Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a luat act cu profundă îngrijorare de decizia Consiliului Național al Audiovizualului care, în baza paragrafului 2 din articolul 3 al Legii Audiovizualului nr. 504/2002 („Toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor”), a silit postul Realitatea TV să-şi oprească emisia obişnuită pentru 10 minute. De asemenea s-au luat în considerare paragrafele 4 şi 5 din articolul 40 din Codul de reglementare al audiovizualului: „(4) Moderatorii programelor au obligaţia să solicite ferm interlocutorilor să probeze afirmaţiile acuzatoare, pentru a permite publicului să evalueze cât de justificate sunt acestea. (5) Moderatorii, prezentatorii şi realizatorii programelor au obligaţia să nu folosească şi să nu permită invitaţilor să folosească un limbaj injurios sau să instige la violenţă”. A fost indicat şi punctul 1 al articolului 34 din acelaşi document, „orice persoană are dreptul la propria imagine”.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a luat act cu profundă îngrijorare de decizia Consiliului Național al Audiovizualului care, în baza paragrafului 2 din articolul 3 al Legii Audiovizualului nr. 504/2002 („Toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor”), a silit postul Realitatea TV să-şi oprească emisia obişnuită pentru 10 minute. De asemenea s-au luat în considerare paragrafele 4 şi 5 din articolul 40 din Codul de reglementare al audiovizualului: „(4) Moderatorii programelor au obligaţia să solicite ferm interlocutorilor să probeze afirmaţiile acuzatoare, pentru a permite publicului să evalueze cât de justificate sunt acestea. (5) Moderatorii, prezentatorii şi realizatorii programelor au obligaţia să nu folosească şi să nu permită invitaţilor să folosească un limbaj injurios sau să instige la violenţă”. A fost indicat şi punctul 1 al articolului 34 din acelaşi document, „orice persoană are dreptul la propria imagine”.

Stimați colegi ziariști de pretutindeni, membri sau nemembri ai UZPR,

Traversăm una dintre cele mai nefaste perioade din istoria noastră. Lipsa de solidaritate a breslei jurnaliștilor, vulnerabilitatea la care ne-am expus treptat-treptat, aproape fără să ne dăm seama, prin compromisurile unora dintre noi față de mediul economic sau politic (care, de regulă, se întrepătrund), aversiunea reciprocă între toate trusturile de presă, care a generat aversiuni și ostilități la nivel individual, ne-au adus pe toți aici, adică în imposibilitatea de a ne proteja profesia și breasla. Legile împotriva presei sunt formulate perfid, astfel încât, oricând, o putere decidentă a statului, inclusiv Consiliul Național al Audiovizualului, să ne poată sancționa sau chiar interzice, în pofida și împotriva dreptului constituțional la libera exprimare.

Să ne amintim, păstrând proporțiile istorice, de un caz similar, petrecut în data de 28 iunie 1883, când cea mai puternică și mai autorizată voce publică a vremii, ziaristul Mihai Eminescu, a fost băgată în cămașa de forță. A fost un asasinat civil. Ca o ironie a sorții, dar și ca o lecție atemporală de etică jurnalistică, în aceeași zi, 28 iunie 1883, apărea în TIMPUL, ultimul articol scris de Eminescu în această publicație, articol în care marele ziarist vorbea despre libertatea presei și a jurnalistului, luând apărarea unei publicații străine care apărea în România: „L’Indépendence roumaine”. Acest ziar, care „îndrăznise” să critice guvernul, fusese interzis iar patronii expulzați din țară. Ziaristul Eminescu nu avea nicio legătură directă cu acest ziar și niciun interes personal de a-i susține cauza. Și totuși, dintr-un impuls moral și profesional extrem de rar în zilele noastre, și-a riscat propria libertate, luîndu-i apărarea. „Contra presei și jurnalistului a cătat regimul să recurgă la acte de răsbunare – scria Eminescu în articolul respectiv. Și așa, după ce că a intentat proces de presă, prin Creditul funciar rural, unuia dintre organele de publicitate care au cutezat să formuleze acuzațiune specială contra neregularitățior de la zisul credit; dupa ce că, în acest proces de presă, a cătat să sustragă pe jurnalist de la judecătorii săi naturali, jurații, și l-au târât dinaintea «tribunalelor» guvernului, recomandând acestora să se declare competente și recompensând pe magistrații care au avut lipsa de scrupul pentru justiție și s-au supus trebuinței regimului; acum a mers cu iuțeală pentru a prescrie chiar expulzarea directorului acelui jurnal, a d-lui Galli, adică fundatorul foii francese «L’Indépendence roumaine», pentru că acesta este străin neîmpământenit încă. În cazul de față guvernul, care este evident că a voit să lovească în existența jurnalului «L’Indépendence roumaine», s-a folosit de o lege decretată de dânsul acum doi ani, și care privește petrecerea străinilor în țară”.

