SPAȚIU DE MUNCĂ ȘI AFIRMARE PROFESIONALĂ

(dialog cu Dr. Paula LUCULESCU medic coordonator – compartimentul chirurgie plastică,

Spitalul Județean Deva)

– Prin ce se poate caracteriza activitatea unui medic aparținător unui compartiment de chirurgie plastică?

– Prin vocația meseriei, a dragostei de om, grija și respectul de pacient, adevărate atribuții în domeniul formării profesionale. Accent trebuie pus pe calitatea și eficiența intervențiilor chirurgicale, dar și a rezultatelor acestora conform așteptării pacienților.

            – Cât despre compartimentul ce-l conduceți, ce ne puteți spune?

– Avem un colectiv bine închegat, cu o experiență valoroasă. Eu lucrez aici din 2002. Împreună cu colega mea Corina CLEPCE, tânărul medic Călin ȘTEFAN și celelalte membre ale colectivului, încercăm cu multă responsabilitate să facem din acest compartiment o fereastră mereu deschisă spre pacienți, iar pregătirea noastră profesională să fie o sintagmă ce ne definește pe fiecare în parte.

Aici la noi, pe fondul grijii față de pacienți, se găsește un spațiu de muncă, colaborare  și afirmare profesională.

            – Vă confruntați și cu greutăți?

– Da. Cu situația generată de continua schimbare a sistemului de sănătate care nu prea are ca pion principal pacientul. Noi încercăm să compensăm unele neajunsuri prin servicii medicale moderne, actualizate, prin răbdare, calm și o continuă pregătire profesională.

            – Personal, aveți modele care vă inspiră?

– Nu pot spune că nu, dar singurul etalon de care am ținut cont este propria mea pregătire profesională și dorința de performanță.

Trebuie să ai convingerea că dorești un adevărat lucru, o faptă, prin muncă, seriozitate și hotărâre.

– O satisfacție deosebită ne puteți prezenta?

– Da, externarea unor pacienți vindecați care aveau o suprafață mare de arsură pe întregul corp și care au părăsit secția bucuroși, cu zâmbetul însănătoșirii.

– De o nereușită vă amintiți?

– Da. Am operat un tânăr de 17 ani cu o formațiune tumorală. Totul a fost reușit. M-am bucurat. Dar rezultatele biopsiei erau cele neașteptate.

– Aveți în evidență numărul de intervenții chirurgicale efectuate de D-vs.?

– Da, peste 7500 și pot spune că satisfacția mea este de fiecare dată când văd pacienții vindecați și mai ales cei cu arsuri grave.

– Privind continua pregătire profesională ați putea adăuga ceva?

– Da, sunt Doctor în Medicină, am beneficiat de o bursă de studiu de trei ani. Particip la conferințe și simpozioane în domeniul profesiei. Privind studiul individual, acesta este pentru mine o continuă preocupare.

                        – Care vă sunt gândurile de viitor?

– Sub semnul dragostei pentru meseria aleasă – devenit normă de viață – îmi doresc să fiu un medic cu o personalitate care să evidențieze demersul meu biografic.

Voi încerca să mă lupt cu mine, cu îndoielile și temperamentul meu, insuflându-mi optimismul, bucuria și încrederea în împlinirea propriei meniri.

Ioan Vlad

Georgeta- Ileana Cizmaș

În cadrul acestei rubrici B.I. din municipiul Hunedoara, dorește să afle amănunte privind DEPRESIA ca frecventă tulburare psihiatrică. Am solicitat amănunte în acest sens de la Dr. Ramona BĂRĂNESCU, medic primar psihiatrie (foto).

 – Depresia este cea mai frecventă tulburare psihiatrică, studiile epidemiologice sugerează că aceasta are o prevalență de 5-15% la populația adultă, riscul pe timpul vieții pentru a dezvolta un episod depresiv major fiind de 10-25% pentru femei și 5-12% pentru bărbați.

Prevalența cea mai frecventă este întâlnită la populația cu vârsta medie (25-45 ani), incidența depresiei având tendința să scadă după vârsta de 65 ani.

