(dialog cu Bogdan Gabriel NIȚU – preot și comisar de poliție la I.P.J. Hunedoara)

– Aveți o activitate plăcută, interesantă și anume, purtător de cuvânt la I.P.J. Hunedoara…

– Activitatea de informare şi relaţii publice este desfăşurată de persoane anume desemnate, cu atribuţii în domeniul comunicării. Purtătorul de cuvânt este persoana care asigură interfaţa instituţei, gestionează relaţiile cu mass-media şi exprimă, prin intervenţiile sale poziţia oficială a organizaţiei cu privire la problemele de interes general sau specific, acordă sprijin şi furnizează informaţii de interes public jurnaliştilor cu privire la activitatea Poliţiei Române.           

– Sunteți și preot. Prezentați-ne vreo câteva aspecte din agenda dumneavoastră duhovnicească.

– În anul  2006, am fost încadrat prin concurs pe o funcție de ofiţer specialist în Relaţii Publice în cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Hunedoara şi am devenit preot la sfârşitul anului 2011, când am fost hirotonit în această treaptă a ierarhiei bisericeşti, de către Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, desigur, în baza studiilor de teologie şi a examenelor susţinute. Se impune o precizare: sunt preot onorific, prin urmare îndeplinesc slujirea liturgică şi pastorală asemenea oricărui alt preot, însă nu am o parohie şi nu sunt plătit pentru activitatea de preot. Am slujit iniţial la Catedrala Episcopală din Deva, iar din 2013 slujesc la biserica ortodoxă ridicată în incinta I.P.J. Hunedoara, din Deva (Paraclisul cu hramurile Sf. Mc. Mina şi Sf. M. Mc. Gheorghe). Atât meseria de poliţist, cât şi cea de preot sunt puse în slujba oamenilor. Nu este uşor să fii şi preot şi poliţist, însă aceasta a fost vocaţia mea şi sunt bucuros că pot îndeplini ambele activităţi, chiar dacă îmi ocupă un timp suplimentar. Mai mult, faptul că a fost ridicată o biserică în curtea Inspectoratului de Poliţie este un lucru pozitiv. Îi va apropia şi mai mult pe oameni de poliţişti şi pe poliţişti de comunitatea din care fac parte.           

– Cum îmbinați activitatea de purtător de cuvânt al I.P.J. și cea de preot?

– În cazul meu, cele două activităţi se îmbină şi se completează, întrucât în ambele domenii îndeplinesc activităţi de comunicare publică, transmitere de idei şi valori morale, de către o persoană aflată în slujba comunității. În cazul preoţiei, vorbim despre împlinirea unei vocaţii şi a unei dorinţe mai vechi, şlefuită prin studii de teologie la Bucureşti, ce merge în paralel cu munca de poliţie, ambele fiind în slujba oamenilor. Mi se întâmplă, uneori, oficiind o slujbă, să mă întâlnesc cu persoane care mi se adresează ca şi polițist (cerând consiliere antivictimală ori îndrumare sub anumite aspecte ce ţin de legislaţie) sau, invers, mi se întâmplă ca anumiţi colegi poliţişti să îmi ceară sfaturi privitoare la viaţa moral-creştină ori îndeplinirea anumitor obligaţii bisericeşti. Am avut parte şi de o întâmplare mai puţin obişnuită: o enoriaşă vârstnică m-a întrebat dacă am un frate poliţist pentru că între mine ca şi preot şi purtătorul de cuvânt de la Poliţie există o mare asemănare. I-am explicat că încerc să îndeplinesc cele două activităţi în paralel şi că mare parte din Codul Penal se regăsește în dogmele şi în învățături creștine. Dacă ești un bun creștin, nu ajungi să intri sub incidența legii. Asta le predic și enoriașilor mei.           

– Ce alte amănunte ne mai puteți oferi?

