece”, o după-amiază de sănătate holistică cu prof. Alina Wonnerth, consilier de stil de viață sănătoasă.