INVITAŢIE

18 noiembrie 2019, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz” Reșița:

Expoziție: „FIRE și FIRE“, cu Angelica Chici din Jimbolia și Edit Cociuba din Vinga, artiști profesioniști, care expun ceramică și tapiserie. Incursiuni muzicale: grupul muzical „Intermezzo” (coordonator: Lucian Duca).

GABRIELA ȘERBAN – Întâlnire cu Iubirea la Bocșa

2019-11-15_095815

Joi, 14 noiembrie 2019, la Casa Orășenească de Cultură din Bocșa a avut loc un eveniment de suflet, o întâmplare frumoasă menită să adune iubitori de carte, dar, mai ales, prieteni.

Într-un cadru restrâns, dar deosebit de prietenos, bocșanca Helen Toia și-a prezentat cel de-al doilea volum intitulat Iubirea și apărut în acest an la editura Gordian din Timișoara.

Helen Toia s-a născut în 30 decembrie 1968 în Bocșa. Aici își petrece copilăria și adolescența. Actualmente trăiește la Timișoara.

Debutează editorial în anul 2017 cu volumul de eseuri „Lacrimă și zâmbet” (Timișoara: Gordian, 2017), carte despre care mărturisește: „Atunci când destinul m-a îngenunchiat cel mai dureros, prin plecarea la cer a celui mai drag om al sufletului meu, atunci când cuvintele au putut să povestească despre asta, am scris cartea… Lacrimă și zâmbet Am scris această carte pentru ca sufletele noastre să se întâlnească și să comunice dincolo de distanță, dincolo de timp… Sub povara multor lacrimi grele, căutând răspunsuri la întrebări, am înțeles că oamenii ne sunt dăruiți doar pentru o vreme, apoi ei trebuie să plece…Dar viața noastră continuă și nu avem voie să ignorăm răsăritul, zâmbetul, cântecul, iubirea…”

Și, iată, că la distanță de doi ani, Helen Toia (Ibi, pentru prieteni), se întoarce acasă la Bocșa, la Casa Orășenească de Cultură condusă de colegul ei Dan Liuț, pentru a dărui cel de-al doilea volum intitulat Iubirea (Timișoara: Gordian, 2019).

Despre carte și despre omul Helen Toia au vorbit foști dascăli precum Minerva Trandafir și Mina Șoșdeanu, colegi și colaboratori precum Dan Liuț și Gabriela Șerban, dar deosebit de calde și frumoase au fost chiar cuvintele autoarei.

Întâlnirea a fost înnobilată de microrecitalul susținut de interpreții instrumentiști: Hergane Ruth, Sulogan Darius și Ciprian Fabio, elevi ai Liceului de Arte „Sabin Păutza” din Reșița, coordonați de prof. Lucian Voina și însoțiți de prof.drd. Cristian Roșoagă.

Evenimentul, moderat de inimosul Dan Liuț, a fost organizat de Casa de Cultură a orașului Bocșa, cu sprijinul Primăriei  și Consiliul Local, și s-a dovedit a fi o plăcută îmbinare a muzicii cu poezia la începutul unui post al bucuriei, postul nașterii Domnului nostru Iisus Hristos.

Iar invitata de onoare, Helen Toia, s-a dovedit a fi omul potrivit pentru un eveniment cultural-artistic derulat în această perioadă, deoarece, prin scriitura propusă, îndeamnă la credință și iubire: „…clipa, timpul, omul, viața, divinitatea, toate au nevoie de iubirea ta. Restul e doar o …alergare după vânt…Eu, un suflet simplu, de undeva, dintr-un colț de lume, îți spun cu drag: speră, crede, iubește!”

COLOCVIILE NEDEIA 2019

În perioada 14-16 noiembrie 2019, la Reșița vor avea loc Colocviile Revistei „Nedeia“ ‒ Banatul Viu la 2019, ediţia a V- a, organizate de Consiliul Judeţean Caraş-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin (CJCPCT CS)  cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Eftimie Murgu și Muzeului Banatului Montan Reșița.

La acest prestigios eveniment cu tema „2019, Anul Omagial al Satului Românesc“ vor participa personalităţi ale culturii locale, naţionale și internaționale.

Programul detaliat al manifestării: >>>>>>> COLOCVIILE NEDEIA 2019

Întâlnire cu studenții reșițeni

Dan D Farcas_081

Joi, 14 noiembrie 2019, ora 16:00, dr.mat. Dan D. Farcaș se va întâlni cu studenții reșițeni. În Sala Multimedia ”Constantin GRUIESCU” din Universitatea ”Eftimie MURGU”, renumitul matematician le va vorbi celor prezenți, într-o întâlnire nonformală, despre  Hipercivilizații în Cosmos, una dintre temele preferate ale scriitorului, cercetătorului, academicianului Dan D. FARCAȘ, reșițean la origini, cel ce a lucrat la primul calculator civil românesc, MECIPT (Mașina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic Timișoara) la începutul anilor 1960.