– Consider că nobila misiune de a fi poliţist nu contrazice credinţa creştină, ba chiar este complementară misiunii Bisericii, deoarece ambele promovează slujirea aproapelui, în special a categoriilor sociale vulnerabile, şi luptă împotriva răului, indiferent de forma sub care s-ar manifesta acesta. Ca şi poliţist nu poţi să nu împărtăşeşti – chiar dacă nu conştientizezi pe deplin acest fapt – principiile fundamentale ale credinţei creştine. Nu poţi citi, şi mai ales pune în aplicare, Codul Penal fără a respecta mai întâi Decalogul. Fie că luptă cu infracţiunea (atenţie, nu cu infractorul, ca persoană, ci cu răul social produs de faptele acestuia) sau cu păcatul în accepţiunea Bisericii, poliţistul, care este un membru al Bisericii ce se împărtăşeşte cu harul Sfintelor Taine, urmăreşte acelaşi scop ca oricare creştin: mântuirea sa şi a celorlalţi prin unirea cu Binele Suprem şi negarea răului generat de egoismul celor care pun mai presus propria persoană suprimând drepturile fireşti ale celorlalţi (dreptul la viaţă, dreptul la proprietate privată etc.).

 

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

(dialog cu colonelul (r) NEGOIȚĂ Alexandru Toma – președintele Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din M.A.I. Filiala „Țebea”, județ Hunedoara)

– Pentru început, punctați-ne câteva date biografice.

– Sunt colonel în rezervă în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. M-am născut în municipiul Ploiești, județul Prahova. Am crescut și învățat în municipiul București, absolvind Liceul de aviație Băneasa, după care am lucrat în cadrul fabricii de avioane București. Am efectuat stagiul militar obligatoriu. Am fost selecționat pentru admiterea în Școala militară de ofițeri a Ministerului de Interne, unde am susținut examen de admitere și am fost declarat admis. Am absolvit Școala militară de ofițeri activi ai M.A.I. cu gradul de Locotenent, ulterior absolvind și Facultatea de Științe Juridice a Academiei de Poliție „Al. I. Cuza”, specialitatea drept. Am mai absolvit și Cursul Postuniversitar de Management Resurse Umane din cadrul Universității Petroșani și cele de Master în cadrul Facultății de Drept și Științe Sociale, Specializarea Instituții de Drept Privat din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” Alba-Iulia. Pe parcursul carierei am urmat și alte cursuri de specializare, important fiind cel de Monitor O.N.U. din cadrul Poliției Civile O.N.U. Mai menționez faptul că în întreaga mea carieră, am deținut diferite funcții de conducere atât în cadrul Jandarmeriei Române, a Poliției Române, a Inspectoratului General pentru Imigrări, cât și în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

– Sunteți președintele asociației, care este menirea acesteia?

– Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere (A.N.C.M.R.R.) din M.A.I. Filiala „Țebea”, Hunedoara este persoană juridică română de drept privat, de utilitate publică, fără scop patrimonial, independentă, democratică, apolitică și nonprofit a cadrelor militare în rezervă și în retragere din M.A.I. Asociația are însemn heraldic specific, cu deviza „CONSECVENȚĂ ȘI VIGILENȚĂ (CONSTANTIA ET VIGILANTIA)” și funcționează sub înaltul patronaj al președintelui României, în calitatea sa de comandant al Forțelor Armate, sub patronajul M.A.I., ministrul fiind președinte de onoare – tradiție preluată de la înaintași (S.O.R.P.A.), conform Decretului Regal nr. 452/1924. Scopul și menirea asociației sunt menținerea și permanența legăturii dintre rezerviști, societatea civilă și cadrele active ale ministerului. Ea participă la elaborarea de studii și concepte pe teme de asigurare a ordinii sociale, a promovării și respectării legalității legilor, propune temeiuri juridice privind drepturile și libertățile cetățenilor și a normelor internaționale, respectă cu sfințenie valorile fundamentale ale democrației, ale interesului și ale simbolurilor naționale ale României.

– Cine poate fi membru al asociației?

– Poate fi membru orice rezervist, cetățean român, provenit din cadrele active ale unităților Ministerului Afacerilor Interne, indiferent de sex, vârstă, naționalitate, rasă, religie, apartenență politică ori situație materială, dacă solicită aceasta și semnează o adeziune la filiala în a cărei rază își are domiciliul. Pot fi primiți ca membri ai asociației și rezerviști din alte structuri ale sistemului de apărare, ordine publică, siguranță națională și autoritate judecătorească, numai în localitățile unde nu există organizații proprii ale acestora, precum și membrii de familie ai rezerviștilor care beneficiază de pensie de urmaș.

>>>>>>>>>>> articol întreg

5 iunie 2019, ora 13.00, Universitatea „Babeș – Bolyai“ Cluj-Napoca, Sala Club a Casei Universitarilor (strada Emanuelle de Martone, nr. 1):

„Eminescu și România: o descoperire permanentă”. Prezentarea cărții-album: Gheorghe Jurma, Erwin Josef Țigla, „Monumentele Mihai Eminescu”, Reșița: Editura „Banatul Montan”, 2018, apărută sub egida Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița și a Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și dedicată Centenarului României Mari (1918 – 2018).

Concursul județean de creații literar – artistice ”Gânduri către Dumnezeu” organizat de Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” din Bocșa se află la cea de-a XII-a ediție, iar vineri, 24 mai 2019, la sediul instituției bocșene a avut loc festivitatea de premiere a celor mai reușite lucrări, festivitate care s-a bucurat de o participare numeroasă și de frumoase aprecieri venite din partea unor parteneri fideli, dragi prieteni ai instituției gazdă: prof. Stela Boulescu, pr.prot. Gheorghe Șuveți, pr.dr. Daniel Crecan și prof. Cornel Boboescu, directorul Liceului „Mathias Hammer” din Anina.

La această a 12-a ediție s-au prezentat 77 participanți: 37 la secțiunea creații literare și 40 la secțiunea creații artistice. Dintre aceștia, doar 19 au primit premii de participare, deoarece, deși nu foarte numeroși, concurenții înscriși în această ediție au fost foarte buni, foarte talentați, reușind să obțină fie unul dintre premiile I, II, III, fie o mențiune sau un premiu special.

Încă de la prima ediție, concursul se desfășoară pe două secțiuni – creații literare și creații artistice – , pe cicluri de învățământ – de la preșcolari, până la liceeni. De altfel, și premiile sunt acordate după aceleași criterii. Există premiile I, II, și III, mențiuni, premii speciale și premii de participare la fiecare secțiune și la fiecare ciclu de învățământ, pentru că ne dorim să încurajăm și să răsplătim fiecare trudă și fiecare gând al celor care se încumetă și se înscriu în concurs.

Și de această dată juriul a fost format din profesori, preoți, artiști plastici și personalități locale, care, în mod voluntar, au analizat și notat toate lucrările concurenților. La această a XII-a ediție în componența juriului s-a aflat: prof. Stela Boulescu, președinte; membrii: prof. Manuel Lațcu, prof. Adrian Sperneac, prof.drd. Liana Ferciug, prof. Nicoleta Marcu, director Casa Corpului Didactic, pr. prot. Gheorghe Șuveți, pr. insp. Mihai Ciucur, pr.prof.dr. Ionel Petrică, pr. Daniel Crecan, pr. Valentin Costea, prof. Clara Maria Constantin, manager Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, pr. drd. Silviu Ferciug, dir. Ionel Pau, artist plastic Viorel Coțoiu și artist plastic Nicolae Potocean. 

articol întreg >>>>>>>>>>

Recent, la sediul Inspectoratului Teritorial de Muncă Hunedoara s-a desfăşurat un simpozion având ca temă „Prevenirea riscurilor de cădere de la înălţime în domeniul construcțiilor”.

Amănunte în acest sens am cerut de la Sorin Gabriel Istrate, consilier CRP, ITM Hunedoara.

– La simpozion au luat parte  angajatori, reprezentanţi ai lucrătorilor, membri din serviciile interne sau externe de prevenire şi protecţie precum şi inspectori de muncă din cadrul inspectoratului teritorial de muncă.

Acţiunea desfăşurată a avut caracter preventiv ţintind creşterea gradului de conştientizare a angajatorilor şi a lucrătorilor din domeniul construcţiilor în ceea ce priveşte obligativitatea respectării prevederilor legale referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, cu precădere în prevenirea riscului de cădere de la înălţime.

În cadrul acţiunii au fost prezentate aspecte curente din activitate de prevenire şi protecţie în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

Se doreşte încurajarea unei abordări participative prin implicarea principalilor actori din domeniul construcțiilor  în diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale, aplicabile în domeniul construcţiilor şi promovarea bunelor practici în acest domeniu de activitate economică.