Datele actuale confirmă estimări anterioare conform cărora depresia va deveni în anii următori una dintre cele mai importante cauze de dizabilitate socială. Ar mai fi de semnalat că depresia majoră se asociază cu un procent înalt de mortalitate, 15% din pacienți decedând prin suicid.

Toate aceste date atestă necesitatea diagnosticului precoce și a intervențiilor farmacologice și psihoterapeutice adecvate în depresie. Minimalizarea sau ignorarea diagnosticului de depresie și/ sau administrarea antidepresivelor în doze corespunzătoare sunt două cauze importante care favorizează complicarea depresiei cu suicidal.

Identificarea simptomatologiei de către medicul de familie și informarea pacientului în vederea trimiterii către specialist sunt două elemente importante pentru obținerea unui rezultat pozitiv în diagnosticul și tratamentul acestei tulburări. O importanță deosebită revine identificării principalilor factori de risc pentru depresie, care sunt: istoric de episoade depresive anterioare, istoric familial de tulburare depresivă, istoric de tentative de suicid, sex feminin, vârsta debutului sub 40 ani, perioada postpartum, comorbidități cu afecțiuni somatice, absența suportului social, evenimente negative de viață, consum de alcool sau alte substanțe, consum de medicamente depresogene.

Din punct de vedere psihopatologic, episodul depresiv se caracterizează prin dispoziție depresivă care este o stare de tristețe profundă care se prelungește și interferează cu viața de zi cu zi, este însoțită de scăderea marcată a interesului și plăcerilor pentru aproape toate activitățile, anhedonie, anergie, apatie, fatigabilitate. În planul ideației, depresivul este dominat de sentimente de devalorizare, culpabilitate și inadecvare personală, scăderea stimei de sine, ruminații existențiale cu caracter negativ și gânduri persistente de moarte, subaprecieri, sentimente de inutilitate și vinovăție, atitudine negativă față de prezent și anularea perspectivelor de viitor. Modificarea greutății corporale și a apetitului alimentar, diminuarea libidoului și insomnia matinală completează semiologia unui episod depresiv. Bradipsihia, incapacitatea de a face față unor solicitări cognitive minime și de a adopta decizii, însoțesc frecvent unele forme de depresie. Uneori episodul depresiv asociază și tulburări psihotice frecvent congruente cu dispoziția. Existența simptomelor somatice (palpitații, precordialgii, senzații de sufocare, tulburări gastro-intestinale, cefalee, amețeli) se constituie într-un factor de agravare a evoluției clinice.

Trebuie menționat că o depresie poate evolua fie ca o condiție psihiatrică autentică (unipolară sau bipolară), fie în cadrul unor comorbidități somatice (depresia post-stroke).

Pentru a depăși un episod de depresie este necesar un tratament antidepresiv și psihoterapie. Tratamentul pentru depresie acționează treptat, pe o perioadă de câteva săptămâni. Cu medicație, majoritatea pacienților observă îmbunătățirea stării depresive după 3 sau 4 săptămâni. Fără tratament, starea de tristețe profundă poate dura 6 până la chiar 12 luni, afectând grav viața profesională și personală. Tratamentul timpuriu este recomandat pentru a împiedica agravarea sau prelungirea bolii și poate preveni apariția unui nou episod depresiv. Există mai multe tipuri de medicamente antidepresive care pot fi utilizate pentru tratarea depresiei. Fiecare dintre acestea acționează în mod diferit. Simptomele, antecedentele medicale, istoricul medical din familie oferă medicului psihiatru indicii pentru alegerea medicației potrivite. Tratamentul antidepresiv se recomandă de cel puțin 6 luni, până la 2 ani, uneori chiar mai mult. După această perioadă se încearcă scăderea treptată a dozei până la o doză minimă de întreținere pentru a preveni recăderile.

