Marți, 1 ianuarie 2019, România a preluat pentru prima oară Președinția Consiliului Uniunii Europene. Duminică se va încheia ciclul de 6 luni, perioadă în care România a deținut această președinție.

Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au marcat deschiderea și Summit-ul de la Sibiu din 9 mai printr-un plic filatelic ocazional și două ștampile adecvate.

Acum, la finalul mandatului, cele două ONG-uri ale etniei germane reșițene lansează o nouă ștampilă ocazională cu care întreaga corespondență care va fi trimisă de la oficiul poștal Reșița 1 în ziua de 29 iunie 2019, va fi obliterată.

Toate cele trei ștampile au fost aprobate de Federația Filatelică Română și de Poșta Română.

Vineri, 27 iunie 2019, între orele 13.00 și 15.00, la Centrul German „Alexander Tietz” din municipiul de pe Bârzava se va putea viziona o mică expoziție numismatică cu monede de colecționare care au fost emise după 1990 pentru a evidenția legătura României cu organismele europene precum și o expoziție filatelică având aceeași tematică.

 

Erwin Josef Țigla

Miercuri, 26 iunie 2019, la Centrul German „Alexander Tietz” din Reșița, într-un cadru restrâns,  a avut loc prezentarea unui autor bocșean, reîntors în țară de curând de pe meleaguri canadiene  – Ionel Sporea.

„Iubiri nesfârșite…pe lacrimi de plumb” se intitulează cea de-a cincea carte a lui Ionel Sporea și este, după cum mărturisește autorul, o continuare a celor trei cărți autobiografice apărute sub același pseudonim – NoelIS -, cu titlul ”Dincolo de iubire și ură”.

Despre cărți și personalitatea lui Ionel Sporea au vorbit Erwin Josef Țigla, Liubița Raichici și Gabriela Șerban, dar și autorul, un veșnic îndrăgostit, care-și pune întruna aceleași întrebări: „Ce oare îmi va oferi mai departe Destinul, după ce trupul mi s-a mistuit în focul unor iubiri pasionale, dar trecătoare, în care iubirea mi-a fost pusă de atâtea ori la grele încercări și nu a rezistat provocărilor, deși am fost atât de aproape să o ating? Există, oare, un „blestem” hărăzit dinainte ca toate iubirile mele să moară nesfârșite…?”

Întâlnirea s-a dovedit a fi una de suflet, fiind prezenți apropiați ai autorului, iubitori de lectură și, evident, cititori ai celorlalte cărți semnate NoelIS.

Ionel Sporea s-a născut în 19 iulie 1957 la Timișoara. Și-a petrecut copilăria la Bocșa (Caraș-Severin), aici urmând cursurile școlii gimnaziale și, tot aici, descoperind sportul care-i va marca întreaga existență: tenisul de masă.

 De la vârsta de 15 ani pornește ”aventura” vieții sale, o viață nu tocmai ușoară, nicidecum simplă. Aceasta se derulează în Bocșa, Timișoara, București, Belgia, Canada, iar acum Spania.

”Am jucat tenis de masă de mic copil și am fost campion național la vârsta de 13 ani. Iar ca o ,,explozie” a destinului, în anul 1985 am devenit ”Primul Inventator” din lume al Robotului modern de antrenament la tenis de masă; am antrenat la 2 cluburi profesioniste de tenis de masă din Belgia: TTC Wenduine si Smashing Torhout; am obținut trofeul de ” Cel mai Bun Antrenor al Anului (1996 si 2000) în Canada și laureat cu multe alte distincții sportive; am participat ca antrenor al echipei naționale de juniori a Canadei la mai multe competiții internaționale în America de Nord și Europa, iar la Campionatul Mondial de Juniori (Franța, 2000) Canada s-a situat pe locul 7, cea mai mare performanță la vremea respectivă din istoria tenisului de masă canadian.” ne mărturisește Ionel Sporea.

Prin ambiție, multă muncă, perseverență, dar și credință, acesta reușește în viață, având o carieră de succes atât în țară cât și în străinătate. Îi sunt apreciate inteligența și seriozitatea, precum și munca stăruitoare, voința de a fi în permanență cel mai bun în tot ceea ce întreprinde.

” Am fost Responsabilul Compartimentului de SDV-uri (scule, dispozitive, verificatoare) la IMGB Bucuresti (cea mai moderna si complexa uzina din România la vremea respectiva, având aceasta funcție și-n cadrul Fabricii de Echipamente pentru Centralele Nucleare – FECNE)). Aici, datorita unor împrejurari speciale, am avut ocazia sa dau mâna cu mai multi Sefi de Stat care ne-au vizitat uzina; am fost Manager de Productie si Mentenanta la unele dintre cele mai mari si renumite companii din lume: General Motors (industria de automobile); Bridgestone (fabricarea de anvelope de mare performanta); Rolls Royce (industria de motoare de avioane); Paccar (fabricarea de camioane (TIR-uri) de mare tonaj; La General Motors am fost numit în ” Centrul de Excelenta al Managerilor” datorita rezultatelor obtinute (nivel de 100% în atingerea obiectivelor de performanță)”.