Dan. D Farcaş – (n. 01.04.1940, la Reşiţa) a absolvit (1956) Liceul Mixt din Reșița astăzi „Diaconovici-Tietz” („Bastilia”), facultatea de matematică şi fizică din Timişoara (1960), obţinând titlul de doctor în matematici, specializarea „maşini de calcul” la Universitatea din Bucureşti (1979). Cursuri de informatică la firma IBM (Paris, 1969; Bonn, 1971), la Sophia-Antipolis (1996) etc. Cercetător principal I în informatică (atestat ICI şi Academia de Ştiinţe Medicale, 1995); Expert I în informatică pentru management, (atestat Institutul Român de Management 1991); Expert I în politica cercetării (atestare MCT, 1995); consilier temporar al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (1997-2001), expert în informatica medicală pentru proiecte europene (2006-prez). Membru corespondent (1991) apoi membru titular (1993) al Academiei de Ştiinţe Medicale, a fost şeful Comisiei de Informatică al acesteia (din 1991). Este vicepreşedintele Societăţii Române de Informatică Medicală (din 1991), societate afiliată la organismele internaţionale de profil. Este preöedintele ASFAN (Asociația pentru Studiul Fenomenelor Aerospațiale Neindentificate). Cetăţean de onoare al municipiului Reşiţa.

(citeste mai departe…)

____________________________________________________________________________

 Libraria „Semn de Carte”
Resita 320051 – Libertatii 13/Timis 1, Jud. Caras-Severin
Telefon/Fax: +40-355-88.17.33;
E-mail: semndecarte@metarsis.ro
 WEB: www.semndecarte.metarsis.ro

ACTIVITATE RESPONSABILĂ PRIVIND GRIJA FAȚĂ DE MEDIU

(dialog blitz cu Angela Maria CROITORU, comisar șef – Comisariatul Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu)

croitoru_comisar_sefPrivind activitatea Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu, în prima parte a acestui an, am aflat amănunte de la Angela Maria CROITORU, în calitatea sa de comisar șef, care cu amabilitatea ce o caracterizează, ne-a oferit amănunte în exclusivitate:

– Comisariatul Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu a efectuat un număr total de 828 inspecţii, dintre care 269 inspecţii planificate şi 559 inspecţii neplanificate.

Inspecţiile planificate au fost realizate conform Planului anual de activitate al Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu, la operatorii economici care desfăşoară activităţi cu impact asupra mediului şi se supun procedurii de reglementare.

În cadrul inspecţiilor neplanificate au fost înregistrate: 75 controale efectuate în urma sesizărilor, 12 de verificare a realizării măsurilor stabilite anterior, 46 în urma autosesizării, 144 dispuse de Comisariatul General  al Gărzii Naţionale de Mediu, 206 de verificare a respectării condiţiilor din actele de reglementare, 64 cu alte autorităţi, conform protocoalelor încheiate în acest sens cu instituţii la nivel judeţean, 10 pentru investigarea unor accidente sau incidente cu impact asupra mediului, 2 inspecții pentru identificarea de obiective noi.

Principalele neconformităţi constatate în urma controalelor efectuate în perioada menţionată au fost: lipsa solicitării/obţinerii actelor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului; nerespectarea prevederilor autorizaţiei/autorizației integrate de mediu; netransmiterea la termen a declaraţiilor privind obligaţiile de plată către Administraţia Fondului pentru Mediu; nerealizarea în totalitate și la termen a măsurilor stabilite anterior; existența depozitelor ilegale de deșeuri pe raza Unităților Administrativ Teritoriale; neanunțarea Agenției județene pentru protecția mediului și Comisariatului Județean al Gărzii Naționale de Mediu în cazul unei amenințări iminente cu un prejudiciu asupra mediului și luarea măsurilor preventive necesare, în termen de 2 ore de la luarea la cunoștință a apariției amenințării; abandonarea deșeurilor; neluarea de către UAT-uri a măsurilor împotriva abandonării deșeurilor de orice tip și de a salubriza terenurile pe care au fost identificate depozite ilegale a deșeurilor.

În urma acestor controale, au fost aplicate 112 sancţiuni contravenţionale dintre care 26 avertismente  și 87 de amenzi în valoare totală de 1 302 900 lei.

Pe lângă aceste sancțiuni contravenționale principale, au fost transmise către APM Hunedoara 4 notificări în vederea suspendării actelor de reglementare și au fost depuse 4 sesizări penale.