Au consemnat: Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș

După cum ne-a obișnuit scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, în data de 15 iunie, la reședința sa din Mehadia (strada Pădurii 389) invită oameni de cultură din tot Banatul pentru ca, împreună, să-i aducă un omagiu „Luceafărului poeziei românești”,„ poetului nepereche”, „omului deplin al culturii românești”.

Și în acest an, ziua de sâmbătă, 15 iunie 2019, a fost dedicată Eminescului – omului și creației acestuia.

Evenimentul a fost structurat în câteva părți, amfitrionul Nicolae Danciu Petniceanu, „scrib de Banat”, „fost om al muncii”, gândind sub mai multe aspecte comemorarea poetului de geniu, dorind să marcheze, în aceeași zi și împlinirea celor 30 de ani de activitate a Societății literar-artistică „Sorin Titel” din Banat.

Așadar, în prima parte, invitații au prezentat comunicări, tema aleasă fiind cea eminesciană, o temă pe cât de generoasă, pe atât de frumoasă și interesantă. Nicolae Danciu Petniceanu (Mehadia/Timișoara) a prezentat date inedite despre trecerile marelui Eminescu prin Banat; Ion Ionescu (Timișoara) s-a referit la plăcile comemorative dedicate lui Eminescu în Timișoara; Andrușa Vătuiu (Orșova) a încercat o „contabilizare” a monumentelor dedicate lui Eminescu în România, insitând pe cel de la Orșova; Camelia Tamaș (Reșița) a dedicat un interesant expozeu romanțelor pe versuri de Mihai Eminescu; Iulian Lalescu (Mehadia) a prezentat un material istoric legat de prezența lui Mihai Eminescu la Primul Congres al Studenților Români de la  Putna, la 1871, la „prima serbare a românilor de pretutindeni”, serbare „cuprinsă în sufletul poporului românesc”; prin materialul său, Silvia Hârceagă (Timișoara) a prezentat  limbajul poetic eminescian, iar Ion Teca (Lugoj) a făcut trimitere la poezia religioasă. Interesant a fost și materialul prezentat de Nicolae Popa (Orșova), iar Gabriela Șerban (Bocșa) a prezentat colecția „Eminescu” a editurii TIM din Reșița, precum și albumul „Monumentele Eminescu” realizat de Erwin Josef Țigla și Gheorghe Jurma (Reșița: Editura Banatul Montan, 2018).

Lucrările simpozionului desfășurat în prima parte au fost moderate de Pavel Panduru, secondat de primarul Iancu Panduru și scriitorul Constantin Vlaicu.

Cea de-a doua parte a evenimentului a fost dedicată poeziei. Momentul poetic a aparținut unor talentați elevi ai Liceului „Nicolae Stoica de Hațeg” din Mehadia, îndrumați de prof. Ana Zeicu, dar și unor poeți consacrați precum: Costel Simedrea (Reșița), Mia Rogobete (Lugoj) și Dănilă Surulescu (Timișoara).

Pe lângă partea religioasă, care a constat într-un moment de rugăciune pentru odihna poetului comemorat, pe parcursul întregului eveniment invitații au fost încântați de inconfundabilul timbru vocal al rapsodului Iosif Pușchiță.

Întâlnirea din 15 iunie 2019 de la Mehadia s-a încheiat cu lansarea unui nou număr (aprilie 2019) din revista de cultură „Eminescu – Luceafărul românilor de pretutindeni”, revistă editată de Societatea Literar-Artistică „Sorin Titel” din Banat, redactor-șef Nicolae Danciu Petniceanu. În cele 92 de pagini semnează nume precum: Nicolae Danciu Petniceanu, Bianca Negrilă, Iohana Zimbran, Vasile V. Munteanu, Nicolae Popa, Nicolae Iosub, Gabriela Șerban, Al. Florin Țene, Traian Apetrei, Cezar Zăgan, Iulian Negrilă, Maria Toma-Damșa, Smaranda Gheorghiu, Gabriela Bălan, Mirela Turculean, Maria Cernicova, Ioan C. Petrișan, Gheorghe Funar, Ioan Ciama, Alexandru Nemoianu, Iosif Hânda, Dorin Bălteanu, alături de versuri de Mihai Eminescu, Adrian Păunescu, Damian Ureche, Radu Gyr, Ion Lotreanu, Theodor Damian, Alexandru Jebeleanu, George Voștinaru, Costel Simedrea, Iosif Băcilă, Silvia Hârceagă, Ion Văcaru,Vasile Alecsandri, precum și a regretatei Mariana Sperlea, poeta și artista alături de care, acum 30 de ani, scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu punea bazele Societății Literar-Artistică „Sorin Titel” din Banat.