Numărul de accidente de muncă înregistrat precum și gravitatea acestora a fost factorul determinant pentru a continua și intensifica acțiunile de verificare și monitorizare a modului în care se respectă prevederile legale în domeniul securității și sănătății în muncă, precum și asupra modului în care angajatorii realizează, în șantierele temporare și mobile, măsurile de securitate și sănătate dispuse de inspectorii de muncă.

Pe de altă parte, s-a constatat în cadrul controalelor anterioare, o serie de deficienţe la nivelul angajatorilor legate de neinformarea lucrătorilor și/sau reprezentanților acestora despre riscurile profesionale, neîntocmirea instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă, neasigurarea condițiilor pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru specifice locului de muncă și postului său. Au fost relevate şi deficienţe legate de lipsa programelor de instruire/testare la nivelul întreprinderii și/sau unității pentru conducătorii locurilor de muncă, respectiv pentru lucrători, specifice meseriilor și activităților desfăşurate în acele locuri de muncă.

Această primă etapă va continua în perioada iunie-octombrie 2019 cu controale la angajatori în vederea verificării respectării cerinţelor de securitate şi sănătate privind prevenirea riscurilor de cădere de la înălţime şi ulterior cu centralizarea datelor colectate.

Ne exprimăm speranţa că toţi angajatorii ce vor fi verificaţi în teren îşi vor da concursul şi credem că vor fi conştienţi de importanţa şi rolul preventiv al unor asemenea acţiuni.

 

Ioan Vlad/ UZPR

Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

(dialog cu dr. ing. chim. Viorica-Georgeta BARABAȘ, director executiv APM Hunedoara)

– Prezentați-ne pe scurt, pentru cei care nu vă cunosc, câteva date biografice.

– Sunt născută la Baia de Criș, jud. Hunedoara. Am urmat Școala primară în satul Birtin, cea gimnazială la Vața de Jos și Liceul sanitar la Hunedoara. Am absolvit în cadrul  Politehnicii din Timișoara-Facultatea de chimie macromoleculară. Am absolvit mai multe cursuri în specialitate, postuniversitare, cât și masteratul. Am competențe în marketing și management.

Locuiesc în Deva, sunt căsătorită de 30 de ani cu un inginer miner și avem o fiică arhitect. 

– Vorbiți-ne despre rolul și activitatea instituției pe care o coordonați.

– Implementează la nivel județean politicile de mediu europene și naționale în vederea asigurării unei dezvoltări durabile și îmbunătățirea calității vieții. Emite avize, acorduri și autorizații, stabilește obligații de mediu, recuperează prejudicii de mediu,  asigură monitorizarea calității mediului și integrează în rapoartele privind calitatea mediului rezultatele tuturor entităților cu atribuții în domeniul mediului. 

– Ca vă sunt disponibilitățile care vă caracterizează în calitate de director?

– De la preluarea funcției de director, la 5 iunie 1997, principala preocupare a fost ca instituția care o reprezint să-și îndeplinească atribuțiile legale, întocmai și la timp. Următoarea preocupare a fost dezvoltarea personală și perfecționarea mea profesională, dar și a colectivului APM Hunedoara. Apoi, dezvoltarea relațiilor sau îmbunătățirea relațiilor, cu toate instituțiile pe orizontală și verticală, alături de care APM Hunedoara poate îndeplini obiectivele propuse în protejarea mediului și creșterea standardelor de viață. 

– Sunteți mulțumită de eficiența, în viața județului Hunedoara, a instituției pe care o conduceți?

– Nu sunt mulțumită. Chiar dacă angajații APM Hunedoara își îndeplinesc permanent atribuțiile de serviciu, chiar dacă eforturile mele și ale colectivului de a ști cât mai mult, de a respecta standardele profesionale europene sunt neîncetate, totuși rezultatele nu sunt pe măsura eforturilor. 

– Cum caracterizați profesionalismul oamenilor din subordine?

– Avem un colectiv de 40 de angajați extraordinari, 85% sunt cu studii superioare și cu specializări postuniversitare. Toți își îndeplinesc atribuțiile de serviciu în mod excepțional, deși retribuțiile nu sunt deloc stimulative și nici nu dispun de alte mijloace de recompensare materială.  

– Câteva concluzii stabilite după controalele pe teren, ne puteți spune ceva?

– Calitatea aerului s-a îmbunătățit de la an la an, dar din păcate acest lucru se datorează reducerii activității industriale și nu îmbunătățirii condițiilor tehnologice, evident cu câteva excepții. Gradul de salubrizare al localităților urbane și rurale a scăzut deși s-au derulat proiecte cu fonduri europene în domeniul deșeurilor, al  alimentării cu apă și canalizare, al dezvoltării infrastructurii turistice etc. Numărul ariilor protejate din județ a crescut ajungând la 46, din toate categoriile: situri UNESCO, rezervații ale biosferei, situri Natura 2000, areale de importanță națională și județeană atingând peste 38% din suprafața județului, dar administrarea acestora este deficitară.

 – Cu greutăți vă confruntați?

– Sarcinile de serviciu sunt excesiv de multe față de numărul angajaților. Bugetele anuale alocate nu acoperă cheltuielile necesare cu îndeplinirea în totalitate a atribuțiilor APM Hunedoara. Divizarea atribuțiilor instituționale de la o agenție similară în alte țări UE la 7 instituții la nivel național, pe criterii strict politice, zădarnicesc de cele mai multe ori implementarea mecanismelor de protecție a mediului, astfel că rezultatele sunt mai mult decât vizibile, în cazul oricăror analize comparative. Fie că ne vom referi la curățenia apelor, la gestionarea pădurilor, la contaminarea solurilor, la gradul de curățenie al localităților, la consevarea biodiversității etc.

– Care vă este agenda de lucru a perioadei actuale?

– Punem accent pe modificările legislative introduse prin OUG 74/2018 privind deșeurile și legea 74/2019 privind siturile contaminate, pe lângă activitățile curente, ne vor ține extrem de ocupați în următoarea perioadă.

– Câteva gânduri de viitor ne puteți oferi?

– Să învățăm în continuare, să fim în trend cu toate noutățile tehnice și legislative, să fim mai eficienți, mai conectați la nevoile și așteptările societății.

 

Ioan Vlad/ UZPR

Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Elevii Școlii Gimnaziale Nr. 2 din orașul de pe Cerna au sărbătorit împreună cu cadrele didactice, într-un cadru festiv, Ziua Europei.

Fiecare clasă a reprezentat o țară din UE, pregătind astfel un desen specific, un fel de mâncare tradițională și un scurt program artistic.

Elevii din clasa a III-a A (sub coordonarea prof. Georgeta-Ileana Cizmaș) au reprezentat Croația, pregătind imagini din Zagreb, orașul celor două coline, Parcul Național Lacurile Plitvice (care face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO), costum popular tradițional, naționala de fotbal a Croației. Reușite au fost și imaginile cu insulele coate care i-au încântat pe toți cei prezenți.

Au pregătit deserturi tradiționale croate: cremșnit, ștrudel cu mere și portocale caramelizate.

De notat este atmosfera sărbătorească întâlnită în clasă urmare a împodobirii acesteia cu drapelele celor 28 de state membre UE, confecționate de elevii participanți.

Sărbătorirea zilei de 9 mai, cu o triplă însemnătate: Ziua Independenței, Ziua Victoriei și Ziua Europei – după cum ne-a declarat în exclusivitate prof. Georgeta-Ileana Cizmaș – s-a constituit atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice de la această unitate școlară – într-un prilej de îndreptare a gândurilor pline de recunoștință către generațiile de luptători și eroi pentru dreptate socială, libertate, unitate și independență. În același timp, putem considera faptul că în evoluția multimilenară a poporului român evenimentele de la 9 mai 1877 și 9 mai 1945, precum și Ziua Europei sunt înscrise ca momente glorioase ale luptei românilor pentru libertate, unitate și independență.

 Ioan VLAD/ UZPR

Sub cupola creației poetului filosof Lucian Blaga

          

În acest an, 2019, sunt cel puțin cinci motive să comemorăm poetul-filosof Lucian BLAGA. Astfel:

1. Centenar debut editorial cu volumul de poezie: Poemele luminii,
2. Centenar debut editorial cu placheta de aforisme: Pietre pentru templul meu;
3. La 9 mai 1895 s-a născut la Lancrăm;
4. Este ziua Europei, iar Lucian Blaga e cel mai reprezentaiv român de cultură europeană;
5. Este Anul omagial al satului românesc, declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, iar cele mai frumoase și profunde cuvinte despre acesta îi aparțin.