Au fost efectuate o serie de controale dispuse de către Garda Națională de Mediu Comisariatul General pentru verificarea respectării Ordinului nr. 54/76/204/2019 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerului Mediului, privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție a resurselor acvatice vii în anul 2019. Aceste controale s-au efectuat împreună cu reprezentanții Inspectoratului de Jandarmi „Decebal” Hunedoara și ai Inspectoratului de Poliţie Judeţean Hunedoara–Serviciul de Ordine Publică-Biroul Combaterea Delictelor Silvice. Cu ocazia efectuării acestor controale în perioada de prohibiție privind pescuitul recreativ au fost identificate 9 persoane care pescuiau ilegal și s-au aplicat 13 sancțiuni dintre care 9 amenzi în valoare totală de 5 400 lei și 4 avertismente.

Pe această cale avertizăm cetățenii asupra faptului că unele fapte constitue infracțiune conform legislației privind protecția mediului aflată în vigoare. În acest sens, în această perioadă comisarii CJ Hunedoara al GNM au depus o sesizare penală către autoritatea competentă datorită faptului că un exemplar de pasăre dintr-o specie protejată, conform OUG 57/2007, modificată și completată  privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, a fost capturată și ulerior a decedat.

Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș

EXCURSIE EDUCATIVĂ ÎNTR-O ZI DE TOAMNĂ ROMÂNEASCĂ

dna_insp_genMS

O zi frumoasă de noiembrie. Soarele strălucea pe bolta senină creând o atmosferă pe care  ne-am obișnuit să o numim de toamnă românească.

Credem că acest moment recreativ ar fi fost avut în vedere de organizatorii unei excursii gratuite și oferite din suflet celor 21 de elevi ai Școlii Gimnaziale „Hadrian Daicoviciu” din Orăștioara de Sus.

Este vorba despre elevii care în perioada cursurilor stau la internatul școlii, iar organizatori au fost angajații Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.

Împreună cu profesorii însoțitori, acești elevi au vizitat instituția organizatoare unde, din partea inspectorului școlar general, prof. dr. Maria ȘTEFĂNIE (în foto), au primit câte-o carte fiecare.

Oaspeții veniți în orașul reședință de județ au vizitat cu această ocazie Muzeul  Civilizației Dacice și Romane și Liceul cu Program Sportiv „Cetate” Deva. Au făcut incursiune pe Cetatea Devei, relaxare la Aqua Land, au vizionat film 3D la Cinema City Deva etc.

Astfel, în fiecare din elevii participanți la această activitate recreativ-educativă s-a produs „o scânteie” venită din adâncul inimii și care va dăinui mai departe, din măsura dorinței lor de autodepășire la învățătură, a hărniciei și a unei continue căutări de fapte frumoase.

În finalul activității, inspectorul școlar general, prof. dr. Maria ȘTEFĂNIE, ne-a declarat în exclusivitate: „Adresez mulțumiri Primăriei Municipiului, Liceului cu Program Sportiv „Cetate” și conducerii Centrului Cultural „Drăgan Muntean” pentru implicarea în organizarea acestei activități de suflet. Împreună am oferit o experiență inedită acestor copii minunați!”

 

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

GABRIELA ȘERBAN:  Cenad – istorie și cultură

Sâmbătă, 9 noiembrie 2019, în localitatea Cenad din județul Timiș s-au derulat câteva evenimente sub egida sărbătorii Zilei Asociației Culturale „Concordia”.

Ziua a debutat cu un cuvânt de bun venit din partea gazdelor și, în special, din partea primarului Nicolae Crăciun, apoi,  istoricul Ioan Hațegan a preluat conducerea Simpozionului, care s-a desfășurat pe două secțiuni: sesiune de comunicări pe teme istorice și sesiune de comunicări pe teme literare.

Între materialele prezentate amintim: preot dr. Valentin Bugariu s-a referit la „Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu”; muzeograful Ion Traia l-a readus în memoria bănățenilor pe „Generalul Nicolae Petală”; Gabriela Șerban s-a oprit asupra celor două reviste bocșene aniversate în acest an „Revista „Vasiova” – 90 de ani de la apariție și „Bocșa Culturală” – 20 de ani de apariție”; prof. Simion Dănilă a stârnit curiozitatea publicului cu o prezentare interesantă ”Despre capcanele istoriografiei” oprindu-se asupra etimologiei numelor comunelor „Belinț” și „Beba”; bine prezentat și foarte interesant s-a dovedit a fi materialul pregătit de Sorin Fronțiu despre „Fortificațiile medievale de la Chama și Chery”; dr. Alexandru Kosa s-a oprit asupra „Organizării militare în Banatul medieval sec. XIV-XVI”; dr. Cristian Scarlat a vorbit cu profesionalism, dar și multă emoție, despre  cei „100 de ani de la înființarea Societății Mormintelor Eroilor Căzuți în Război, 1919 – 2019”, iar dr. Constantin Tufan Stan a adus un real omagiu „Corului de la Chizătău – simbol identitar românesc”.

