5 februarie 2020, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Contemporani cu personalitățile noastre: Gheorghe Jurma la 75 de ani!

4 februarie 2020, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

Întâlnire cu prof. Mihai Șerbu Tomis din Reșița: „Locul și rolul paradoxal al intelectului în existența umană”.

La Tribunalul Hunedoara – după cum ne informa judecător Mihaela Aurelia CONTA (în foto) – vicepreşedinte Tribunalul Hunedoara, a avut loc Adunarea Generală a Judecătorilor, în cadrul căreia doamna judecător Carmen Mihaela TIMIŞAN – preşedintele Tribunalului Hunedoara a prezentat Raportul de activitate pe anul 2019 al Tribunalului Hunedoara şi al judecătoriilor din circumscripţia Tribunalului Hunedoara.

Au participat ca invitați: doamnele judecător Evelina Mirela OPRINA şi Gabriela BALTAG, membrii C.S.M., cât și judecătorii Liviu Gheorghe ODAGIU și Oana Maria PETRAŞCU,  președintele şi respectiv vicepreședintele Curţii de Apel Alba-Iulia.

Nu au lipsit președinții, vicepreședinții şi judecătorii din cadrul Tribunalului Hunedoara şi al Judecătoriilor din circumscripția Tribunalului Hunedoara.

În urma analizării volumului total de activitate al Tribunalului Hunedoara precum şi al Judecătoriilor din raza de competență teritorială s-a constatat că în total, la nivelul instanțelor s-a înregistrat un volum de activitate (stoc plus nou intrate) de  58911  de dosare, în scădere față de anul precedent  cu 4833 de dosare, când s-au aflat pe rolul instanțelor un număr de 63744 cauze.

Tribunalul Hunedoara a înregistrat un volum de activitate (stoc plus nou intrate) de 12428 de cauze pe rol, în scădere cu 2723 faţă de anul 2018 când numărul dosarelor pe rol a fost de 15151.

Volumul de activitate al celor 6 judecătorii din raza de competenţă a Tribunalului Hunedoara a fost de 46483 cauze pe rol, în scădere cu 2110 față de anul  2018 când pe rolul judecătoriilor s-au înregistrat un număr de 48593 cauze.

De notat că Secţia I Civilă a fost învestită în anul 2019 cu soluţionarea unui număr de 4522 cauze; Secţia a II-a Civilă, de contencios administrativ şi fiscal – 6451 cauze; Secţia Penală – 1455  cauze.

La Tribunalul Hunedoara în cursul anului 2019 s-a înregistrat o încărcătură de 576,4 cauze/judecător.

Separat pe secţii, s-a constatat că, cea mai mare încărcătură de cauze/ judecător a fost la Secţia a II-a Civilă, de contencios administrativ şi fiscal, unde s-a înregistrat un număr mediu de 828,6 cauze/ judecător, faţă de 461,6 cauze/ judecător la Secţia I Civilă, 361,6 cauze/ judecător la Secţia Penală .

Privind numărul de cauze/judecător la judecătoriile din circumscripţia Tribunalului Hunedoara, acesta a fost următorul: la Judecătoria Brad s-au înregistrat 965,5 cauze/ judecător; la Judecătoria Deva – 1101; la Judecătoria Haţeg – 1040;  la Judecătoria Hunedoara – 1345,9; la Judecătoria Orăştie – 1814,5 și la Judecătoria Petroşani – 1429,8.

 Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

Numărătoarea inversă a debutului în etapa județeană a Olimpiadei Naționale a Sportului Școlar la baschet se apropie de final, moment prielnic pentru a sta de vorbă cu prof. Cristian BAUMAN, antrenorul echipei de băieți a C N „Decebal” Deva, care ne-a declarat în exclusivitate:

– La colegiul nostru este o tradiție și un obiectiv și anume participarea la faza zonală a competiției.

Fetele, sub bagheta prof. Sorina POPA, și-au obținut deja locul dorit și meritat, participând astfel la etapa de zonă care se va desfășura la Arad.

Băieții, (foto) sub semnul optimismului, își doresc o comportare onorabilă în etapa județeană, o bună mobilizare în jocuri, folosind atacurile curajoase și mult calm în apărare.

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

(dialog cu Bogdan TOMA – solist de muzică popular)

– Ce înseamnă pentru tine folclorul, cântecul popular?                                                       

– Folclorul și cântecul popular reprezintă preocuparea mea principală, ceea ce am ales să fac în cariera mea artistică. Folclorul prin tradițiile, prin cântecul popular reprezintă identitatea noastră românească, este dacă îmi este permis să spun, cartea de vizită a unui român adevărat. Aceste noțiuni ar trebui să facă parte din cultura generală a fiecărui român ce își iubește țara. Folclorul și cântecul popular românesc fac ca a noastră cultură să fie total distinctă de cultura altor țări.

– Care este zona pe care o reprezinți prin cântecele interpretate?

– Zona pe care o reprezint este Ținutul Pădurenilor, o subzonă etnografică a județului Hunedoara. De asemenea,  prin cântecele interpretate mai pot spune că reprezint și celelalte zone ale județului Hunedoara, de altfel un județ foarte bogat din punct de vedere cultural și nu numai.

