A apărut nr.8 (august 2019) al revistei CONSTELAȚII DIAMANTINE

Colectivul de redacţie vă doreşte călătorie plăcută prin Constelaţii diamantine!

Constelatii-diamantine-nr-108-2019 (PDF)

Marți, 27 august, la orele dimineții ne-a părăsit pentru veșnicie bănățeanul prin naștere, convingere, dragoste și dăruire, ing. Dan Perianu.

Inginerul Dan Corneliu Ion Marius Perianu (Dan Gh. Perianu) s-a născut la Oraviţa, în 28 iunie 1943. După absolvirea cursurilor primare, din anul 1953 s-a stabilit la Reşiţa, unde a absolvit liceul, poreclit și astăzi „Bastilia”, în anul 1960. A fost student la Facultatea de Mecanică (Secţia Maşini Termice) a Politehnicii din Timişoara, pe care a absolvit-o în 1965. Din acelaşi an a lucrat neîntrerupt la Uzina de Construcţii de Maşini Reşiţa, fiind şef al Serviciului de Organizare a Producţiei, şef al Compartimentul Patrimoniu, secretar al Consiliului de Administraţie al UCMR, şi, în ultimii ani, până la pensionare (2007), consilier al directorului general al societăţii.

Volume care poartă numele de autor: Dan Perianu:

–  Istoria uzinelor din Reşiţa, 1771 – 1996; Reșița: Timpul, 1996, 276 pagini + 32 pagini ilustrații; ediție îngrijită de Uzina de Construcții de Mașini Reșița;

–  Istoria locomotivelor şi a căilor ferate din Banatul Montan; Reșița: Timpul, 2000, 212 pagini;

–  Contribuție la istoricul metalurgiei în Banat. Aniversări 2002; Reșița: InterGraf, 2002, 66 pagini; ediție îngrijită de Uzina Constructoare de Mașini Reșița;

–  Personalităţi ale culturii tehnice şi industriale din Banatul Montan. Dicționar; Reșița: MODUS P.H., 2005, pagini 210, ediție îngrijită de Direcția Pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național a județului Caraş-Severin;

–  Streiflichter aus der Geschichte des Banater Berglands. Reschitza (Incursiuni în istoria Banatului Montan. Reșița). Traducerea în germană: Werner Kremm. Cuvânt înainte: Rudolf Gräf. Postfață: Werner Kremm. Reşiţa: Banatul Montan, 2016; 200 pagini; ediție îngrijită de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și de Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din România.

A colaborat la tipărirea următoarelor cărți:

–  Bordan, Silviu; Bogdan, George C.: 200 ani de construcții de mașini la Reșița, 1771 – 1971; Reșița: Uzina de Construcții de Mașini Reșița, 1971; vol. I: 404 pagini, vol. II: 272 pagini;

–  Dieter János: A resiczabányai vizimű (40 rajzzal és fényképpel) = Sistemul de amenajări hidrotehnice și centrala hidroelectrică Grebla din Reșița (cu 40 de schițe și imagini); cu o prefață și o selecție bibliografică de ing. Dan Perianu. Traducere, nota bibliografică și transpunerea textului de limba maghiară, după volumul apărut în 1912: prof. Gheorghe Colța, 2007;

–  Semmeringul Bănățean: calea ferată Oravița – Anina = Der Banater Semmering: die Eisenbahnlinie Orawitza – Anina = The Banat Semmering: The Railway Oravița – Anina; coordonator și prefaţă: Erwin Josef Ţigla. Reşiţa: Banatul Montan, 2013; 80 pagini, cu ilustraţii + hartă; ediție îngrijită de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și de Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din România.

A colaborat, cu articole de specialitate, la publicaţii din ţară şi din străinătate. În perioada 2004 – 2012 a prezentat la Radio Reşiţa rubrica „Răsfoind din cronica veche a Banatului”.

În perioada 26 octombrie 2015 – 20 februarie 2018 s-au desfășurat în cadrul secţiei germane „Alexander Tietz” a Bibliotecii Judeţene „Paul Iorgovici” Caraş-Severin un şir de dezbateri sub genericul „Păreri, opinii, realităţi. Discuţii amicale pe tema istoriei locale a Banatului Montan”, cu ing. Dan Perianu din Reşiţa.