Trecerea de la sesiunea de comunicări la prezentările de cărți și reviste a făcut-o dna. Florica Vaida Albu printr-un recital de poezie în grai bănățean-cenăzean.

Cea de-a doua parte a evenimentului a debutat cu prezentarea proiectului editorial al Primăriei Cenad, proiect impresionant, care numără, până în prezent, 31 de titluri. Lăudabilă este și apariția celor două periodice susținute de Primăria și Consiliul Local Cenad: „Cenăzeanul”, periodic de opinie și informare socio-culturală, aflat în cel de-al XXVII-lea an de apariție (editor Dușan Baiski) și „Morisena”, revistă de cultură istorică, aflată în anul IV de apariție (editor și redactor-șef Dușan Baiski).

Jurnalistul și scriitorul Dușan Baiski și-a prezentat cea mai recentă carte dedicată urbei sale: „Cenad: documente de arhivă” (Timișoara: ArtPress, 2019), un volum impresionant atât ca mărime și volum, cât și ca informație și documentare. „Cartea de față este rodul a peste 12 ani de căutare, studiere și fotografiere la Serviciul Județean Timiș al Arhivelor Naționale cu sediul la Timișoara. Cu greu am ales seria de documente reproduse în volumul de față dintr-un număr notabil  de materiale fotografiate (peste 120.000), majoritatea lor aflându-se la baza cărților scrise și publicate de mine în ultimii ani.” precizează autorul în prezentarea sa.

Un volum deosebit de util și interesant a pregătit pentru acest eveniment și istoricul Ioan Hațegan: „Cetatea Morisena-Cenad”(Timișoara: editura Banatul, 2019), pornind de la considerentul că „existența fortificației de la Morisena-Cenad poate fi documentată din primii ani ai cuceririi romane a Banatului de azi, adică anii 105 ai erei creștine și până în anul 1701, atunci când zidurile cetății sunt dărâmate sub supravegherea unei comisii mixte otomano-habsburgice.”

Evenimentul – desfășurat într-un cadru deosebit de frumos, găzduit fiind de Pensiunea „Anka” din Cenad –  dedicat  sărbătorii Zilei Asociației Culturale „Concordia” s-a încheiat cu un moment artistic susținut de Ansamblul de dansuri populare „Mlădițe cenăzene” din Cenad, tineri talentați, purtători ai frumoaselor straie tradiționale.

 

REAMINTIM! CONCURS TEMATIC 2019 ˝CENTENARUL UZPR – ACTA NON VERBA !˝

Așa cum am anunțat cu ocazia Galei Premiilor UZPR pe 2018, tema viitorului concurs (cel pe 2019) va fi „Centenarul UZPR – ACTA non verba”. Pentru a nu lăsa loc de subînțelesuri și comentarii nepotrivite, justificăm această alegere în primul rând prin temeiul faptului că Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a fost prima asociație de breaslă apărută în România reîntregită. În al doilea rând e vorba de 100 de ani de existență, ceea ce constituie în sine un argument care nu are nevoie de alte adăugiri. În al treilea rând e vorba de omagierea presei în integralitatea ei, UZPR fiind, deocamdată, singura structură de breaslă cu reprezentativitate la nivelul întregii țări, dar și a presei românești din emigrație. Nici numărul membrilor cotizanți ai Uniunii nu e un aspect neglijabil, Uniunea având, în acest moment, 3.000 de membri, ceea ce reprezintă un record istoric, atât prin raportare evolutivă la ea însăși, cât și în perspectivă comparativă cu cu celelalte uniuni de creație și utilitatea publică din România actuală. Considerăm, așadar, că Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România este îndreptățită, în anul Centenarului său, să revendice, o dată la o sută de ani, această dedicație competițională.

Tema concursului, „Centenarul UZPR – ACTA non verba”, la toate cele 6 (șase) secțiuni (presă scrisă, publicații, presă online, radio, televiziune și carte de publicistică) are în vedere următoarele criterii: consistența, consecvența, constanța și acuratețea abordării tematice, pe de o parte, iar pe de altă parte frecvența demersurilor jurnalistice în acest sens. În privința secțiunii carte de publicistică, considerăm că o lucrare devine eligibilă în concurs începând cu existența, în paginile ei, a minimum un text (eseu, reportaj, fotoreportaj, anchetă etc.) încadrabil în temă.