Ionel Sporea cochetează cu poezia încă din școala generală. A scris și a publicat de mic copil poezii la gazeta de perete a școlii, apoi în reviste literare din Caraș Severin și București. La moartea Prințesei Diana în 1997 a compus două poezii în memoria acesteia (în limba franceză) pe care le-a trimis Ambasadei Marii Britanii din Canada, care la rândul ei le-a transmis  familiei regale britanice și, după trei săptămâni, a primit o ,,scrisoare de mulțumire” semnată de familia regală.

Apoi, încet-încet, și-a scris cartea vieții sale intitulată ”Dincolo de iubire și ură” și semnată NoelIS. De asemenea, semnează un volum de poezie ”Insula trandafirilor”, dar și alte pagini biografice. Acum vine cu un nou volum de 700 de pagini intitulat „Iubiri nesfârșite… pe lacrimi de plumb”.

Toate aceste volume consistente au văzut lumina tiparului la editura ”Ecou transilvan” din Cluj Napoca și au girul criticului și istoricului literar Livius Petru Bercea, care consemna:

”Romantic (încă) în secolul 21, optimist exuberant, iremediabil și constant îndrăgostit, Ionel Sporea vine spre literatură cu câștigurile expresive ale celui pentru care textul literar nu e, prin faptul fizic al debutului editorial, o noutate, nu e o căutare, ci o modalitate certă de afirmare pentru cei cu talent și inspirație. […] Volumul (Insula trandafirilor, nota red.) preponderent liric, cu o bună stăpânire a verbului, a relațiilor intime între cuvinte, ilustrând din plin una din afirmațiile autorului: ”pentru noi (îndrăgostiții, n.n.) orice cuvânt are culoare.” 

Volumele sunt frumoase, incitante și merită a fi lecturate, scriitura fiind una facilă, curgătoare, accesibilă. Iar acest cel din urmă volum este unul dedicat iubirii.

Evenimentul din 26 iunie 2019 a fost organizat de Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, în colaborare cu Direcția pentru Cultură Caraș-Severin, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița, moderator Erwin Josef Țigla.

26 iunie 2019, ora 18.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XII-a). În amintirea Reșiței de demult… O expoziție concepută și realizată de Walter Carol Fleck în avanpremiera zilei de 3 iulie, la 248 de ani de industrie la Reșița.

„Porni Luceafărul…” pentru a 19-a oară, sub egida revistei „Reflex” și a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin, stârnit de poetul Octavian Doclin și de alți scriitori și oameni de cultură din tot Banatul și din toate colțurile țării.

Cu bucurie și cu mândrie putem afirma că timp de trei zile Caraș-Severinul a fost în sărbătoare literară, scriitori din toate colțurile țării fiind găzduiți de Reșița și Oravița pentru împlinirea unor veritabile acte de cultură și emoționante recitaluri de muzică și poezie.

Joi, 20 iunie 2019, la Reșița, a avut loc deschiderea celei de-a XIX-a edițe a Colocviilor Naționale Reflex, într-un cadru elegant și primitor: sala de festivități și conferințe a Hotelului „Dușan și Fiul Nord”.

Cuvinte de salut au fost rostite de Titian Puichiță, reprezentat din partea instituției organizatoare, Liubița Raichici, directorul Direcției pentru Cultură Caraș-Severin, Clara Maria Constantin, managerul Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin și, evident, amfitrionul cu rol de moderator, poetul Octavian Doclin, fondatorul și redactorul-șef al revistei „Reflex”.

Invitatul special al acestei ediții a fost prof.univ.dr. Gabriel Coșoveanu, redactorul-șef al revistei „Ramuri” de la Craiova.

După cum ne-au obișnuit organizatorii, cea dintâi seară a evenimentului a fost dedicată editurilor și revistelor, invitații prezentându-și aparițiile editoriale, revistele literare și culturale, dar și lectură publică oferită de scriitorii participanți.

Au fost prezentate de către redactorii-șefi reviste precum: „Actualitatea literară” (Lugoj, Nicolae Silade), „Anotimpuri literare” (Timișoara, Nina Ceranu), „Ardealul literar” (Deva, Mariana Pândaru Bârgău), „Bocșa culturală” (Bocșa, Gabriela Șerban), „Interferențe” (Caransebeș, Nina Ceranu), „OltArt” (Slatina, Gabriel Coșoveanu), „Poesis” (Satu Mare, George Vulturescu), „Ramuri” (Craiova, Gabriel Coșoveanu), „Rapsodia” (Sibiu, Ioan Gligor Stopița), „Reflex” (Reșița, Octavian Doclin), „Reșița literară” (Reșița, Marian Apostol) și „Semenicul” (Reșița, Gheorghe Jurma).

Cea de-a doua zi a evenimentului a fost dedicată deopotrivă poeziei și promovării obiectivelor turistice ale acestui mirif colț de Românie – Banatul Montan.

Participanții au fost invitați să viziteze „Muzeul Locomotivelor cu Abur” și Centrul Civic al Reșiței, cu minunata fântână cinetică a maestrului bănățean Constantin Lucaci. De asemenea, versuri și povești au fost derulate și pe traseul Anina – Oravița, participanții bucurându-se de o călătorie cu trenul pe calea ferată monument istoric (Semmeringul bănățean, datând din 1863), cea dintâi și cea mai importantă linie ferată montană de pe teritoriul României, care oferă nu doar un traseu spectaculos, cu tuneluri și viaducte, cât și un peisaj încântător, o vegetație amețitoare, numai bune pentru inspirația poeților.

Următorul popas turistic a fost la Oravița, un popas omagial în Parcul Central al Oraviței, la bustul Luceafărului poeziei românești, bust realizat de Romul Ladea în 1933, apoi la Teatrul Vechi „Mihai Eminescu” (inaugurat la 1817), teatrul pe scena căruia, la 1868, a urcat și poetul de geniu Mihai Eminescu, sufleor și secretar în trupa lui Mihail Pascaly.

Vădit emoționați de încărcătura istorică a locului, poeții participanți la cea de-a XIX-a ediție a Colocviilor Naționale Reflex au urcat pe scena teatrului orăvițan și au susținut un regal poetic, magistral coordonat de poetul Octavian Doclin, beneficiind de minunate interludii pianistice susținute de Andreea Olariu și Theodor Rădulescu, prezentarea tinerilor artiști aparținând Mariei Dragomirescu.

Au recitat din creații proprii poeții: Adriana Weimer (Lugoj), Costel Simedrea (Reșița), Ionel Bota (Oravița), Ion Reșinariu (Anina), Mariana Pândaru Bârgău (Deva), Ioan Gligor Stopiță (Sibiu), Dumitru Cristănuș (Sibiu), Mihai Posada (Sibiu), Paul Aretzu (Caracal), Simona Aretzu (Caracal), Zenovie Cârlugea (Târgu Jiu), Zoia Elena Deju (Târgu Jiu), Manolita Dragomir-Filimonescu (Timișoara), Maria Nițu (Timișoara), Paulina Popa (Deva), Elena Petruț (Deva), Victoria Milescu (București), George Vulturescu (Satu Mare), Nicolae Sârbu (Reșița), Marian Oprea (Timișoara), Raul Bribete (Oravița) și Octavian Doclin (Reșița).

Un moment special și deosebit de important a fost cel al lansării albumului „Monumentele Eminescu” (Reșița: Banatul Montan, 2018), album realizat de Erwin Josef Țigla și Gheorghe Jurma și premiat la Gala UZPR 2019 la București (președinte Doru Dinu Glăvan, cu un laudatio al traducătoarei și scriitoarei Nora Iuga).

Despre proiectele editoriale cărășene și despre albumele realizate de cei doi importanți scriitori și editori bănățeni – Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla – au vorbit Octavian Doclin, Gabriel Coșoveanu și maestrul Silviu Orăvitzan, evident și autorii împărtășind propriile impresii și mărturii.

Cea de-a treia zi a evenimentului a fost destinată concluziilor pe marginea celei de-a XIX-a ediție a Colocviilor Naționale Reflex, 2019. Oaspeții din țară au părăsit Reșița cu promisiunea de a reveni întotdeauna cu bucurie și emoție pe aceste frumoase plaiuri ale Banatului Montan, dar și cu bucuria revederii unor dragi prieteni, confrați în ale condeiului și în ale preocupărilor culturale.

Așadar, sâmbătă 22 iunie 2019 s-a încheiat încă o ediție reușită a Colocviilor Naționale „Reflex”, organizatorii gândind deja următoarea ediție, una specială, revista „Reflex” și Coloviile acesteia împlinind 20 de ani.

Felicitări și la mulți ani și multe ediții!

„Du-te Soare, vino Lună, Sânzienele îmbună…” și adună oameni frumoși pentru a continua sărbătoarea religioasă de dimineață, dedicată nașterii Sf. Ioan Botezătorul, completând-o cu o sărbătoare culturală de excepție.

 Evident că organizatorii au gândit întâlnirea din 24 iunie 2019 de la Centrul Social „Frédérik Ozanam” din Reșița ca pe o sărbătoare delicată, a Sânzienelor, pregătind o seară a artelor de tot felul.

Continuând proiectul „Luna Iunie – Luna Expozițiilor”, aflat la cea de-a XII-a ediție și inițiat de Forumul Democratic al Germanilor Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, printr-un parteneriat cu Uniunea Creatorilor Profesioniști Filiala Reșița și Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, Erwin Josef Țigla, coordonatorul și moderatorul evenimentului, a propus prietenilor participanți un „Salon de Arte Frumoase” cuprinzând pictură, icoane, sculptură, dar și muzică și dansuri, îmbinând deosebit de armonios artele.

În cadrul Salonului de artă au expus artiști plastici din Reșița, Bocșa și Gătaia, între care: Gustav și Doina Hlinka, Olga Neagu, Viorica Ana Farkaș, Camelia Tasici, Mihai Vintilă, Emilia Dogaru, Niculina Ghimiș, Flavia Grădinaru, Livia Frunză, Claudiu Dinu, Adina Babiak-Geamăn, Adina Ghinaci, Timar Tünde, Vasile Popovici, George Molin, Nik Potocean, Aurica Boboescu, Mirela Burlacu, Aurora Lunic, Marius Nițov, Dan Jula, Izabela Negru și Alexandra Maria Balcu.

Despre lucrările expuse și despre artiștii prezenți au vorbit Gustav Hlinka, Erwin Țigla, Gabriela Șerban și Dana Antoaneta Bălănescu, dar și fiecare expozant și-a putut prezenta lucrările și activitatea. 

Programul a continuat cu muzică și dans, protagoniștii serii fiind grupul muzical „Intermezzo” (coordonator Lucian Duca), Vincenzo Musi și corul „Franz Stürmer“ (dirijor: prof. Elena Cozâltea), precum și formația de dansuri populare germane „Enzian” (= „Gențiana”) din Reșița, coordonatori: Marianne și Nelu Florea.

Întâlnirea s-a dovedit a fi o adevărată sărbătoare a culturii, derulată și în cadrul proiectului „Cultură și artă în Reșița Montană“ (dedicat împlinirii peste 2 ani a 250 de ani de industrie la Reșița), o manifestare complexă la care au participat mulți apropiați ai instituției gazdă, mulți iubitori de artă, muzică și dans, iar doamnele, de toate vârstele, și-au etalat, ca într-o gală, minunatele ii românești.

Un act cultural care a avut în compoziție toate ingredientele unui veritabil eveniment artistic, capabil  să ajungă la sufletul oricărui și fiecărui participant în parte.

Astăzi, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România a primit în vizită, la sediul UZPR din Bulevardul Magheru, o delegaţie de ziarişti chinezi de la cotidianul XIN MIN din Shanghai (ziar cu un tiraj de peste1.000.000 de exemplare). A fost un schimb de experienţă cu perspectiva unor colaborări profesionale angajate pe loc, în sensul publicării reciproce a unor ştiri din România în cotidianul chinezesc XIN MIN, respectiv a unor ştiri chinezeşti în publicaţiile şi pe site-ul UZPR. Din delegaţia chineză au făcut parte Dr. Qiu Zhengyi, redactorul şef al cotidianului, Shen Minlan, senior reporter, şi o tânără jurnalistă pe nume Zuo Yian. Din partea română au fost prezenţi Doru Dinu Glăvan, preşedintele UZPR, Miron Manega, Ovidiu Zanfir şi Ilie Cristescu (editorul revistei „China-România”, prima publicație cu acest specific apărută după 1989).  Oaspeţii chinezi sunt membri, la rândul lor, ai unei asociații media similară UZPR-ului, din care fac parte însă vreo 2.000.000 de jurnalişti. România devine, astfel, a şaptea ţară din lume care are un asemenea parteneriat cu mass-media chinezească.

Inițiativele de colaborare au fost abordate inclusiv la nivel de structuri de breaslă. La sfârşitul discuţiilor, ziariştii chinezi au făcut cadou Uniunii Ziariştilor Profesionişti o stampă chinezească din mătase reprezentând oraşul Shanghai din anul 1920. La rândul lor, gazdele le-au dăruit fiecăruia câte un set de reviste ale Uniunii, câte un elegant album turistic al Romîniei și câte o replică în lut ars a unei plăcuţe de la Tărtăria, care reprezintă, aşa cum se ştie, cea mai veche scriere de pe pământ (plăcuţa este şi logo-ul revistei CERTITUDINEA). Chinezii au fost impresionaţi şi au sesizat că unele semne de pe plăcuţele  de la Tărtăria sunt identice cu unele ideograme din vechea scriere chinezească.

Surpriza-surpizelor a venit abia în final, când Doru Dinu Glăvan le-a prezentat-o oaspeţilor pe doamna Eugenia Deaconu, specialistă în limba chineză şi talentată interpretă a muzicii mandarine. Aceasta i-a emoţionat pe ziariştii chinezi, cântându-le o melodie din ţara lor şi în limba lor.

A fost o întâlnire caldă şi fructuoasă, ale cărei rezultate se vor vedea foarte curând, atât în presa chinezească, cât şi în publicaţiile Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România.

UZPR

Departamentul de Comunicare

Dacă anul trecut – 2018 – debuta cu un eveniment deosebit al revistei „Bocșa culturală” și anume apărea numărul 100 al acestei reviste trimestriale de cultură, anul acesta – 2019 – a debutat cu un alt eveniment, și anume împlinirea celor 20 de ani de apariție neîntreruptă a revistei.

Ne amintim că în luna martie a anului 2000 apărea primul număr al revistei „Bocşa culturală”, publicaţie redactată pe calculator de către Biblioteca Orăşenească „Tata Oancea”, cu sprijinul Primăriei Oraşului Bocşa.

De asemenea, trebuie să precizăm că meritul apariţiei acestei reviste îi revine bibliotecii, dar că fondatorul publicaţiei este ing. Victor Creangă, primarul de la acea vreme, cel care a avut ideea înfiinţării unui periodic la Bocşa încă din 1997. Astfel, la 30 septembrie 1997 apărea primul număr din „Bocşa 2000 – buletin informativ”. Acest buletin informativ se dorea a fi o punte de legătură între administraţia locală şi cetăţenii oraşului Bocşa, un mod de informare, deoarece Victor Creangă situa cultura şi informaţia înainte de toate. Iar misiunea realizării acestui buletin informativ revenea bibliotecii, deoarece este instituţia care are legătură cu foarte mulţi oameni, care are ce spune, care găseşte cu uşurinţă subiecte, teme, colaboratori, instituţia cea mai la-ndemâna cetăţenilor. Iar în directorul acestei instituţii Victor Creangă a crezut încă de la început, acordându-i încredere şi sprijin. Iar timpul a demonstrat că a avut dreptate.

Din acest buletin informativ apar 9 numere în perioada 1997-1998. Apoi, în aceeași perioadă, a fost înfiinţată o foaie culturală menită să promoveze aspectele culturale din oraşul Bocşa. Această publicaţie purta numele „Ramuri”, dar din cauza fondurilor insuficiente, dar şi din cauză că nu exista o echipă închegată, nu rezistă nici această publicaţie, apărând doar 5 numere în perioada 1997-2000. Ambele publicaţii erau realizate la editura „Timpul” din Reşiţa, dir. Gheorghe Jurma.

>>>>>>>>>>>> aricol întreg

Așa cum s-a putut citi din anunțul realizat de către Departamentul de comunicare al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Gala festivă de acordare a Trofeelor pentru anul 2018 al UZPR a avut loc miercuri, 19 iunie 2019, în studioul 2 al Televiziunii publice – TVR, o coproducție TVR 3 – UZPR, devenită tradiție după doi ani de parteneriat.

Concursul profesional al UZPR pentru realizările  anului 2018 a înregistrat un număr record de înscrieri, aproape 100 de participanți pentru domeniile on line, presa scrisă, revistele și cărțile de publicistică, sau producțiile de radio și televiziune. Juriile constituite din personalități marcante ale jurnalismului, oameni de cultură, pentru fiecare secțiune, au depus eforturi considerabile, pentru a selecta cele mai reprezentative lucrări, sub genericul  competiției „Tot ce-i românesc nu piere!”, o misiune dificilă și solicitantă, dar încheiată cu întreaga responsabilitate a rigorii asumate.

Cu acest prilej, reșițenii Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla au primit Trofeul UZPR 2018 pentru cartea-album „Monumentele Mihai Eminescu”, apărută sub egida Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița și a Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și dedicată Centenarului României Mari (1918 – 2018). Cea care a ținut Laudatio asupra celor doi nu a fost nimeni alta decât cunoscuta poetă și traducătoare Nora Iuga, o prietenă sinceră a celor doi premiați.

Evenimentul care va fi difuzat în programele televiziunii publice începând cu data de 6 iulie 2019, a fost moderat de cunoscutul prezentator TVR Mihai Constantin, la debutul Galei adresându-se invitaților președintele UZPR, Doru Dinu Glăvan.

Concursul profesional al UZPR pentru realizările  anului 2018 a înregistrat un număr record de înscrieri, aproape 100 de participanți pentru domeniile on line, presa scrisă, revistele și cărțile de publicistică, sau producțiile de radio și televiziune . Juriile constituite din personalități marcante ale jurnalismului, oameni de cultură, pentru fiecare secțiune, au depus eforturi considerabile, pentru a selecta cele mai reprezentative lucrări, sub genericul  competiției „Tot ce-i românesc nu piere !”. O misiune dificilă și solicitantă, dar încheiată cu întreaga responsabilitate a rigorii asumate.

Gala festivă a acordării Trofeelor pentru anul 2018, va avea loc miercuri, 19 iunie 2019, în studioul 2 al Televiziunii publice, de la ora 17,00. Este o coproducție TVR 3 – UZPR, devenită tradiție după doi ani de parteneriat. Sponsorul principal pentru acest eveniment este Uniunea Națională a Notarilor Publici din România.

 

Evenimentul va fi difuzat în programele televiziunii publice, începând cu data de 6 iulie 2019.

Începând din 22 iunie 2019, pe pagina noastră vor fi detaliate toate amănuntele cu privire la numele celor laureați și lucrările pentru care au fost răsplătiți cu trofeele UZPR 2018. După această dată, înregistrarea integrală a evenimentului va putea fi vizionată accesând pagina noastră de internet.

Prezentăm în continuare, pe cei care vor fi răsplătiți cu Trofeele UZPR 2018, la fiecare secțiune, într-o ordine aleatorie. Nu s-a întocmit niciun clasament, cu toții fiind răsplătiți pentru modul în care au  tratat subiectul supus tematicii stabilite.

La data de 28 iunie 2019, cînd vom Celebra Ziua Ziaristului Român, UZPR va acorda numeroase alte distincții celor care au fost prezenți cu lucrări semnificative în concursul pe tema  „Tot ce-i românesc nu piere!”.

                                                       Departamentul de comunicare

ON LINE

Romulus-Valentin Dan Busnea /  Slănic Moldova

Mirela-Daniela   Stîngă / Constanța

Radu Botiș / Ulmeni – Maramureș

PRESA SCRISĂ

 Rareș Bițu / Sibiu

 Miron Manega  / București

Victor Roncea  / București

Geo Ciolcan  / București

REVISTE

Gheorghe Șincan / Tg. Mureș

Crăciun Gabriel  / București

Burnar Vasile – Teodor / București

Popa Leonard  / Bacău

Producții de RADIO

 Maria Gheorghiu / Radio România

Cristian Dumitrașcu  / Radio România

Costin Enache / Radio România

 Producții de TELEVIZIUNE

Alina Amza / TVR

Carmen Kleibel  și Răzvan Butaru / TVR

Alin Gelmărean / TVR Cluj

George Coandă / TV Columna-Târgoviște

Constantin Mireanu / Trustul de Presă al Armatei

CARTE de PUBLICISTICĂ

Cristina Nichituș Roncea / București

 Băciuț Nicolae / Tg. Mureș

 Ilica Carolina Floare / București

 Mihaela Albu și Dan Anghelescu / Craiova, București

 Țigla Erwin Josef  și Gheorghe Jurma / Reșița

Ioan Ardelean-Pruncu / Baia Mare

MARELE PREMIU

PENTRU ÎNTREAGA CARIERĂ JURNALISTICĂ

ION ANDREIȚĂ

SPAȚIU DE MUNCĂ ȘI AFIRMARE PROFESIONALĂ

(dialog cu Dr. Paula LUCULESCU medic coordonator – compartimentul chirurgie plastică,

Spitalul Județean Deva)

– Prin ce se poate caracteriza activitatea unui medic aparținător unui compartiment de chirurgie plastică?

– Prin vocația meseriei, a dragostei de om, grija și respectul de pacient, adevărate atribuții în domeniul formării profesionale. Accent trebuie pus pe calitatea și eficiența intervențiilor chirurgicale, dar și a rezultatelor acestora conform așteptării pacienților.

            – Cât despre compartimentul ce-l conduceți, ce ne puteți spune?

– Avem un colectiv bine închegat, cu o experiență valoroasă. Eu lucrez aici din 2002. Împreună cu colega mea Corina CLEPCE, tânărul medic Călin ȘTEFAN și celelalte membre ale colectivului, încercăm cu multă responsabilitate să facem din acest compartiment o fereastră mereu deschisă spre pacienți, iar pregătirea noastră profesională să fie o sintagmă ce ne definește pe fiecare în parte.

Aici la noi, pe fondul grijii față de pacienți, se găsește un spațiu de muncă, colaborare  și afirmare profesională.

            – Vă confruntați și cu greutăți?

– Da. Cu situația generată de continua schimbare a sistemului de sănătate care nu prea are ca pion principal pacientul. Noi încercăm să compensăm unele neajunsuri prin servicii medicale moderne, actualizate, prin răbdare, calm și o continuă pregătire profesională.

            – Personal, aveți modele care vă inspiră?

– Nu pot spune că nu, dar singurul etalon de care am ținut cont este propria mea pregătire profesională și dorința de performanță.

Trebuie să ai convingerea că dorești un adevărat lucru, o faptă, prin muncă, seriozitate și hotărâre.

– O satisfacție deosebită ne puteți prezenta?

– Da, externarea unor pacienți vindecați care aveau o suprafață mare de arsură pe întregul corp și care au părăsit secția bucuroși, cu zâmbetul însănătoșirii.

– De o nereușită vă amintiți?

– Da. Am operat un tânăr de 17 ani cu o formațiune tumorală. Totul a fost reușit. M-am bucurat. Dar rezultatele biopsiei erau cele neașteptate.

– Aveți în evidență numărul de intervenții chirurgicale efectuate de D-vs.?

– Da, peste 7500 și pot spune că satisfacția mea este de fiecare dată când văd pacienții vindecați și mai ales cei cu arsuri grave.

– Privind continua pregătire profesională ați putea adăuga ceva?

– Da, sunt Doctor în Medicină, am beneficiat de o bursă de studiu de trei ani. Particip la conferințe și simpozioane în domeniul profesiei. Privind studiul individual, acesta este pentru mine o continuă preocupare.

                        – Care vă sunt gândurile de viitor?

– Sub semnul dragostei pentru meseria aleasă – devenit normă de viață – îmi doresc să fiu un medic cu o personalitate care să evidențieze demersul meu biografic.

Voi încerca să mă lupt cu mine, cu îndoielile și temperamentul meu, insuflându-mi optimismul, bucuria și încrederea în împlinirea propriei meniri.

Ioan Vlad

Georgeta- Ileana Cizmaș

În cadrul acestei rubrici B.I. din municipiul Hunedoara, dorește să afle amănunte privind DEPRESIA ca frecventă tulburare psihiatrică. Am solicitat amănunte în acest sens de la Dr. Ramona BĂRĂNESCU, medic primar psihiatrie (foto).

 – Depresia este cea mai frecventă tulburare psihiatrică, studiile epidemiologice sugerează că aceasta are o prevalență de 5-15% la populația adultă, riscul pe timpul vieții pentru a dezvolta un episod depresiv major fiind de 10-25% pentru femei și 5-12% pentru bărbați.

Prevalența cea mai frecventă este întâlnită la populația cu vârsta medie (25-45 ani), incidența depresiei având tendința să scadă după vârsta de 65 ani.

Datele actuale confirmă estimări anterioare conform cărora depresia va deveni în anii următori una dintre cele mai importante cauze de dizabilitate socială. Ar mai fi de semnalat că depresia majoră se asociază cu un procent înalt de mortalitate, 15% din pacienți decedând prin suicid.

Toate aceste date atestă necesitatea diagnosticului precoce și a intervențiilor farmacologice și psihoterapeutice adecvate în depresie. Minimalizarea sau ignorarea diagnosticului de depresie și/ sau administrarea antidepresivelor în doze corespunzătoare sunt două cauze importante care favorizează complicarea depresiei cu suicidal.

Identificarea simptomatologiei de către medicul de familie și informarea pacientului în vederea trimiterii către specialist sunt două elemente importante pentru obținerea unui rezultat pozitiv în diagnosticul și tratamentul acestei tulburări. O importanță deosebită revine identificării principalilor factori de risc pentru depresie, care sunt: istoric de episoade depresive anterioare, istoric familial de tulburare depresivă, istoric de tentative de suicid, sex feminin, vârsta debutului sub 40 ani, perioada postpartum, comorbidități cu afecțiuni somatice, absența suportului social, evenimente negative de viață, consum de alcool sau alte substanțe, consum de medicamente depresogene.

Din punct de vedere psihopatologic, episodul depresiv se caracterizează prin dispoziție depresivă care este o stare de tristețe profundă care se prelungește și interferează cu viața de zi cu zi, este însoțită de scăderea marcată a interesului și plăcerilor pentru aproape toate activitățile, anhedonie, anergie, apatie, fatigabilitate. În planul ideației, depresivul este dominat de sentimente de devalorizare, culpabilitate și inadecvare personală, scăderea stimei de sine, ruminații existențiale cu caracter negativ și gânduri persistente de moarte, subaprecieri, sentimente de inutilitate și vinovăție, atitudine negativă față de prezent și anularea perspectivelor de viitor. Modificarea greutății corporale și a apetitului alimentar, diminuarea libidoului și insomnia matinală completează semiologia unui episod depresiv. Bradipsihia, incapacitatea de a face față unor solicitări cognitive minime și de a adopta decizii, însoțesc frecvent unele forme de depresie. Uneori episodul depresiv asociază și tulburări psihotice frecvent congruente cu dispoziția. Existența simptomelor somatice (palpitații, precordialgii, senzații de sufocare, tulburări gastro-intestinale, cefalee, amețeli) se constituie într-un factor de agravare a evoluției clinice.

Trebuie menționat că o depresie poate evolua fie ca o condiție psihiatrică autentică (unipolară sau bipolară), fie în cadrul unor comorbidități somatice (depresia post-stroke).

Pentru a depăși un episod de depresie este necesar un tratament antidepresiv și psihoterapie. Tratamentul pentru depresie acționează treptat, pe o perioadă de câteva săptămâni. Cu medicație, majoritatea pacienților observă îmbunătățirea stării depresive după 3 sau 4 săptămâni. Fără tratament, starea de tristețe profundă poate dura 6 până la chiar 12 luni, afectând grav viața profesională și personală. Tratamentul timpuriu este recomandat pentru a împiedica agravarea sau prelungirea bolii și poate preveni apariția unui nou episod depresiv. Există mai multe tipuri de medicamente antidepresive care pot fi utilizate pentru tratarea depresiei. Fiecare dintre acestea acționează în mod diferit. Simptomele, antecedentele medicale, istoricul medical din familie oferă medicului psihiatru indicii pentru alegerea medicației potrivite. Tratamentul antidepresiv se recomandă de cel puțin 6 luni, până la 2 ani, uneori chiar mai mult. După această perioadă se încearcă scăderea treptată a dozei până la o doză minimă de întreținere pentru a preveni recăderile.

Au consemnat: Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș

După cum ne-a obișnuit scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, în data de 15 iunie, la reședința sa din Mehadia (strada Pădurii 389) invită oameni de cultură din tot Banatul pentru ca, împreună, să-i aducă un omagiu „Luceafărului poeziei românești”,„ poetului nepereche”, „omului deplin al culturii românești”.

Și în acest an, ziua de sâmbătă, 15 iunie 2019, a fost dedicată Eminescului – omului și creației acestuia.

Evenimentul a fost structurat în câteva părți, amfitrionul Nicolae Danciu Petniceanu, „scrib de Banat”, „fost om al muncii”, gândind sub mai multe aspecte comemorarea poetului de geniu, dorind să marcheze, în aceeași zi și împlinirea celor 30 de ani de activitate a Societății literar-artistică „Sorin Titel” din Banat.

Așadar, în prima parte, invitații au prezentat comunicări, tema aleasă fiind cea eminesciană, o temă pe cât de generoasă, pe atât de frumoasă și interesantă. Nicolae Danciu Petniceanu (Mehadia/Timișoara) a prezentat date inedite despre trecerile marelui Eminescu prin Banat; Ion Ionescu (Timișoara) s-a referit la plăcile comemorative dedicate lui Eminescu în Timișoara; Andrușa Vătuiu (Orșova) a încercat o „contabilizare” a monumentelor dedicate lui Eminescu în România, insitând pe cel de la Orșova; Camelia Tamaș (Reșița) a dedicat un interesant expozeu romanțelor pe versuri de Mihai Eminescu; Iulian Lalescu (Mehadia) a prezentat un material istoric legat de prezența lui Mihai Eminescu la Primul Congres al Studenților Români de la  Putna, la 1871, la „prima serbare a românilor de pretutindeni”, serbare „cuprinsă în sufletul poporului românesc”; prin materialul său, Silvia Hârceagă (Timișoara) a prezentat  limbajul poetic eminescian, iar Ion Teca (Lugoj) a făcut trimitere la poezia religioasă. Interesant a fost și materialul prezentat de Nicolae Popa (Orșova), iar Gabriela Șerban (Bocșa) a prezentat colecția „Eminescu” a editurii TIM din Reșița, precum și albumul „Monumentele Eminescu” realizat de Erwin Josef Țigla și Gheorghe Jurma (Reșița: Editura Banatul Montan, 2018).

Lucrările simpozionului desfășurat în prima parte au fost moderate de Pavel Panduru, secondat de primarul Iancu Panduru și scriitorul Constantin Vlaicu.

Cea de-a doua parte a evenimentului a fost dedicată poeziei. Momentul poetic a aparținut unor talentați elevi ai Liceului „Nicolae Stoica de Hațeg” din Mehadia, îndrumați de prof. Ana Zeicu, dar și unor poeți consacrați precum: Costel Simedrea (Reșița), Mia Rogobete (Lugoj) și Dănilă Surulescu (Timișoara).