Pentru lucrările publicate a obţinut distincţii din partea unor fundaţii şi foruri de specialitate, inclusiv Academia Română. Prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Reșița nr. 210 din 22 iunie 2010, a fost ales Cetățean de Onoare al Municipiului Reșița „pentru contribuția marcantă adusă comunității locale în domeniul culturii tehnice și industriale”, așa cum scrie în hotărâre.

Prin această despărțire, Reșița și Banatul Montan au pierdut un om de excepție, devotat spațiului în care și-a desfășurat întreaga activitate până la ultima răsuflare. Ing. Dan Perianu va rămâne în memoria noastră ca un bănățean de excepție!

Erwin Josef Țigla

(deviză susținută de Adrian LUCACI – șef district, Ocolul Silvic Hunedoara)

„Un mediu curat – o viață sănătoasă” ar trebui să fie o deviză pentru întreaga populație. Este nevoie de mai multă atenție și de mai multă responsabilitate din partea fiecărui cetățean, pentru a trăi într-un mediu curat, pentru a respira aer nepoluat, pentru a bea apă potabilă și pentru a putea folosi cu eficiență condițiile de viață pe care ni le oferă natura.

Se pare însă că, unii oameni tratează cu neglijență acest aspect important al vieții lor, ceea ce duce la agravarea procesului de poluare și distrugere a mediului, implicit la distrugerea sănătății fiecăruia dintre noi și a celor din jur.

Pot spune că, depinde de noi dacă vom trăi într-un mediu curat, sănătos și nepoluat.

Stă în puterea omului să ia măsuri eficiente și să se găsească soluții pentru a opri continuarea și agravarea acestui proces dăunător: poluarea.

Starea mediului înconjurător, care depinde de fiecare dintre noi, ne afectează în mod direct viața și sănătatea.

           

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

(dialog cu ing. Dan STOIAN- Director comercial SC APA PROD SA Deva)

– Pentru început o scurtă prezentare biografică…

– M-am născut la Novaci, județul Gorj. Am absolvit în anul 1989 Facultatea de Transporturi-Autovehicule Rutiere din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti, obținând diploma de inginer.

În anul 1990 am început activitatea ca inginer stagiar la Schela de foraj Craiova și apoi ca șef atelier reparații auto în cadrul Fabricii de ciment de la Chișcădaga. În această fabrică am ocupat funcția de director comercial în perioada 1997 – 2005  (din anul 2000 fabrica a devenit parte a grupului Heidelbergcement (Germania).

În perioada 2005 – 2010 am fost director comercial al SC Macon SA Deva.

În anul 2011 am preluat funcția de administrator public al județului Hunedoara, pentru o perioadă de 7 ani, având ca principale atribuții coordonarea  aparatului de specialitate al CJ și a serviciilor publice de interes județean.

Din anul 2018 coordonez întreaga activitate a departamentului comercial al SC APA PROD SA Deva, cel mai mare operator regional din județul Hunedoara în furnizarea serviciilor de apă și canalizare.

– Cât despre fișa postului ce ne puteți zice?

– Funcția de Director comercial în cadrul SC APA PROD SA Deva este o funcție de execuție, principalele atribuții fiind identificarea de noi oportunități de piață, conducerea operațiunilor de marketing, participarea activă la menținerea traiectoriei constantă de creștere a companiei și evitarea obstacolelor care apar într-o piață în continuă schimbare.

– Privind rezultatele obiectivelor stabilite ce am putea afla?

– Obiectivele stabilite la preluarea funcției sunt în derulare în acest moment, unele dintre acestea transformându-se datorită modificărilor survenite în mediul legislativ, economic sau social, iar analiza rezultatelor urmează a se realiza la începutul anului 2020.

– În dialogul cu subordonații sunteți sincer, dovediți maturitate?

– Consider că am o relație profesională normală cu oamenii din subordinea mea bazată în primul rând pe respect. Sunt de părere că avem o colaborare foarte bună, le ofer întotdeauna sprijinul meu, dar, în același timp, îi încurajez să găsească singuri cele mai bune soluții în anumite situații. Îmi place să spun că funcționăm ca o echipă în adevăratul sens al cuvântului.