Sfătuim pe toți jurnaliștii care doresc să participe la această competiție să-și pregătească de pe acum dosarul cu lucrări, pentru ca la momentul „stop joc” ele să fie înaintate cât mai operativ juriului Uniunii. Premiile vor avea și o componentă materială.

Urăm succes și inspirație tuturor competitorilor !

 

UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA

Departamentul de Comunicare

Sfântul Martin sărbătorit în Banatul Montan

 

În calendarul romano-catolic, ziua de 11 noiembrie îi este dedicată Sfântului Martin, episcop de Tours, unul dintre importanții sfinți ai bisericii creștine apusene.

În amintirea Sfântului Martin de Tours (315 – 397) au avut loc și vor avea loc și în acest an mai multe manifestări distincte, toate fiind încununate de tradiționalele alaiuri ale lampioanelor, de data aceasta pentru a 24-a oară de la revoluție, în mai multe localități din județul Caraș-Severin.

În municipiul Reșița, la Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii” va avea loc luni, 11 noiembrie, începând cu orele 17.30, o Liturghie a Cuvântului dedicată Sf. Martin de Tours, urmată de un program cultural, după care se va forma cu toți copiii prezenți alaiul lampioanelor, care se va deplasa până la Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” din municipiu.

Sâmbătă, 9 noiembrie, de la ora 11.00, în biserica romano-catolică din Brezon se va  oficia de către păr. Daniel Dumitru de la Oravița Sfânta Liturghie de hram, cu prilejul Sărbătorii Sfântului Martin de Tours, patronul ei, după care va urma un program cultural prezentat de formația de dansuri populare germane „Magnificat” din Oravița și de formația de dansuri populare germane „Enzian“ a Forumului German din Reșița.

                   Erwin Josef Ţigla

2019-11-09_100124

Sfântul Martin din Tours (315 – 397)
Episcop
11 noiembrie (calendarul latin)

O statistică mai veche arată că cele mai multe familii din Franța se numesc Martin, fapt ce dovedește venerația de care se bucură și astăzi Sfântul Martin, mort în anul 397 ca Episcop al vechii cetăți din vestul Franței, Tours. Sfântul Martin s-a născut pe la anul 315 în localitatea Sabaria din Panonia, actualmente Szombathei în Ungaria, ca fiu al unui tri­bun roman. Deși părinții săi erau păgâni, ajungând să ia cunoștință de religia creștină, la vârsta de 10 ani s-a înscris în rândul catecumenilor, arătându-și dorința de a se dărui cu totul slujirii lui Dumnezeu. Deoarece împăratul tocmai dăduse un decret prin care fiii ofițerilor romani erau obligați să îmbrățișeze cariera militară, Martin a intrat în cavalerie și a depus jurământul militar. Spre deosebire de alți ofițeri, el s-a mulțumit cu un singur servitor pe care îl trata ca pe un frate; se ținea departe de petrecerile uneori dezordonate ale colegilor săi și în scurtă vreme și-a câștigat stima tuturor prin bunătatea și vrednicia sa. În această perioadă s-a petrecut faptul rămas atât de viu întipărit în amintirea contemporanilor și a urmașilor: împărțirea mantalei sale. Trecând prin orașul francez Amiens, întâlnește un sărman cerșetor care tremura de frig; cei dinaintea lui Martin nici nu s-au uitat la dânsul, dar Martin se gândea că Dumnezeu anume a voit așa, ca el să aibă ocazia de a face un bine. Deoarece nu mai avea nimic de dat, a scos sabia și a tăiat în două mantaua largă cu care era acoperit; o parte a dat-o cerșetorului, și cu cealaltă s-a înfășurat el însuși. Cama­razii lui văzându-l astfel îmbrăcat, unii au început să râdă de el, dar altora le-a părut rău că nu au fost și ei atenți cu nenorocitul de pe drum. În noaptea următoare, Martin a avut un vis: Isus Cristos, acoperit cu ju­mătatea de manta dăruită săracului, le spu­nea cetelor de îngeri care-l înconjurau: «Martin, care este numai catecumen, m-a îmbrăcat cu veșmântul acesta». Ca o relicvă prețioasă, jumătatea de manta pe care Martin și-a păstrat-o a fost așezată de către urmași într-o încăpere mică ce a primit numele de capelă (de la cappa = manta), iar paznicului acestei încăperi i s-a spus capelan.

La vârsta de 18 ani, fiul tribunului din Sabaris părăsește armata, este botezat de către Episcopul Ilarie din Poitiers, cu care se întâlnise de mai multe ori în diferitele misiuni ostășești împlinite în Galia. Din cauza frământărilor și certurilor provocate de către grupările favorabile arianismului, Martin trece în sudul Alpilor, unde, împreună cu un preot, petrece un anumit timp în reculegere și rugăciune la o mănăstire din insula Gallinania, nu departe de Genova. Când Sfântul Ilarie se reîntoarce la scaunul său episcopal, ucenicul său părăsește singurătatea insulei și revine la Poitiers. Învățatul și zelosul Episcop, cunoscând calitățile și idealurile lui Martin, îi dăruiește locul numit Lacociagum – astăzi Liguge – unde el întemeiază prima mănăstire din Europa; după aceasta a ridicat o a doua la Marmoutiers. Istoria vieții Sfântului Martin amintește cazul a doi morți, un catecumen și un sclav, pe care el i-a readus la viață prin rugăciunile sale; se istorisesc și nenumărate cazuri de vindecări minunate și intervenții ale puterii dumnezeiești atribuite mijlocirii Sfântului Martin.

Aproximativ în anul 371 este ales Episcop de Tours. Poporul încredințat păstoririi sale păstra încă multe din obiceiurile vechi, păgâne și Martin a trebuit să lupte energic pentru îndepărtarea lor, pentru dărâmarea locurilor de închinare către idoli și pentru desființarea cultului arborilor sacri. Deși investit cu demnitatea episcopală, și-a continuat felul de viață al unui pustnic, mâncând o singură dată pe zi, seara, dor­mind într-o chilie pe un sac cu cenușă, dăruind rugăciunii o mare parte din noapte. A străbătut dieceza în lung și în lat și a consolidat învățătura și viața creștină în centrul Franței. În cei douăzeci și șase de ani de păstorire și-a câștigat iubirea entuziastă a săracilor și a tuturor celor nedreptățiți; în schimb și-a atras împotrivirea și disprețul ace­lora din rândul clerului său care preferau odihna și bunul trai; un preot cu numele Brizio (Bălțatul) l-a dat în judecată. A devenit proverbial cuvântul rostit de Sfântul Martin în această împrejurare: «Dacă Isus Cristos l-a suportat pe Iuda, de ce nu ar trebui să-l suport și eu pe Brizio?»

Cu toate că se simțea foarte slăbit și era convins că se apropie sfârșitul vieții sale, auzind că în Biserica din Candes s-au produs unele neînțelegeri, Martin a alergat numaidecât acolo. După ce a restabilit pacea și buna înțelegere, se pregătea pentru întoarcere; deodată, puterile l-au părăsit și el a rugat pe cei din jur să-l așeze pe un pat presărat cu cenușă, deoarece peste puțin va trebui să părăsească acest pământ. Istoricul Sulpiciu Sever (360 – 420) ne descrie astfel ultimele clipe ale venerabilului păstor: «Atunci toți au izbucnit în plâns și au început să spună – ‘De ce ne părăsești, părinte drag? Sau cui ne lași pe noi atât de îndurerați ? Lupii răpitori se vor abate asupra turmei tale, și, dacă păstorul nu mai este, cine ne va apăra de mușcăturile lor? Știm că îl dorești pe Cristos, dar ține seamă că răsplata îți este asigu­rată și nu se va micșora dacă amâni primirea ei; de aceea, mai degrabă ai milă de noi sărmanii, pe care vrei să ne părăsești.’» Mișcat de la­crimile lor, se spune că și el a început să plângă; îndreptându-și privi­rile către Domnul, a spus doar atât: «Dacă mai sunt încă de trebuință pentru poporul tău, Doamne, nu refuz munca; fie voia Ta…» Cu ochii și cu mâinile îndreptate spre cer, sufletul său era fără înce­tare cufundat în rugăciune. Când preoții care-l înconjurau l-au rugat să-și mai schimbe puțin poziția, le-a răspuns : «Lăsați-mă, fraților, lăsați-mă să privesc la cer, nu la pământ, pentru ca sufletul să fie îndreptat spre Dumnezeu când va porni pe drumul său». Văzându-l pe diavol stând aproape de el, i-a spus: «De ce stai aici, lângă mine, bestie ucigătoare? În mine nu este nimic ce să-ți aparțină, aducătorule de pierzare. Pe mine mă va avea Avram în sânul său». După rostirea acestor cuvinte, și-a dat sufletul. Martin, cuprins de bucurie, este primit în sânul lui Avram; Martin, sărac și umil, intră în cer plin de bogății. (Epistola 3 passim). Toate acestea s-au petrecut în ziua de 8 noiembrie 397. După trei zile, la 11 noiembrie, a avut loc înmormântarea; a fost o adevărată apoteoză, o proclamare solemnă a sfințeniei sale și a venerației unui întreg popor. De atunci, sărbătoarea lui se ține la 11 noiembrie; el este primul sfânt care nu a fost martir și totuși i s-a acordat o cinstire din partea Bisericii. Sfântul Martin a fost ostaș fără voia lui, călugăr prin alegere și Episcop din ascultare față de voința lui Dumnezeu, ex­primată prin glasul poporului credincios și al păstorilor Bisericii. În­dată după moarte, Sfântul Martin a devenit cel mai cunoscut și mai venerat sfânt în Europa.

 

Adaptare după „Viețile Sfinților”
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București

CERTITUDINEA nr. 51.

SPIONAJUL SOVIETIC ÎN ROMÂNIA. CAZUL NICOLAE CEAUȘESCU.

DIN SUMAR

  • MIHAI EMINESCU. Echilibrul valorilor în statul organic 
  • LAURA BABAN (Islanda). Abia când pleci, devii român
  • Satanism și feminism paroxistic în noul videoclip al lui Miley Cyrus
  • DENIS BUICAN. „Frântură de soare, spărtură de flaut”
  • Gral. Dr. MIRCEA CHELARU. România şi naţionalismul constituţional
  • HAJDU GYŐZŐ. Ar fi timpul ca guvernul nostru să-i expulzeze din țară pe politicienii unguri iredentiști
  • DAN PURIC. Cum se repară maioneza și starea de spirit a unui popor
  • Dr. MIRCEA DOGARU. Trădarea lui Menumorut de către secui și trecerea lor definitivă de partea ungurilor
  • DAN DIACONU. Popor și populație. Care-i diferența?
  • TUDOR NEDELCEA. Corul detractorilor lui Eminescu și funcțiile lor academice
  • IULIAN CAPSALI. Despre ura de sine
  • CONSTITUȚIA LOR și CONSTITUȚIA NOASTRĂ
  • CONSTANTIN COJOCARU. „Legea Cojocaru” și „teoria statului organic” a lui Eminescu
  • CĂTĂLIN BERENGHI. În Franța am fost decorat de statul francez, în România sunt monitorizat ca terorist…
  • VLADIMIR BUKOVSKI. Lukoil este KGB!
  • Mai multe definiții ale Democrației
  • G-ral MARIAN URECHE. Spionajul sovietic în România. Cazul Nicolae Ceaușescu
  • BD Historia – benzi desenate: „Istoria comunismului în România”
  • Dr. GEORGE COANDĂ. România, imperiul UE şi hegemonicul „Game of Thrones”
  • FLORIN GHEORGHIU. Desacralizarea țării
  • Dispariția României prin emigrație
  • TEO PALADE. Cui ne mai închinăm azi?
  • NAGY ATTILA-MIHAI. Noaptea Meșterului Manole și „surparea” bisericilor creștine în Europa
  • Ion Coja despre mutarea Israelului în România: „Nu este exod, e invazie!”
  • Prof. Univ. MIHAI VINEREANU. Originea articolului hotărât în limba română și în limbile romanice
  • AURORA PEȚAN. Unde s-au „ascuns” geții și dacii?
  • DANIEL ROXIN. Cât de întins a fost Regatul lui Burebista?
  • Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a traversat oceanul, la filiala sa din New York
  • NICOLAE IORGA. Popoare turanice parazitare
  • ALEXANDRA NEACȘU. Scrisoare târzie către o cabină goală…
  • ION STAICU, poet genial
  • CONSTANTIN BEJENARU – BECO. „Io, Lisandru!” – o reconstituire istorică à la Umberto Ecco
  • LUCIAN CIUCHIȚĂ O rușine pentru specia umană…
  • DAN MOROIANU. Donald Trump, antibiotic politic fără prescripție
  • DAN PURIC SE RETRAGE DIN TEATRU: „Au făcut grajd din ceea ce am avut noi mai sfânt. Tot ce este românesc, naționalist, creștin, trebuie interpretat ca fiind pro-rusesc”

INVITAȚIE

2019-11-07_101524

8 noiembrie 2019, ora 10.00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița:

30 de ani de la căderea Zidului Berlinului (9 noiembrie 1989). Dezbateri cu elevi ai claselor liceale. Coordonator: directorul colegiului și profesorul de istorie Cristian Bălean.

RESPECTAREA DE CĂTRE ANGAJATORI A LEGII PRIVIND REGLEMENTAREA ACTIVITĂȚII ZILIERILOR

Poza_istrate birou 2019Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara – după cum ne-a informat Sorin Gabriel ISTRATE, consilier CRP, Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara – s-a raliat celorlate inspectorate teritoriale din ţară în cadrul campaniei naţionale de verificare a respectării Legii 52/2011 privind munca zilierilor.