Profesorul Doru Ilana a inițiat organizarea unor evenimente culturale dedicate marcării acestor evenimente sub genericul: Anul 2019 – centenar dublu debut editorial Lucian BLAGA.

Primul eveniment a avut loc la Casa de Cultură „Virgil Birou” din Anina în 15 martie a.c.. Au fost prezentate aspecte din viața poetului-filosof, s-au recitat versuri ale poetului, a fost amintit farmecul aforismelor sale și prezentate imagini ale monumentelor din Sebeș și Lancrăm care respectă memoria creatorului de cultură. La manifestarea moderată de Mihai Chiper, directorul Casei de Cultură, au contribuit alături de Doru Ilana, Mihaela Botan și Iacob Voia. Intervenții interesante au fost din partea Gabrielei Șerban și Ion Văcaru.

A doua activitate a fost la Liceul „General Dragalina” din Oravița, în 16 aprilie a.c. Profesoara și scriitoarea Cornelia Edițoiu împreună cu Doru Ilana au prezentat elevilor din două clase a XI-a, în cadrul orelor Școala altfel, aspecte interesante din operele lui L. Blaga. Elevii au urmărit cu interes revelarea întru mister a creației lui Blaga. De asemenea au fost proiectate imagini ale monumentelor Blaga din Sebeș și Lancrăm realizate de Iacob Voia.

Cea de-a treia activitate este programată în 9 mai, data nașterii filosofului poet, la Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Secția Germană „Alexander Tietz“ din Reșița. În moderarea lui Erwin Josef Țigla își vor aduce contribuția Doru Ilana, Cornelia Edițoiu, Mihaela Botan și Iacob Voia, iar contribuția participanților este deschisă pentru evocarea inegalabilei creații a geniului din Lancrăm.

 

Iacob Voia, Erwin Josef Țigla

 

6 mai 2019

Luni, 6 mai 2019, la Centrul German „Alexander Tietz” din Reșița a avut loc un eveniment de excepție dedicat Zilei Europei: un veritabil Concert instrumental susținut de elevi ai Școlii Gimnaziale de Muzică „Filaret Barbu” din Lugoj, coordonat de prof. dr. Constantin Tufan Stan.

În concert au fost interpretate creații ale unor celebri compozitori universali, evenimentul încheindu-se cu „Joc de doi din Banat” al maestrului reșițean Sabin Păutza.

Și-au dat concursul elevii: Evelyn Bordea, Ana Ilinca Pfeiffer, Antonia Pfeiffer, Maya Buliga, Patricia Roșca, Bianca Georgescu, Estera Usciuc și Andrei Berlo, precum și talentata profesoară Lavinia Furdui.

Un eveniment de excepție organizat și moderat de Erwin Josef Țigla, președintele Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, eveniment inclus în ciclul de manfestări „Primăvară culturală germană la Reșița” (ed. a XVII-a), precum și în cea de-a II-a ediție a Simpozionului Internațional  intitulat ”Minoritatea germană în sud-estul european: Împreună pentru Casa Europei”, simpozion desfășurat la Reșița în perioada 5 – 8 mai 2019.

Au participat delegații din întreaga Europă (Ungaria, Germania, Croația, Slovenia, Ucraina, Serbia), precum și oameni de cultură din întreg Banatul, bucurându-se împreună de o muzică de calitate magistral interpretată de tineri frumoși și deosebit de talentați.

Evenimentul a fost organizat de Forumul Democratic al Germanilor  din Județul Caraș-Severin, alături de Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița și Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin și s-a dovedit, ca de fiecare dată, a fi un eveniment așteptat și deosebit de plăcut numerosului public. Evident, fiind dedicat Zilei Europei, finalul concertului a aparținut lui Beethoven și „Odei Bucuriei”.

Data de 3 mai reprezintă, în calendarul zilelor internaționale recunoscute sau hotărâte de ONU, Ziua Mondială a Libertății Presei. Există, de altfel, o copleșitoare inflație a Zilelor Mondiale, unele serioase, altele hilare, unele firești, altele absurde, altele stupefiante, unele inutile, altele redundante. O simplă enumerare a lor scoate la iveală o grabă frenetică, demnă de o cauză mai bună, pentru ocuparea zilelor anului cu dedicații care mai de care mai mondiale sau mai internaționale: Ziua Mondială a Scriitorilor, Ziua Mondială a Radioului, Ziua Mondială a Sănătății, Ziua Mondială a Bolnavului, Ziua Internațională a Copilului Bolnav de Cancer, Ziua Mondială a Sindromului Down, Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei, Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Sclaviei și Comerțului Transatlantic cu Sclavi, Ziua Internațională de Toleranță Zero față de Mutilarea Genitală a Femeilor, Ziua Mondială a Zonelor Umede, Ziua Internațională a Vizibilității Persoanelor Transgen, Ziua Star Wars, Ziua Internațională a Moașelor (a Moaștelor încă nu), Ziua Prosopului, Ziua Mondială a Vântului, Ziua Internațională a Somnului, Ziua Mondială a Vrabiei, Ziua Internațională a Pisicii, Ziua Mândriei Autiste, Ziua Internațională a Văduvelor, Ziua Internațională a Stângacilor etc., în total peste 300. Presa este onorată, în acest inventar festivist, cu două zile mondiale/internaționale: Ziua Internaţională a presei libere (20 aprilie) și Ziua Mondială a Libertăţii Presei (3 mai).

S-ar zice că profesia de ziarist beneficiază, conform acestor „dedicații”, de un respect special. Din păcate, în România este doar un respect formal, un decor în spatele căruia se ascunde, de fapt, libertatea de a îngrădi libertatea presei, folosind instituțiile democrației.

Ziua Mondială a Libertăţii Presei constituie pentru noi un prilej de reflecții complexe și grave. Așa cum se știe, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România încearcă, de mai bine de 4 ani să impună, la nivel legislativ, o Zi a Ziaristului Român, iar acea zi să fie 28 iunie. Motivul: 28 Iunie 1883 a fost ziua „arestării” libertății presei, ziua în care Eminescu a fost scos cu forța din viața publică și băgat în cămașa de forță. Propunerea UZPR a avut și are un sens profund, de reflecție și apărare a libertății de exprimare, nu o zi de petrecere cu mici și bere. Îndârjirea cu care Parlamentul României respinge legiferarea unei asemenea zile simbolice denunță realitatea faptului că așa-zisa libertate a presei este, în România, un concept fără conținut, o farsă mediatică împotriva mass-media. Principalii exponenți ai „rezistenței” parlamentare împotriva acestei zile au fost/sunt Georgică Severin și Gigel Știrbu (fostul, respectiv actualul președinte al Comisiei de Cultură din Camera Deputaților). Iar ceea ce trezește noi semne de întrebare este faptul că după ce, în repetate rânduri, Parlamentul a fost pe punctul de a vota legea inițiată de UZPR în acest sens, ea a fost respinsă la intervenția unei structuri mediatice (sau declarat mediatice), având în spate un ONG și un partid politic. Organizația media este Centrul de Jurnalism Independent, ONG-ul este ActiveWatch („organizaţie de drepturile omului care militează pentru comunicarea liberă în interes public”) iar partidul este USR.

Faptele vorbesc de la sine: în România, libertatea presei este asediată din exterior, de instituțiile care ar trebui să o apere (Parlamentul și Guvernul), și subminată din interior, de (pseudo)jurnaliști care servesc „libertățile” domnului George Sörös. Pentru că, altfel, cine poate răspunde coerent la următoarea întrebare: în condițiile în care calendarul celebrărilor internaționale e invadat de zile care de care mai excentrice (Ziua Vrabiei, Ziua Văduvelor, Ziua Zonelor Umede etc.) iar libertatea presei are consacrate două zile mondiale, de ce nu e posibilă și Ziua Ziaristului Român? Sunt incompatibile? Ziaristul român n-are consistență identitară? N-are drepturi? Sau reperul care fundamentează personalitatea presei românești în concertul presei europene și mondiale – jurnalistul MIHAI EMINESCU – este persona non grata? Iarăși?…

La 3 mai, este celebrată, așadar, Ziua Mondială a Libertăţii Presei, hotărâtă de Adunarea Generală a ONU, la 23 decembrie 1993, la Windhoek, în Africa de Sud. Un bun prilej de reflecție pe tema libertății și a represiunii.

UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA

Departamentul de Comunicare