– De ce această zonă și care ți-a fost mentorul al cărui model îl urmezi?

– Am ales să reprezint această zonă pentru că de aici provin. Deși sunt născut în Hunedoara, o parte a copilăriei mele am petrecut-o în satele natale ale părinților mei, Runcu Mare – com. Lelese și Dumbrava – com. Peștișu Mic. Mentorul meu, al cărui model îl urmez este fără doar și poate, Drăgan Muntean. L-am îndrăgit, admirat și respectat de când eram mic copil, iar după întâlnirea cu dumnealui, am știut sigur că îmi doresc să cânt și eu această zonă, ducând zestrea culturală a pădurenilor mai departe.

– De când cânți și care îți sunt atu-urile pe fondul cărora ai devenit un apreciat solist de muzică populară?

– Am început să cânt ca și orice copil, la grădiniță, însă la vârsta de 8 ani mi-am dorit să merg la secția de folclor din cadrul Clubului Copiilor Hunedoara, instructor Tiberiu Zselnyan, iar de atunci am cântat și cu ajutorul Lui Dumnezeu, vreau să fac asta cât mai mult timp. Despre atu-urile mele, ca să fiu sincer, nu îmi place să spun prea multe, dar dacă ar fi să enumăr câteva, acestea ar fi: dragostea față de cântecul popular, seriozitatea, tenacitatea, dar mai ales faptul că am păstrat cât am putut de mult o traiectorie curată a cântecului popular.

– Punctează-ne câteva reușite deosebite din activitatea ta artistică.

– Prima mea reușită a fost apariția în emisiunea „Tezaur Folcloric”, realizată de către regretata Marioara Murărescu, în anul 2001, în cadrul concursului „Muguri de tezaur”. Alte reușite ce au marcat activitatea mea artistică sunt câștigarea unor premii la cele mai cunoscute festivaluri, amintindu-vă aici: Marele Premiu al Festivalului „Maria Lătărețu” – 2009, Marele Premiu al Festivalului „Mariana Drăghicescu” – 2010, Marele Premiu al Festivalului „Drăgan Muntean” – 2011, Marele Premiu al Festivalului „Strugurele de aur” – 2011. În anul 2011, am realizat primul compact-disc, ce conține 18 cântece, album ce poartă titlul „Am venit tată la tine”, realizat în acompaniamentul Orchestrei Naționale Jidvei România, dirijor Stelian Stoica. După acest an, au urmat frumoase colaborări cu artiști consacrați ai cântecului popular, colaborări cu ansambluri și orchestre (Ansamblul Profesionist „Drăgan Muntean”, Ansamblul Profesionist „Junii Sibiului”, Ansamblul Profesionist „Banatul”), precum și participări la majoritatea televiziunilor naționale. O altă realizare este faptul că sunt membru al UAIFMR (Uniunea artiștilor interpreți de folclor muzical din România) al cărei președinte este interpretul Ionuț Fulea, o asociație non-profit ce dorește introducerea folclorului ca disciplină școlară. La sfârșitului anului 2019, am realizat două compact-discuri, unul de muzică populară și unul de colinde. Albumul de muzică populară este realizat în acompaniamentul Orchestrei Ansamblului Folcloric al județului Alba, dirijat de către Alexandru Pal. El conține 21 de cântece și poartă sugestiv următorul titlu: „Asta-i țara florilor, țara pădurenilor”. Albumul de colinde a fost realizat alături de colegii din grupul instrumental „Hunedorenii” și conține 12 colinde.

– Vrei să ne spui ceva și despre propria ta pregătire profesională?

– Pe plan muzical, m-am pregătit în particular începând cu anul 2006 cu doamna profesoară Maria Simion, căreia îi mulțumesc din suflet. Iar, în prezent sunt student în anul 2 în cadrul Facultății de Muzică Religioasă din cadrul Universității 1 Decembrie – Alba-Iulia. Am urmat cursurile Facultății de inginerie Hunedoara – secția Autovehicule rutiere, precum și un master în acest domeniu. De asemenea, am urmat și cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității Româno-germane – Sibiu, finalizând și un master în drept european la Universitatea Lucian Blaga – Sibiu. Dar, cu toate acestea, nu profesez decât în domeniul artistic, unde îmi este inima și gândul.

– În finalul dialogului, ce transmiți cititorilor noștri, iubitori ai cântecului popular și nu numai?

– Tuturor celor ce citesc aceste rânduri și nu numai, le doresc să aibe cât mai multe motive de bucurie că suntem români, îndemnându-i în același timp să nu uite de rădăcinile românești, de portul popular, iar celor care „nu le pasă”, îi îndemn să-și îndrepte atenția către ceea ce este al nostru, către ceea ce reprezintă elementul de identitate al poporului român. Să aveți parte cu toții de ce vă doriți, dar mai ales de binecuvântarea Lui Dumnezeu!

Ioan Vlad                                                                                                                           

Georgeta-Ileana Cizmaș