– Care este riscul activității dumneavoastră?

– În orice activitate există anumte riscuri. Iar riscul cel mai mare este să nu îți poti îndeplini cu succes obiectivele pe care ți le-ai stabilit, atunci când ai acceptat funcția de director comercial.

 

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

 

 

Teliucu Inf. a devenit o localitate renăscută, în pas cu vremea, cu un autentic spirit comunitar, animat de un propriu orgoliu și satisfacția unui bilanț privind implementarea de proiecte și folosirea eficientă a fondurilor europene.

Pe acest fond, recent, locuitorii acestei comune au trăit momente de sărbătoare reușite, cu ocazia Zilelor Comunei Teliucu Inf., context în care primarul Daniel Gheorghe PUPEZĂ ne-a declarat în exclusivitate.

– Zilele Comunei Teliucu Inf. s-au constituit, în mod evident, într-o acțiune cultural-distractivă promițătoare și pentru viitor, un convingător argument al seriozității în organizare.

Nu au lipsit, în cadrul acestor zile, întreceri de fotbal, muzica ambientală, discoteca, premierea cuplurilor care au împlinit 50 de ani de căsnicie, spectacolul de muzică populară, mirosul de mici bine prăjiți, berea rece, sucul și cafeaua.

Așadar, locuitorii comunei Teliucu Inf. au trăit momente binemeritate în ritmul unui timp al bucuriei și împlinirilor, pe fondul unei imagini imprimată în memoria participanților ca o stare de bucurie și plenitudine, generată de un peisaj curat și odihnitor, luminat de flacăra blândă a soarelui de august.

Seara când luna s-a profilat pe cer, odihnindu-ți privirea, se simțea încă pulsația vie a stăzii, forfotă ce semnifică reușita unor zile ce ne-au încărcat ființa cu energia sărbătorii față de care oamenii comunei se simt legați cu toate fibrele sufletului.

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

19 august 2019, ora 19.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

Confluențe în luna lui secerar. Poezie, artă plastică, fotografie și muzică la ceas de seară.

În program:

– Expoziții de fotografii „Biserica Albă la început de secol XXI“ și „Instantanee fotografice din Madrid“, cu fotografii de Erwin Josef Țigla, cu prilejul Zilei mondiale a fotografiei (19 august);

– Expoziție de artă plastică realizată în colaborare cu Casa de Cultură Anina (director: Mihai Chiper);

– Lecturi din creația poetică a poeților din Banatul Montan și nu numai, alături de interpretări muzicale cu Patrick Paulescu și prof. Adrian Constantin.

Ca în fiecare an, Primăria și Consiliul Local Răcășdia, dimpreună cu Asociația Culturală „Voința”, Școala Gimnazială „Gheorghe Guga” și Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” Răcășdia adună scriitori din tot Banatul într-o minunată sărbătoare a cărții, generând bucurie și armonie între arte.

Debutând în ziua de 15 august 2019, zi cu mare însemnătate în calendarul ortodox, credincioșii sărbătorind Adormirea Maicii Domnului, Zilele culturii răcășdene s-au deschis la Biserica Ortodoxă din localitate, biserică cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, o biserică frumoasă, ca o catedrală, slujită cu pricepere de pr. Gheorghe Tibuleac, prin închinare și rugăciune, moment de mare impact emoțional.

Apoi, la Școala Gimnazială „Gheorghe Guga” din Răcășdia a avut loc Simpozionul „Dascălii de altădată ai satului”, eveniment moderat de dl. Iosif Nica. Au fost prezentate comunicări de către scriitori precum Simion Dănilă, Ion Marin Almăjan, Parnea Aniela, Felicia Mioc, Ioan Medoia și Ioan Kaleve.

Cu acest prilej al sărbătorii culturale răcășdene au fost prezentate și volumele: „Calendare de fum”(Timișoara: Eubeea, 2019) de Costel Simedrea, „Cărășeni de neuitat” vol 39 (Timișoara: Eurostampa, 2019) de Constantin Falcă și un volum de poezie religioasă „Dacă El trece” (Timișoara: Eurostampa, 2019) semnat Adriana Boia, toate cele trei volume fiind apărute sub egida și cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Răcășdia, prin grija primarului Ilie Mirco Lechici.