Și iată cum „naționalistul”, „xenofobul”, „antisemitul” ziarist Mihai Eminescu (care, în realitate, era acuzat, în timpul vieții, pe de o parte, că este antisemit și protector al evreilor, iar pe de altă parte că e cosmopolit plătit de străini) s-a constituit în „parte civilă” și morală a profesiei sale, luînd apărarea unui ziar concurent. „Dar credem că nu este nevoie a argumenta mult – își încheia Eminescu articolul – , spre a convinge despre urâta pornire a guvernului asupra presei. Trebuie să-l așteptăm de acum la alte măsuri și mai odioase, pentru că panta este alunecoasă și nu are piedică până-n prăpastie.
Cât pentru presă, am putea să-l asigurăm pe regim că, oricât de cumplite ar fi actele sale de răzbunare, nu va fi în stare nici el a abate unele caractere tari ce se găsesc într-însa, și teamă ne e că, căutând victoria peste tot, va pierde și pe cea deja câștigată, în monstruoasa sa pornire de a-și subjuga și presa”.

A fost un mesaj profetic, de o halucinantă actualitate. De aceea Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România luptă de ani de zile în Parlamentul României pentru a impune pe cale legislativă declararea zilei de 28 iunie ca zi „canonică” a ziaristului român. N-am reușit încă (și din lipsa de solidaritate a breslei pentru acest demers), dar n-am renunțat…

Stimați confrați,

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România lansează apelul către toți ziariștii din România, membri și nemembri ai UZPR, din toate organismele de comunicare (presa scrisă, audiovizual, presa online) să renunțe la sentimentele și resentimentele personale, de grup sau de trust și să se solidarizeze cu colegii noștri de la Realitatea TV. Apărându-i pe ei, pe noi ne apărăm. Iar ceea ce li se întâmplă lor azi, ni se poate întâmpla oricând nouă. Iar lumea are încă nevoie de vocile noastre.

UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA

Celebrare în municipiul Reșița (21, 23 – 25 ianuarie) și în municipiul Caransebeș (22 ianuarie)

În fiecare zi: începând cu ora 17.00

Dreptatea și numai dreptatea s-o cauți (Deut 16,20)

   Reșița, 15 ianuarie 2019

                              Pr. Veniamin Pălie decan romano-catolic de Caraș

Echipa de baschet a CNS „Cetate” Deva (în foto) având la timonă pe tânărul antrenor Dorin RECLARU, urmare a participării la turneele desfășurate în locații din Sighetu Marmației, Oradea și Cluj-Napoca, s-a calificat pentru grupa valorică C, întrecerile contând pentru Campionatul național masculin de baschet rezervat echipelor de juniori cu vârsta de până la 18 ani.

Devenii, aflați în categoria de vârstă între anii 2001-2004, s-au constituit în cea mai tânără echipă, dar și cea mai disciplinată.

În aceste zile, devenii sub bagheta prof. Dorin RECLARU se pregătesc intens, cu mult optimism pentru turneul de recalificare (primele jocuri desfășurându-se la Arad) urmărindu-se implementarea unor tactici moderne, atât în jocul individual, cât și în cel colectiv.

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

După succesul repurtat în cadrul manifestărilor prilejuite de Zilele Mihai Eminescu la Botoșani, în cadrul cărora Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” din municipiul reședință de județ din nord estul țării, a organizat luni, 14 ianuarie, o manifestare complexă, în cadrul căreia reșițenii Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla reprezentând Reșița și Banatul Montan au lansat cartea-album Monumentele Mihai Eminescu (Reșița: „Banatul Montan”, 2018) autorii se întorc acasă și vor prezenta pentru prima oară în fața iubitorilor de literatură și cultură reșițeni acest volum joi, 17 ianuarie, începând cu ora 17 la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din municipiul de pe Bârzava.