Pe perioada campaniei a fost urmărit modul de respectare a câtorva aspecte cum ar fi: durata activităţii ocazionale, natura acestor activităţi ocazionale (dacă e o activitate ce presupune muncă necalificată sau calificată), dacă beneficiarii au înfiinţat şi completat registrul de evidenţă al zilierilor, modul de completare al registrului precum şi modalitatea de calcul şi dovada plăţii remuneraţiei cuvenite zilierului. Au mai fost controlate: termenul de transmitere a registrului către inspectoratul teritorial în termenul legal şi activităţile pentru care au fost folosiţi zilierii.

S-a urmărit pe perioada campaniei să se mărească gradul de conştientizare a beneficiarilor în ceea ce priveşte cunoaşterea, aplicarea şi respectarea prevederilor legale în materie, diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative cauzate de nerespectarea prevederilor legale odată cu depistarea angajatorilor care folosesc zilieri în condiţiile în care se impunea întocmirea unui contract de muncă.

Campania a început cu identificarea beneficiarilor, persoane fizice şi juridice care utilizează frecvent munca zilierilor şi a continuat cu o serie de controale inopinate în teritoriu sau prin invitatea beneficiarilor la sediul ITM Hunedoara împreună cu documentele supuse verificării.

Au fost controlaţi un număr de 19 beneficiari la care au lucrat un număt de 446 zilieri, din care 236 femei şi 210 bărbaţi. Nu au fost identificate cazuri de folosire a muncii minorilor.

Deși au fost descoperite mai multe deficienţe, acestea au fost minore, aplicându-se doar două sancţiuni contravenţionale (avertisment). Au fost dispune 15 măsuri. Măsurile dispuse s-au referit la: completarea corectă a Registrului de zilieri fără a lăsa rânduri sau rubrici necompletate, stabilirea locului în care îşi va desfăşura activitatea zilierul, respectarea perioadei maxime de 90 de zile în care un zilier poate presta activitate necalificată pentru acelaşi beneficiar în decursului unui an calendaristic.

Având în vedere complexitarea relaţiilor de muncă, considerăm că acest tip de controale tematice reprezintă un cadru legal, coerent și preventiv de acţiune în vederea respectării legislaţiei specifice de către toţi angajaţii şi angajatorii.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș

           

GABRIELA ȘERBAN – La ceas aniversar, revista „Bocșa culturală” prezentă în Aula  Bibliotecii Centrală Universitară„Eugen Todoran” Timișoara

Într-un cadru restrâns, joi 31 octombrie 2019, în Aula BCU Timișoara  au fost sărbătoriți cei 20 de ani de apariție ai revistei „Bocșa Culturală”.

Redactorul șef al publicației, alături de editor și colaboratori au povestit despre începuturile revistei, despre rubricile existente, despre autorii  regăsiți în paginile celor 106 numere de revistă publicate, dar și despre cărțile care au luat naștere din rândul unor rubrici, insistându-se pe cele trei volume de „Bibliografia revistei „Bocșa culturală” (autor Gabriela Șerban), pe volumul doamnei prof. Stela Boulescu „Să vorbim corect românește” sau pe volumele de istorie și artă: „Participanți bocșeni la Marea Unire”(autori Gabriela Șerban și Valentin Costea) și „Picături de artă și credință la Bocșa”, prezent fiind și artistul bocșean Nicolae Potocean (NIK).

Evenimentul, inițiat și moderat de dr. Dorina Măgărin, s-a înscris în Calendarul cultural pe luna octombrie al Bibliotecii Centrală Universitară „Eugen Todoran” Timișoara și a adunat pe unii dintre cei mai cunoscuți și îndrăgiți scriitori timișoreni, colaboratori, de altfel, ai Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa și ai revistei „Bocșa culturală”.

Așadar, frumoase aprecieri au rostit scriitorii Ion Marin Almăjan, Vasile Bogdan, Titus Suciu, Edith Guip Cobilanschi, Doina Moț,  Silvia C. Negru și  Daniel Luca, iar prezentarea revistei și a unor cărți apărute în seria „Bocșa, istorie și cultură” a revenit Gabrielei Șerban și editorului Gheorghe Jurma.

Întâlnirea s-a dovedit a fi una de suflet, o binevenită sărbătoare a revistei „Bocșa culturală” și alături de colaboratorii timișoreni care n-au putut lua parte la evenimentul din 19 iulie 2019, atunci când cei 20 de ani de revistă bocșană au fost aniversați acasă, la Bocșa.