Despre cărți și autori au vorbit scriitori și oameni de cultură precum Nicolae Sârbu, Ilie Chelariu, Ion Medoia, Gabriela Șerban, Iulian Barbu, Lorin Cimponeru, Petru Bungărzan și Nicolae Preda.

Evenimentul dedicat cărții și autorilor de cărți s-a încheiat prin lectură publică, recital de poezie, dar și prin prezentarea unor publicații seriale precum „Jurnal de Răcășdia” și „Paralela 45”.

În cuvântul de deschidere, pr. Gheorghe Tibuleac preciza că: „sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este o zi deosebită și pentru comunitatea din Răcășdia, deoarece biserica din localitate își sărbătorește hramul și este o zi în care fiii satului se reîntorc la casele părintești, iar comunitatea prinde viață prin manifestările spirituale, culturale, artistice și sportive ce se desfășoară pe parcursul celor două zile de prăznuire.”

Iată că același lucru s-a întâmplat și în cazul poetului Costel Simedrea și al dr. Constantin Falcă. Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului i-a adus înapoi, acasă, la Răcășdia, alături de dragi prieteni și colaboratori pentru a sărbători cea mai frumoasă și de folos zăbavă, cititul cărților, precum și pe făcătorii acestora.

Felicitări, tuturor și la multe sărbători ale cărții!

Poiana Răchițelei din comuna Cerbăl (după cum ne-a informat primarul Mircea COSTA) a fost gazdă ospitalieră primei ediții a Festivalului Plăcintelor.

Activitatea a făcut parte dintr-un proiect de promovare a Ținutului Pădurenilor și s-a dovedit o adevărată enciclopedie, care a exprimat metaforic sentimente, năzuințe și relații sociale între oameni, într-un cuvânt, viața cu înnoirile ei în flux continuuu, dominate de simboluri care au inclus embleme spirituale ale oamenilor din acest ținut de legendă și vis, păstrători cu orgoliu a unor inedite obiceiuri folclorice.

Nu a lipsit degustarea de plăcinte, concursuri de cosit și bătut pari, momentul unei nunți pădurenești și desigur, dansul în ritm de muzică populară.

Pe fondul frumuseții naturale a ținutului, cei prezenți au luat cunoștință cu bogăția tradițiilor, autenticitatea obiceiurilor și spiritul creativ al pădurenilor.

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

– Ce este gingivita?

– Gingivita reprezintă o inflamație a țesutului gingival, determinată de bacteriile din placa dentară. Gingiile sunt tumefiate, au culoare roșie, sunt dureroase și sângerează la periaj, iar respirația pacientului începe să devină urât mirositoare.

– De ce apare gingivita?

– Principalul factor este igiena orală deficitară, tradusă printr-un periaj incorect, ineficient sau chiar traumatic. De asemenea, lucrările dentare vechi, care nu mai corespund din punct de vedere biologic (cum ar fi cele din materiale de calitate inferioară sau incorect adaptate la nivelul gingiei) întrețin acumularea plăcii bacteriene, ducând la apariția gingivitei. Și fumatul sau anumite afecțiuni generale, ca diabetul, pot contribui la apariția gingivitei.

– Cum putem preveni gingivita?

– Principalele metode de prevenire a gingivitei sunt reprezentate de o alimentație cât mai sănătoasă și o igienă orală corectă, ce presupune periajul dentar zilnic, minimum de 2 ori pe zi și folosirea aței dentare. Părinții trebuie să știe că pentru sănătatea orală a copiilor este recomandat să evite mâncărurile procesate, dulciurile și băuturile carbogazoase. Un măr, de exemplu, este mult mai sănătos și contribuie la curățarea dinților și masarea gingiilor. Persoanele purtătoare de lucrări dentare fixe trebuie să știe că un simplu periaj nu este suficient, ci au nevoie de mijloace suplimentare, cum ar fi periuțele interdentare sau dușurile bucale, care îndepărtează resturile alimentare din zonele inaccesibile periuței de dinți clasice.