Pe lângă partea religioasă, care a constat într-un moment de rugăciune pentru odihna poetului comemorat, pe parcursul întregului eveniment invitații au fost încântați de inconfundabilul timbru vocal al rapsodului Iosif Pușchiță.

Întâlnirea din 15 iunie 2019 de la Mehadia s-a încheiat cu lansarea unui nou număr (aprilie 2019) din revista de cultură „Eminescu – Luceafărul românilor de pretutindeni”, revistă editată de Societatea Literar-Artistică „Sorin Titel” din Banat, redactor-șef Nicolae Danciu Petniceanu. În cele 92 de pagini semnează nume precum: Nicolae Danciu Petniceanu, Bianca Negrilă, Iohana Zimbran, Vasile V. Munteanu, Nicolae Popa, Nicolae Iosub, Gabriela Șerban, Al. Florin Țene, Traian Apetrei, Cezar Zăgan, Iulian Negrilă, Maria Toma-Damșa, Smaranda Gheorghiu, Gabriela Bălan, Mirela Turculean, Maria Cernicova, Ioan C. Petrișan, Gheorghe Funar, Ioan Ciama, Alexandru Nemoianu, Iosif Hânda, Dorin Bălteanu, alături de versuri de Mihai Eminescu, Adrian Păunescu, Damian Ureche, Radu Gyr, Ion Lotreanu, Theodor Damian, Alexandru Jebeleanu, George Voștinaru, Costel Simedrea, Iosif Băcilă, Silvia Hârceagă, Ion Văcaru,Vasile Alecsandri, precum și a regretatei Mariana Sperlea, poeta și artista alături de care, acum 30 de ani, scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu punea bazele Societății Literar-Artistică „Sorin Titel” din Banat.

O revistă bogată și frumoasă, interesantă prin materialele propuse și captivantă prin pana, adesea acidă, a redactorului-șef, un număr jubiliar dedicat Marii Uniri de la 1918, dar și celor 130 de ani de la plecarea poetului de geniu, Mihai Eminescu, „Făt-Frumos al limbii române”.

Muzică, poezie și artă. Nik Potocean  – pentru a treia oară invitat la Centrul German „Al. Tietz” din Reșița

Pentru iubitorii de muzică, poezie și artă, ziua de 17 iunie 2019 de la Centrul German „Alexander Tietz” din Reșița a fost una de mare frumusețe. Nu doar pentru că ziua, în sine, a avut o semnificație aparte, fiind importantă din punct de vedere spiritual, credincioșii ortodocși sărbătorind Pogorârea Sfântului Duh – Rusaliile  – și Sfânta Treime, dar și din punct de vedere cultural, oamenii de cultură reșițeni și bocșeni propunând un amplu eveniment literar-artistic.

În cadrul celei de-a XII-a ediție a proiectului „Luna Iunie – Luna Expozițiilor”, Forumul Democratic al Germanilor Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, dimpreună cu Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin și Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, precum și Uniunea Creatorilor Profesioniști Filiala Reșița, au organizat vernisajul unei expoziții de artă semnată Nicolae Potocean (NIK).

Artistul plastic bocșean Nik Potocean se află la cea de-a 11-a expoziție personală (alături de alte 9 expoziții de grup), este unul dintre cei mai harnici pictori ai Bocșei, cu un parcurs frumos, într-un timp relativ scurt. A debutat în anul 2015 la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa, a absolvit Școala Populară de Artă din Reșița și s-a impus ca un bun peisagist, cu mult succes în rândul publicului amator de artă. De asemenea, este membru al Uniunii Creatorilor Profesioniști, filiala Reșița. Mai trebuie să menționez că Nik Potocean se află pentru a treia oară ca invitat al președintelui Erwin Josef Țigla, expunând în acest excepțional spațiu manageriat remarcabil de colegul Erwin Țigla.

Evenimentul din 17 iunie 2019 a debutat cu un moment de reculegere în memoria criticului de artă Adrian Stepan, plecat de curând dintre noi.

Apoi, evenimentul a întrunit toate calitățile unei sărbători importante, având ca ingrediente muzică interpretată de „Intermezzo” – Lucian Duca și Vincenzo Musi – , poezie recitată de autor, poetul Costel Simedrea, precum și critică de artă a artiștilor plastici Gustav Hlinka și Viorica Ana Farkaș, dar și cuvinte de suflet rostite de Gabriela Șerban și Erwin Josef Țigla, cel care a și moderat evenimentul.

O întâlnire de suflet într-un excepțional proiect dedicat artei și minunaților oameni de lângă noi.

18 iunie 2019, ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XII-a). Expoziție filatelică cu prilejul sărbătoririi zilei de constituire a Federației Internaționale a Filateliei (F.I.P.) în anul 1926. Expune filatelistul Gustav Hlinka (Reșița).

 

19 iunie 2019, ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

Să ne aducem aminte de Josef Tietz (*20.06.1859 – †3.04.1930), cu prilejul împlinirii a 160 de ani de la naștere. Participă în calitate de invitat: prof. dr. Damian Vulpe (Timișoara). Cu participarea grupului muzical „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca) și a corului „Franz Stürmer“ (dirijor: prof. Elena Cozâltea), toți din Reșița.