O revistă bogată și frumoasă, interesantă prin materialele propuse și captivantă prin pana, adesea acidă, a redactorului-șef, un număr jubiliar dedicat Marii Uniri de la 1918, dar și celor 130 de ani de la plecarea poetului de geniu, Mihai Eminescu, „Făt-Frumos al limbii române”.

Muzică, poezie și artă. Nik Potocean  – pentru a treia oară invitat la Centrul German „Al. Tietz” din Reșița

Pentru iubitorii de muzică, poezie și artă, ziua de 17 iunie 2019 de la Centrul German „Alexander Tietz” din Reșița a fost una de mare frumusețe. Nu doar pentru că ziua, în sine, a avut o semnificație aparte, fiind importantă din punct de vedere spiritual, credincioșii ortodocși sărbătorind Pogorârea Sfântului Duh – Rusaliile  – și Sfânta Treime, dar și din punct de vedere cultural, oamenii de cultură reșițeni și bocșeni propunând un amplu eveniment literar-artistic.

În cadrul celei de-a XII-a ediție a proiectului „Luna Iunie – Luna Expozițiilor”, Forumul Democratic al Germanilor Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, dimpreună cu Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin și Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, precum și Uniunea Creatorilor Profesioniști Filiala Reșița, au organizat vernisajul unei expoziții de artă semnată Nicolae Potocean (NIK).

Artistul plastic bocșean Nik Potocean se află la cea de-a 11-a expoziție personală (alături de alte 9 expoziții de grup), este unul dintre cei mai harnici pictori ai Bocșei, cu un parcurs frumos, într-un timp relativ scurt. A debutat în anul 2015 la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa, a absolvit Școala Populară de Artă din Reșița și s-a impus ca un bun peisagist, cu mult succes în rândul publicului amator de artă. De asemenea, este membru al Uniunii Creatorilor Profesioniști, filiala Reșița. Mai trebuie să menționez că Nik Potocean se află pentru a treia oară ca invitat al președintelui Erwin Josef Țigla, expunând în acest excepțional spațiu manageriat remarcabil de colegul Erwin Țigla.

Evenimentul din 17 iunie 2019 a debutat cu un moment de reculegere în memoria criticului de artă Adrian Stepan, plecat de curând dintre noi.

Apoi, evenimentul a întrunit toate calitățile unei sărbători importante, având ca ingrediente muzică interpretată de „Intermezzo” – Lucian Duca și Vincenzo Musi – , poezie recitată de autor, poetul Costel Simedrea, precum și critică de artă a artiștilor plastici Gustav Hlinka și Viorica Ana Farkaș, dar și cuvinte de suflet rostite de Gabriela Șerban și Erwin Josef Țigla, cel care a și moderat evenimentul.

O întâlnire de suflet într-un excepțional proiect dedicat artei și minunaților oameni de lângă noi.

18 iunie 2019, ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XII-a). Expoziție filatelică cu prilejul sărbătoririi zilei de constituire a Federației Internaționale a Filateliei (F.I.P.) în anul 1926. Expune filatelistul Gustav Hlinka (Reșița).

 

19 iunie 2019, ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

Să ne aducem aminte de Josef Tietz (*20.06.1859 – †3.04.1930), cu prilejul împlinirii a 160 de ani de la naștere. Participă în calitate de invitat: prof. dr. Damian Vulpe (Timișoara). Cu participarea grupului muzical „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca) și a corului „Franz Stürmer“ (dirijor: prof. Elena Cozâltea), toți din Reșița.