– Ce periuță de dinți este recomandată, electrică sau clasică?

– Ambele variante sunt recomandate, dacă sunt utilizate corect. Periajul corect se face dinspre roșu spre alb, adică dinspre gingie spre dinte sau mișcări circulare pe suprafețele ocluzale ale dinților, timp de aproximativ trei minute.

– Cum tratăm gingivita?

– Prin îndepărtarea factorului cauzal și anume placa dentară. Cheia de boltă în îndepărtarea gingivitei este o igienă orală corectă și regulată. Apele de gură cu substanțe antimicrobiene sunt de asemenea recomandate, dar ele nu înlocuiesc periajul. În afară de ceea ce poate face pacientul acasă, sunt foare importante vizitele regulate la medicul stomatolog; detartrajul și periajul profesional sunt recomandate o dată la circa 6 luni. Asfel, medicul stomatolog îndepărtează tartrul supragingival și subgingival, prevenind astfel agravarea gingivitei și degenerarea ei înspre parodontită, adică afectarea suportului osos al dinților. Parodontita duce la mobilizarea dinților și în final la piederea lor. Concluzia este că gingivita este o boală reversibilă, dar care nu trebuie privită cu superficialitate pentru că în lipsa tratamentului duce la boala parodontală și pierderea dinților.

 Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

 

           

(dialog blitz cu prof. univ. dr. ing. Victor VAIDA)

Prof. univ. dr. ing. Victor VAIDA încă din tinerețe și-a încrustat adânc în fibra esențială a ființei sale, în conștiința cu care și-a croit și scrutat prin timp dorința, voința de a fi mereu el însuși.

Totul însă, prin energia personalității sale exemplare, străbătând în viață ca un fir roșu, prin efort tenace, deplin stăpân pe destinul său.

Pentru a afla amănunte i-am adresat întrebarea: Ce ne puteți spune despre D-vs. punctând felul în care v-ați împlinit aspirațiile, arcul voltaic al personalității?

– Sunt fiu al satului Cinciș-Cerna, comuna Teliucu-Inf., județul Hunedoara, din părinți țărani, Elisaveta și Abel. Mă mândresc cu originea mea țărănească. Primele 4 clase primare le-am urmat în satul natal, următoarele 3 clase la Teliucu-Inf., centrul comunei, iar liceul la Hunedoara, pe care l-am absolvit în 1963. Am urmat cursurile Facultății de Electrotehnică, Secția Electroenergetică din cadrul Institutului Politehnic Timișoara, pe care am absolvit-o în 1968.

Îmi amintesc cu drag și recunoștință de profesorii și învățătorii noștri, care au muncit conștiincios pentru pregătirea viitorului nostru.

În satul natal am locuit până la absolvirea facultății, timp în care am participat la viața de familie țărănească și a satului natal. Am mers la școală și la biserica din sat, am participat la muncile câmpului și creșterea animalelor, mai ales vara în vacanță, am mers cu colinda, am participat la nedei și baluri în sat și în satele vecine, am  jucat fotbal în sat și în echipa minerilor din Teliucu-Inf. etc.

Îmi amintesc cu drag de locurile natale, de locuitorii satului natal, de rude, prieteni și colegi, dar înainte de toate  de părinții mei cinstiți, harnici și credincioși.

La terminarea facultății, având rezultate bune, am primit repartiție guvernamentală la Trustul Energomontaj București din cadrul Ministerului Energiei Electrice, care a executat toate centralele electrice din țară. Această repartiție îmi dădea dreptul să-mi fac buletin de București și să-mi stabilesc domiciliul definitiv aici, lucru ce nu l-am făcut, lucrând în diferite locuri în țară și în străinătate. La 1 septembrie 1968, am început activitatea ca inginer pe șantirul termocentralei Mintia – Deva, nu departe la locurile natale. După 2 ani și jumătate am fost selectat să fac o specializare de aproape 3 ani în Republica Federală a Germaniei, la firma Simens, în domeniul centralelor electrice și nucleare și sisteme energetice. Am fost inginer de punere în funcțiune, cea mai înaltă calificare în domeniul realizării și punerii în funcțiune a instalațiilor energetice, la Centrala Nucleară Biblis (Germania) (1200 MW+1300 MW), cea mai mare din lume la acel moment.