Această carte-album a apărut în anul 2018 sub coordonarea Asociației Germane de Educație a Adulților Reșița și a Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și a făcut parte din proiectul CENTENAR al etniei germane din Banatul Montan.

Treizecișiunu de tineri din România, alături de mons. Laszlo Böcskei, episcop diecezan romano-catolic de Oradea și alți 8 preoți din țara noastră se vor afla printre cele câteva sute de mii de tineri catolici din lumea întreagă care vor participa la cea de a 34-a ediție a Zilei Mondiale a Tineretului Catolic (ZMT) din Panama City în America Centrală. Această ediție se va desfășura din 22 până în 27 ianuarie. Din Dieceza Romano-Catolică de Timișoara vor fi prezenți 8 tineri alături de pr. Tiberiu Szabó, responsabil diecezan pentru pastorația tineretului și de pr. Tamás Bene paroh romano-catolică de Cenad. În rândul celor 8 tineri care reprezintă Banatul, se află și reșițeanul dr. Alexander Erwin Țigla, alături de soția sa, dr. Dumitrița Țigla.

Dr. Alexander Erwin Țigla este la cea de a cincea participare la ZMT, după participările la Köln in Germania, Sydney în Australia, Madrid în Spania și Cracovia în Polonia. La plecarea din România, miercuri dimineața, el a declarat: „Această întâlnire înseamnă un prilej de bucurie sufletească, de pace, de armonie, o ocazie unică de a aprofunda, a trăi și a simți împreună cu persoane de pe tot globul imensa iubire a lui Dumnezeu. Sperăm ca aceste zile sa fie un prilej de regăsire sufletească”.

Mottoul acestei întâlniri mondiale este: „Iată, slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău” (Lc 1,38). În Panama, Papa Francisc se va alătura tinerilor participanți la ZMT.

Reprezentanții României vor participa și la Zilele în Dieceze, partea premergătoare ZMT. Ei au plecat în această dimineață din România spre America Centrala, urmând ca prima etapă a ZMT să se desfășoare pentru ei în Changuinola, oraș din Prelatura Bocas del Toro din Panama.

În aceste zile, pentru a marca ZMT din acest an, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ din municipiul Reșița, se va deschide o expoziție filatelică cu piese dedicate evenimentului din anii precedenți precum și o expoziție de fotografii dedicate ZMT, ele fiind realizate de dr. Alexander Erwin Țigla cu prilejul participărilor anterioare. Vernisajul ei va avea loc în data de 22 ianuarie, începând cu orele 16.00.

Logo-ul Zilei Mondiale a Tineretului, 2019

Astăzi, 11 ianuarie 2019, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR) a scris o pagină de istorie în existenţa breslei jurnaliştilor.

În urmă cu exact 100 de ani, la 11 ianuarie 1919, a fost semnat la Bucureşti actul de constituire a primei Uniuni a breaslei gazetarilor profesionişti din România.

Uniţi de entuziasmul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 şi animaţi în prefigurarea unui viitor strălucit ţării, ziariştii români au hotărât acum 100 de ani să se unească şi împreună să dea lumii semnalul că România Mare a devenit o forţă în comunicare şi în susţinerea valorilor adevărate, cu oameni demni şi curajoşi, talentaţi şi iubitori de ţară, aflaţi în slujba cetăţeanului.
Uniunea a traversat 100 de ani de istorie zbuciumată, cu situaţii dramatice, evenimete excepţionale, cu sacrificii şi revigorări surprinzătoare. Datorită oamenilor de mare calitate, dedicaţi, pasionaţi, oneşti, vizionari, oameni cultivaţi şi talentaţi pe care breasla aceasta i-a avut şi îi are, UZPR a marcat astăzi un moment ce va rămâne în memoria presei din România: Centenarul Uniunii și implicit al breslei.
În semn de omagiu pentru cei care atunci au pus piatra de temelie la construcţia solidă a Uniunii şi spre neuitarea faptei lor, astăzi a fost dezvelită placă memorială dedicată evenimentului, pe strada Constantin Mille, la nr. 4, pe clădirea în care a fost semnat documentul de înfiinţare a UZPR, la 11 ianuarie 1919.
Dezvelirea plăcii memoriale a fost precedată de o scurtă istorie a Uniunii, prezentată de Doru Dinu Glavan, preşedintele UZPR, şi de cuvintele adresate celor peste 100 de participanţi la eveniment de Sergiu Andon, primul preşedinte al Uniunii de după 1990.
Apoi, împreună, cei doi au dezvelit placa memorială.
Sfinţită de preot, în lucirea ochilor emoţionaţi de semnificaţia profundă a momentului ai tuturor celor de față, placa memorială va dăinui de azi, amintind de trecut şi cu un gând spre viitor.
Porumbei albi s-au înălţat deasupra celor prezenţi: ziarişti, reprezentanţi ai mass-media, trecători. Un simbol ce fixează încă mai profund în memorie momentul.
Pe strada Constantin Mille, la difuzor se cântă Imnul jurnaliştilor, pe versurile lui Miron Manega.
De astăzi, 11 ianuarie 2019, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România păşeşte cu optimism şi curaj în secolul al doilea al jurnalismului profesionist.

Valentina Mareș/ UZPR

La sărbătorirea unui secol de la înființarea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, în prezența unor personalități ale vieții publice, jurnalistice din România care a avut loc în Salonul de Marmură de la Casa Capșa, președintele UZPR, Doru Dinu Glăvan a transmis un mesaj către întregul spectru al presei românești : „Nu se poate fără presă şi nu se va putea fără presă. Lansăm acest apel de a fi pe cât posibil împreună. Putem să ne cunoaştem, putem să ne transmitem idei, stări, sentimente şi cred că lumea va fi mai bună dacă va înţelege că oamenii din presă, peste proiectele pe care le au în cadrul trusturilor – care pot să aibă conotaţie politică, economică socială -, se pot întâlni ca oameni înţelepţi ai acestei naţiuni. Să sperăm că toţi lucrătorii din presă vor tinde să fie asemenea oameni pricepuţi, destoinici în a percepe fenomenul naţional pe care trebuie să-l servească. Sper într-o presă care să aducă, într-adevăr, servicii comunităţi noastre.”

În cadrul manifestărilor prilejuite de Zilele Mihai Eminescu la Botoșani și Ziua Culturii Naționale, Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” din municipiul reședință de județ din nord estul țării, organizează luni, 14 ianuarie, o manifestare complexă, în cadrul căreia reșițenii Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla vor reprezenta Reșița și Banatul Montan prin intermediul prezentării următoarelor apariții editoriale:

• Mihai Eminescu: Der Abendstern = Luceafărul. Editor: Erwin Josef Țigla. Reșița: „Banatul Montan”, 2018 (O ediție liliput);
• Ludwig Vinzenz Fischer și traducerile eminesciene = Ludwig Vinzenz Fischer und seine Eminescu Übersetzungen. Editori: Gheorghe Jurma; Erwin Josef Țigla. Reșița: „TIM”, 2018;
• Gheorghe Jurma, Erwin Josef Țigla: Monumentele Mihai Eminescu. Reșița: „Banatul Montan”, 2018.
  

  

  

Cele trei apariții editoriale au apărut în anul 2018 sub coordonarea Asociației Germane de Educație a Adulților Reșița și a Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și au făcut parte din proiectul CENTENAR al etniei germane din Banatul Montan.

În presa botoșăneană, prezența reșițenilor a fost evidențiată prin intermediul următoarelor referințe: „De pe lista invitaților speciali ai Cenaclului organizat de Biblioteca Botoșani fac parte fi și Erwin J. Țigla, promotor al culturii germane în România si Banatul Montan, editor, bibliotecar și Gheorghe Jurma, prozator, poet, critic și istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara. Pasiunea și activitatea cel doi autori, s-au concretizat într-un prețios album de fotografii ale monumentelor închinate poetului nepereche, din țară și din străinătate.”

Reșițenii vor participa în zilele de 14 și 15 ianuarie la amplele manifestări care se desfășoară în aceste zile la Botoșani și Ipotești, fiind invitați de Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” din Botoșani.

Cartea-album „Monumentele Mihai Eminescu” va fi lansată și la Reșița, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” în ziua de joi, 17 ianuarie, începând cu ora 17.