La terminarea perioadei de specializare m-am întors acasă, pentru a participa la dezvoltarea țării mele alături de români, deși în acele vremuri mulți părăseau ilegal țara. Acum, după 50 de ani activitate, privind în urmă, sunt fericit că am ales această variantă.

După întoarcerea acasă, m-am căsătorit cu Vaida Elena Lucia Lia, medic și avem împreună doi copii: Anca-Elena, absolventă a Facultății de Matematică-Informatică București, informatician și Mihai-Victor, absolvent al Facultății de Automatică-Calculatoare, inginer la Timișoara.

După întoarcerea în țară, deși mi s-au oferit locuri de muncă în București, am rămas aici doar un an, după care am plecat să lucrez în continuare în cele mai mari șantiere energetice  ale țării, ale termocentralelor Rovinari, Turceni, Mintia și apoi am participat la exploatarea acestora, unde am îndeplinit funcțiile de director general, director tehnic sau director de dezvoltare.

În anii 1991-1995 am activat la RENEL (urmașul Ministerului Energiei Electrice) îndeplinind funcțiile de președinte-director general sau vicepreședinte cu producția, transportul și distribuția energiei electrice, coordonând toată activitatea Sistemului Energetic Național.

În paralel cu activitatea din Sistemul Energetic, am activat în învățământul superior la facultăți de energetică sau electrotehnică din Universitățile tehnice: Oradea, Timișoara și Petroșani predând peste 20 de ani, mai multe cursuri de specialitate în calitatea mea de profesor universitar. Sunt autor sau coautor la 20 de cărți și peste 200 articole cu teme din domeniul energetic.

În anul centenarului am lansat 2 cărți: ,,Centenarul Energeticii Românești’’ sub egida Academiei României, care este o istorie a energeticii românești, și care doresc să fie un omagiu adus românilor care au luptat pentru drepturile naționale și sociale și unitatea poporului român, dar și un omagiu adus tuturor energeticienilor (personalități, specialiști și lucrători) care au realizat electrificarea României și Sistemul Energetic Național și ,,Istoria Bisericii Ortodoxe din Deva”, care doresc să fie un omagiu adus românilor care au luptat pentru drepturile naționale și sociale și ale Bisericii Ortodoxe.

Am făcut și fac parte din conducerea mai multor Asociații și Societăți Științifice, Sociale sau Culturale, naționale și internaționale: UNIPEDE Paris (Uniunea Internațională a Producătorilor și Distribuitorilor de Energie Electrică); Comitetul Român al Consiliului Mondial al Energiei (președinte); Societatea Inginerilor Energeticieni din România (președinte); EUREL Bruxelles (Convenția Asociațiilor Naționale a Inginerilor Electricieni din Europa (președinte); ELPEGA (Patronatul din Energie, Petrol și Gaze (președinte); Asociația „Cincișenii” (președinte) etc.

De asemenea, am îndeplinit și alte demnități: deputat, prefect, viceprimar al Primăriei Județului Hunedoara etc.

– Gânduri de viitor…

– Sunt în al 51- lea an de activitate. Nu m-am oprit. În acest an a apărut cartea „Centenarul Energeticii Românești. Manifestări omagiale”, care cuprinde lucrările prezentate în 2018 – Anul centenarului Marii Uniri, la 11 conferințe, simpozioane sau mese rotunde pe care le-am organizat în țară și la Chișinău.

Sper să finalizez până în toamnă o carte de suflet „Satul Cinciș și celelalte sate de pe Valea Cernei. Monografie” și care să fie lansată în acest an. Această carte doresc să fie un omagiu adus părinților mei.

De asemenea, am în fază avansată cartea „Centralele termoelectrice din România. Monografie”, care sper să fie lansată anul viitor.

Un proiect în desfășurare al Asociației „Cincișenii” este dezvoltarea Muzeului satului Cinciș-Cerna, urmașul fostului muzeu al școlii din satul meu natal, strămutat în 1962, împreună cu satele Cerna, Moara Ungurului, Baia lui Crai și Bălana.

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș