Vineri, 21 decembrie 2018, la Restaurantul Aero Club din Belgrad (Serbia) a avut loc gala decernării premiilor Asociației Artiștilor de Film din Serbia.

Alături de cineaști sârbi, între premianți s-a aflat și regizorul român Ioan Cărmăzan. Acesta a primit din partea Asociației Artiștilor de Film din Serbia Diploma de Excelență pentru îndelungată colaborare de succes, sub semnătura președintelui Milan Knezević și a președintelui juriului, Radoslav Vladić.

Nu este pentru nimeni o noutate buna și îndelungata colaborare cu Serbia a regizorului Ioan Cărmăzan, legătură extraordinară prin Slavița, soția sa, dar și prin descendență, pe linie maternă Ioan Cărmăzan având origini sârbești.

Ca președinte al Uniunii Autorilor  și Realizatorilor de Film din România, Ioan Cărmăzan a dezvoltat, de-a lungul vremii, importante activități care au avut un caracter cultural-cinematografic și  de afirmare atât în plan național, cât și internațional, activități care s-au bucurat de succes. În acest sens UARF-ul, sub o bună coordonare a președintelui Ioan Cărmăzan, a derulat proiecte culturale și de promovare a operelor cinematografice și cu Asociația Artiștilor de Film din Serbia.

            Așadar, Premiul de Excelență conferit cineastului român întărește o bună colaborare cu tradiție, este un semn de prețuire și recunoaștere a valorii și personalității internaționale a regizorului Ioan Cărmăzan, este un semn al recunoștiinței partenerilor în proiecte deosebit de importante atât în plan cinematografic, cât și cultural, sub diverse aspecte, mai ales de promovare și susținere a statutului artiștilor și realizatorilor de film de pretutindeni.

            Un premiu binemeritat, menit să încununeze, parcă, la împlinirea celor 70 de ani de viață, relația sârbo-română atât de dragă lui Ioan Cărmăzan, despre care vorbește întotdeauna cu mândrie și vădită emoție.

Felicitări, maestre! La mulți ani și la multe astfel încununări!

Marți 18 decembrie 2018, elevi ai Liceului Teoretic „Tata Oancea” din Bocșa, însoțiți de doamnele profesoare Stela Boulescu și Liana Ferciug, s-au întâlnit la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” cu jurnalistul cărășean Antoniu Mocanu.

Întâlnirea a fost una simplă și prietenească deoarece Toni Mocanu este un tânăr extraordinar, volubil și  dispus să răspundă la orice întrebare, mai ales venită din partea unor elevi.

Din cei 39 de ani ai săi, 15 i-a petrecut în presa carășeană, actualmente fiind jurnalist la cotidianul Jurnal de Caraș-Severin, iar colaborator al bibliotecii bocșene este încă din primul an de presă.

Antoniu Mocanu s-a născut în 1979 sub semnul racului, este absolvent de drept și, pe lângă faptul că este un băiat inteligent și serios, este un tânăr foarte frumos, dar și foarte timid. Însă, jurnalismul l-a vindecat – într-o anumită măsură – de timiditate, păstrându-și respectul și bunacuviință învățate în cei șapte ani de acasă.

Bucuros de întâlnirea cu elevii, a vorbit și a povestit despre tot felul de lucruri și întâmplări, insistând pe noblețea profesiunii de jurnalist, cu punctele forte sau punctele slabe ale acestei meserii.

„Dincolo de condeiul cu care se laudă orice jurnalist, am învățat că jurnalismul civic, care face bine oamenilor și societății, este cel mai bun. Rolul nostru este, dincolo de toate, să facem viața celor din jurul nostru mai frumoasă, în măsura în care putem și suntem capabili.” mărturisea Toni Mocanu la discuția despre „puterea” de care beneficiază jurnalistul în societate.

Și elevii care realizează o revistă școlară la Liceul Teoretic din Bocșa au cerut sfaturi și  îndrumări. Între concluzii una a fost obligatorie: „oamenii caută informații scurte și rapide, deci, nu vă pierdeți în amănunte. Materialele să fie scurte și cuprinzătoare. Pentru a nu plictisi.”

Întâlnirea a fost una reușită, deoarece tinerii l-au simțit aproape pe Antoniu Mocanu, stilul lui a fost pe placul acestora și știm zicala „tonul face muzica”. Ei, „tonul” dat de Antoniu Mocanu a stârnit o „muzică” plăcută, iar întâlnirea s-a încheiat cu daruri reciproce: Toni a dăruit elevilor dulciuri, iar aceștia i-au oferit ornamente de brad handmade, realizate chiar de ei în această săptămână a „Școlii altfel”, sub îndrumarea dnei.prof. Stela Boulescu.

Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” (pe care Toni o numește „casa binelui” din Bocșa!), în parteneriat cu Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa și cu sprijinul cotidianului Jurnal de Caraș-Severin în cadrul proiectului educațional „Școala altfel”.

Din anul 2001, de când a fost sfințită Biserica cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” în interiorul Inspectoratului Județean al Jandarmeriei Caraș-Severin, pr. militar Nicolae Petrișor s-a îngrijit ca în fiecare an, în preajma sfintelor sărbători de Crăciun, să răsune și aici glasul colindătorilor care aduc vestea Nașterii Mântuitorului.

Potrivit tradiției, marți 18 decembrie 2018, cete de colindători au trecut pragul Inspectoratului Județean de Jandarmerie Caraș-Severin aducând cu ei bucuria colindului străbun, precum și cunoscute cântece religioase prin care este vestită Nașterea Domnului Iisus Christos, dar și cântecul patriotic care unește românii în acest important an al sărbătorii Centenarului Marii Uniri.

 Între colindătorii care au onorat invitația părintelui Nicolae Petrișor și a dlui. colonel Alexandru Tobă s-au aflat corurile „Laudae” și „Pui de cer” conduse de prof.  Georgiana Ciucur, preoteasa Moniomului, dar și talentați colegi jandarmi care au încântat publicul cu voci frumoase și colinde potrivite.

Participanții la eveniment au fost întâmpinați cu prietenie și căldură de inspectorul șef, colonel Alexandru Tobă, dar și de bătrânul „Moș Crăciun cu plete dalbe”, care, biruind nămeții, a venit cu tolba plină de bunătăți și la Inspectoratul Județean de Jandarmerie Caraș-Severin, savurând colindul sfânt și bun și bucurând micii colindători cu daruri, dar mai ales cu tradiționala fotografie alături de Moș Crăciun.

Luni, 17  decembrie 2018, la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa a avut loc un nou eveniment dedicat artei: vernisajul Salonului de iarnă, ed. I.

Au expus artiști plastici membrii ai Uniunii Creatorilor de Artă, filiala Reșița, coordonați de preș. Gustav Hlinka.

Pe simeze s-au aflat lucrări semnate de următorii artiști plastici: Aurora Lunic (Gătaia), Marius Nițov (Gătaia), Nik Potocean (Bocșa), Aurica Boboescu (Bocșa), Dani Boboescu (Bocșa), Ancuța Boboescu (Bocșa), Flavia Grădinaru (Reșița), Adina Ghinaci (Reșița), Livia Frunză (Reșița), Adina Babiak (Reșița), Ana Viorica Farkaș (Reșița), Niculina Ghimiș (Reșița), Tünde Timar (Reșița), Doina Marița Hlinka și Gustav Ioan Hlinka.

Despre artă și pasiunea pentru pictură, dar și despre lucrările expuse au vorbit: artistul plastic Viorel Coțoiu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, artistul plastic Gustav Hlinka și gazda evenimentului, Gabriela Șerban.

  Din pricina vremii neprielnice, publicul a fost restrâns, o mână de oameni dând dovadă de curaj și biruind nămeții, au participat la acest eveniment menit să încălzească și să bucure suflete prin culoare și talent.

Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa în parteneriat  cu Uniunea Creatorilor de Artă filiala Reșița, iar de lucrările expuse s-au bucurat  artiști plastici, oameni de cultură prieteni ai instituției gazdă, dar și elevii Liceului Teoretic „Tata Oancea” aflați în săptămâna „Școala altfel”.

Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa a organizat luni, 17 decembrie 2018, în cadrul proiectului educațional „Școala altfel”, în parteneriat cu Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa concursul de lectură „Înfruntarea cărților”.

Astfel, elevi ai claselor a X-a și a XI-a, însoțiți de doamnele profesoare Stela Boulescu și Liana Ferciug, au poposit la Biblioteca publică bocșană pentru a propune, cât mai convingător, o lectură, o carte preferată.

La această a V-a ediție s-au înscris în concurs 15 elevi care și-au prezentat cartea preferată, încercând să-i convingă pe ceilalți participanți s-o citească. După cum se știe, nimic nu este impus, elevii având dreptul să aleagă orice carte din literatura română sau universală, fiecare concurent alcătuindu-și o fișă de lectură pe care a folosit-o la momentul prezentării.

Prin cărțile propuse și prin prezentările susținute, elevii au dat dovadă de seriozitate, au demonstrat că au exercițiu lecturii, că sunt pasionați de citit și de cărți și că participă la acest concurs cu mare plăcere.

Cea mai interesantă carte – „Cartea anului” – susținută și de o prezentare extraordinară a fost votată cartea ”Oscar și Tanti Roz” de Erich Emmanuel Schmitt  propusă de eleva Marcu Flavia. De o prezentare la fel de bună a beneficiat volumul „Cititoarea” de Traci Chee, carte propusă de eleva Hock Cristina.

Prezentări atractive ale unor cărți care incită la lectură au mai susținut Drugă Bogdan ( „Un bărbat pe nume Ove” de Frederik Bachman), Potocean Bereanu Daiana („Mințile lui Billy Milligam” de Daniel Keyes) și Deleu Andra („Să ucizi o pasăre cântătoare” de Harper Lee).

Și această a V-a ediție a concursului „Înfruntarea cărților” și-a îndeplinit scopul, acela de a promova cartea, lectura în afara bibliografiei școlare, iar între obiectivele urmărite fiind însuşirea de către participanţi a competenţelor de lectură: înţelegerea textelor literare, capacitatea de a reflecta asupra acestora, de a formula opinii, argumente şi interpretări proprii expuse în cadrul unei dezbateri.

Elevii au fost îndrumați și însoțiți de doamnele prof. Stela Boulescu și Liana Ferciug, evenimentul fiind organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa în parteneriat cu Liceul Teoretic „Tata Oancea”, iar premierea câștigătorilor va avea loc în luna ianuarie 2019.

Colindul german „Stille Nacht, heilige Nacht“ („Noapte de vis, timp preasfânt”), cel mai răspândit din întreaga lume, împlinește în seara de ajun, la 24 decembrie, 200 de ani de când a fost cântat pentru prima oară. Versurile colindului au fost scrise de Joseph Mohr, iar melodia de Franz Xaver Gruber.

A fost seara de ajun a anului 1818, când vicarul parohial Joseph Mohr din noua parohie „Sf. Nicolae” din Oberndorf în apropiere de Salzburg i-a dat organistului Franz Gruber versurile sale cu rugămintea de a compune o melodie simplă pentru 2 voci și cor, cu acompaniament de ghitară. Organistul Franz Xaver Gruber s-a pus imediat pe treabă și în Sfânta Liturghie de la miezul nopții (Christmette), caracteristică bisericii romano-catolice, avea să fie interpretat pentru prima oară acest colind.

În acea noapte, colindul original format din 6 strofe, a fost interpretat de Joseph Mohr, voce tenor și ghitară, împreună cu Franz Xaver Gruber, voce bas. De atunci, via Tirolul austriac, colindul s-a răspândit în spațiul de limbă germană, apoi în Europa, urmând să treacă oceanul, astăzi fiind cântat și interpretat în peste 330 de limbi și dialecte de pe tot globul pământesc. În SUA, colindul a fost cântat pentru prima oară în anul 1839. La împlinirea jubileului de 100 de ani (1918), colindul era cunoscut deja pe tot globul.

În preajma intrării în secolul XX, bisericuța din Oberndorf a fost dărâmată și construită capela de astăzi, loc de pelerinaj și centru de atracție turistică pentru milioane de oameni de pe tot globul.

Pentru mine personal, acest colind înseamnă foarte mult… Îmi aduc cu emoție aminte, copil fiind, cum mergeam cu bunicii pe vremea comuniștilor la Sfânta Liturghie din Ajun, care se celebra la miezul nopții (fix ora 24) în Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii”, în acea perioadă aceasta fiind singura din oraș. La sfârșitul Sfintei Liturghii, aprox. ora 1.00 a zilei de Crăciun, toți intonau cu emoție și bucurie în suflet „Stille Nacht, heilige Nacht”, vestind astfel minunea de la Bethlehem. Ajuns acasă, ascultam pe radioul portabil „Albatros” pe unde ultrascurte colindul, caci numai așa prindeam pe unde radio colindul în limba germană cu ajutorul posturilor care transmiteau în această limbă. Bineînțeles, la Radio România din acea perioadă nu se puteau asculta colinde. A doua zi, la sfârșitul Sfintei Liturghii Solemne de la ora 10, corul parohial din parohia reșițeană intona alături de instrumentiști colindul, mulți dintre participanți plecând acasă cu lacrimi în ochi… Lacrimi în ochi am avut și în momentul în care am auzit pentru prima oară colindul la Televiziunea Română Liberă în ziua de 24 decembrie, dar și la Radio România.

Emoțiile mă cuprind și astăzi când aud colindul, indiferent în limba în care se interpretează, amintindu-mi de legătura mea sentimentală cu acesta.

Anul trecut, în ziua de 24 decembrie am avut bucuria împlinirii alături de familia mea, să vizitez capela de la Oberndorf din Austria Superioară, astfel apropiindu-mă faptic de locul care anul acesta se află în mijlocul atenției internaționale, împlinindu-se 200 de ani de la interpretarea pentru prima oară a colindului.

Și Reșița se asociază sărbătoririi jubileului colindului, prin intermediul următoarei manifestări:

12 decembrie 2018, ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

La 24 decembrie 2018 se împlinesc 200 de ani de când a fost cântat pentru prima oară colindul internațional „Stille Nacht, heilige Nacht“ („Noapte de vis, timp preasfânt“). Vernisajul expoziției de fotografii „Oberndorf lângă Salzburg: localitatea unde s-a cântat pentru prima oară «Stille Nacht, heilige Nacht», cu fotografii realizate de Erwin Josef Țigla (Reșița).

Vernisajul expoziției de filatelie dedicată jubileului, cu piese din colecția lui Gustav Hlinka (Reșița).

Program cultural prezentat de grupurile și formațiile muzicale „Banater Bergland” (coordonator: prof. George Gassenheimer), Vincenzo Musi, Duo Gassenheimer, „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca) și de corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), toate din Reșița.

Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița marchează cei 200 de ani prin lansarea unui plic filatelic ocazional dedicat evenimentului, ilustrat fiind de un desen cu Isus în iesle, desenat de scriitorul, pedagogul și omul de cultură Alexander Tietz. Cu același prilej a fost confecționată o ștampilă filatelică ocazională. Ea va fi folosită la oficiul poștal Reșița 1 în data de 24 decembrie. Menționăm faptul că ștampila a fost aprobată de Federația Filatelică Română și de către Poșta Română pentru ca întreaga corespondență care se trimite în data de 24 decembrie din Reșița să fie ștampilată cu aceasta.

 

Erwin Josef Țigla

Pentru românii din Comuna Alibunar (Serbia), ziua de 8 decembrie 2018 a fost una de mare sărbătoare culturală.

În straiul tradițional popular, tineri și vârstnici au umplut frumoasa biserică din Seleuș (comuna Alibunar) pentru câteva ore de întâlnire frățească și de bun colind românesc.

Întâlnirea din 8 decembrie 2018 de la Seleuș a cuprins momente deosebit de importante ale Societății literar-artistice „Tibiscus” din Uzdin (P.A. Voivodina, Serbia), precum și ale comunității și autorității locale Alibunar, cu sprijinul și prin grija Bisericii Ortodoxe Române din Seleuș, gazda evenimentelor.

În cadrul celei de-a XXI-a ediție a Zilelor Presei Bănățene, președintele Societății literar-artistice „Tibiscus”, scriitorul Vasile Barbu a înmânat următoarele premii: Premiul de Excelență al Jurnalismului Românesc din Banat „Aurel  Turcuș”dnei. Laura Sgaverdea, director general Radio Reșița și dnei. Anicica Barbu, redactor RTV Covăcița.

Premiul pentru contribuții deosebite în publicistică„Silvius – Bata Miclea” a fost înmânat: dnei. Gabriela Șerban (Bocșa), dlui. Mircea Anghel (Lugoj), dlui. Erwin  Iozef  Tigla (Reșița), dnei.  Mirela Ioana Dorcescu (Timișoara), dlui. Mircea Boran (Arad), dlui. Nicolae Danciu Petniceanu (Mehadia), dlui. Gheorghe Rancu  (Șopotul Vechi), dnei. Marina Ancăițan (Libertatea – Panciova), dnei. Elena Maria Murgu (Timișoara), dlui. Ovidiu Lupșor (TV Voivodinei – Novi Sad),  dlui. Iancu Murărescu (Sărcia), familiei Maria și  Iaroslav Kralik (Covăcița), Radio Reșița și Radio Novi Sad, secția română.

Cea de-a doua parte a evenimentului a fost dedicat Festivalului de colinde și obiceiuri de iarnă la români intitulat „Deschide ușa, creștine” aflat la prima ediție prin grija președintelui comunei Alibunar (prezent la eveniment) și a preotului Bisericii Ortodoxe Române din Seleuș, Cristian Băbuț.

„Prin căldura sufletească și frumusețea ei, colinda noastră este o moștenire de zile mari, este un imn sfânt de aleasă prețuire a bogăției de netăgăduit a spiritualității și a civilizației românești. Colindele sunt adevărate comori ale tezaurului nostru cultural și spiritual. Prin ele, prin melodia lor, poporul nostru dreptcredincios și-a arătat, și-și arată și azi, învățătura de credință, adânca evlavie față de întruparea Domnului nostru. Ieslea la care au venit păstorii și cei trei crai călăuziți de steaua răsăritului pun în aceste minunate daruri duhovnicești puterea pe care poporul nostru a dovedit-o în decursul a două mii de ani de creștinism față de Praznicul Nașterii Domnului nostru Iisus Christos.” precizează scriitorul Vasile Barbu în cuvântul de deschidere. Și conchide: „ De aceea, dragilor, și noi astăzi și în viitorime, vom umbla, vom colinda, obiceiul să-l păstrăm, obiceiul din bătrâni, pân’ om fi-n lume români!”  

Fiind o întâlnire frățească a românilor din Banatul de Sud, provincia Voivodina, cu românii din Banatul de munte și Banatul de pustă (cărășeni și timișeni), dar și frați arădeni, în cadrul Festivalului de colinde și obiceiuri românești „Deschide ușa creștine” de la Seleuș au colindat și au interpretat cântece patriotice românești cete de colindători veniți din Arad, Buziaș, Săcălaz, Timișoara, Voislova, alături de copii, tineri și vârstnici ai locului. 

O întâlnire de suflet pregătită cu multă căldură și dragoste frățească de către membrii Societății literar-artistice „Tibiscus” din Uzdin (preș. Vasile Barbu), dimpreună cu membrii comunității Alibunar și credincioșii Bisericii din Seleuș (pr. Cristian Băbuț), un remarcabil eveniment care încheie un an dedicat Centenarului Marii Uniri a românilor, unității de credință și neam, un eveniment care a reușit, și de această dată, să adune românii împreună, prilej de bucurie și binecuvântare, de consolidare a identității românești și ortodoxe.

Felicitări, români frumoși! La mulți ani!

Sub semnul petrecerii în mod plăcut, util și educativ a timpului liber, Sala Sporturilor din Deva a găzduit, în organizarea C.S. „Viitorul” Deva, reușite întreceri de baschet – fete și băieți – având drept generic «Cupa „Fulg de nea”». La startul întrecerilor au fost aliniați peste 180 de sportivi din cadrul clubului organizator (elevi ai antrenorilor Rodica Mercea, C. Manea, A. Pihodi și M. Szilagy) reprezentând 13 echipe pe trei categorii de vârstă.

Drept invitați au fost baschetbaliștii de la C.S. „Cetate” Deva antrenați de Dorin Recean.

În toate cele 14 jocuri desfășurate și arbitrate de Cătălin Hosu și Radu Mihai Szemesi s-au putut nota momente aplaudate de spectatori, majoritatea jucătorilor dovedind o bună pregătire tactică, tehnică, fizică, dar și dorința de victorie.

Toți jucătorii au primit diplome, medalii și dulciuri.

Cu această ocazie, după cum ne-a informat în exclusivitate antrenorul Alexandru PIHODI care s-a dovedit și un neobosit organizator, s-a împodobit un brad ce va fi oferit locatarilor de la Azilul Brănișca.

 

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

Un grup de elevi de la Colegiul Național „Decebal” din orașul reședință de județ, sub îndrumarea prof. dr. Iolanda IACOB au participat, ca invitați, la concursul de jurnalism cu tema „MÂNDRIA DE A FI ROMÂN” contând pentru proiectul „A PATRIEI CINSTIRE – UNIȚI SUB TRICOLOR”.

Momentul premierii, care a avut loc într-una din sălile colegiului, s-a constituit într-o autentică lecție de jurnalism și istorie românească.

Dintre concurenți s-au detașat, printre alții: STRULEA Anca-Elena, BĂDĂU VLAD Dan, NEAMȚU Laura Sorina, CĂRPINIȘAN Flavius, DUMITRANA Mihnea Ioan, OPREAN Robert Adrian și CURUȚI Claudiu Alexandru.

Concurenții, prin lucrările trimise la concurs, au dovedit multă prospețime și originalitate, un fermecător curaj al candorii vârstei și chiar o șansă a destinului lor orator.

Cu toții au dovedit efort și fidelitate față de arta scrisului și consecvență în dorința de perfecționare.

Prin lucrările semnate susțineau că sunt români cu luciri de soare în ochi, flori înflorite și curcubeu în miez de vară. Pentru ei, pământul românesc e reavăn de vise frumoase. Au luat cuvântul român în gând, apoi l-au așezat pe buze povestind de grâu și pâine, năzuind spre mâine și o fericire a tuturor.

Despre mândria de a fi român, dar și despre respectul față de pământul strămoșesc, prin ochii care radiază lumina puternică a vieții și dăinuie timpul, a vorbit prof. univ. dr. ing. Victor VAIDA care a fost prezent la această activitate în calitate de președinte al Asociației „Cincișenii” pentru a oferi concurenților premii în cărți. Diplomele au fost oferite din partea D.J.S.T. Hunedoara – Deva.

S-a avut și sprijinul U.Z.P.R. (președinte Doru Dinu GLĂVAN) și U.Z.P.R. Caraș-Severin (ing. Constantin VLAICU).

Un punct aparte al acestei activități l-a realizat cunoscuta și apreciata solistă de muzică populară Ana ALMĂȘANA CIONTEA. Aceasta, cu vocea-i inconfundabilă, a prezentat un buchet de melodii patriotice și colinde, un tril de rouă-n dimineață și culori în cascade a fluviului – viață.

Consemnăm și câteva declarații:

– prof. dr. Iolanda IACOB: „Lucrările elevilor participanți la concurs au punctat mândria de a fi român și bucuria de-a cinsti MAREA UNIRE a românilor în acest an centenar. Activitatea s-a constituit într-un moment înălțător de omagiu adus strămoșilor noștri, creând elevilor dorința de-a participa și la această activitate literară. S-a primit cu inimile deschise îndemnul de-a se păstra în suflet frumusețea tradițiilor țării dragi. Ne-a încântat Ana ALMĂȘANA CIONTEA cu vocea-i incomparabilă și cântecele patriotice care au trezit în inimile noastre adânci sentimente patriotice”.

– prof. univ. dr. ing. Victor VAIDA: „Pe fondul lucrărilor aflate în concurs am observat un adevărat panopticum al sufletelor elevilor, o adevărată strădanie de șlefuire a cuvintelor, un emoționant document de sensibilitate a unei generații ce pare viguroasă și proaspătă”.

– prof. Monika HOMPOT, director adjunct: „A fost o activitate cu o inedită încărcătură emoțională, prilej cu care, prin concursul de jurnalim, au fost confirmate talente autentice. Felicit pe concurenți, urându-le numai succese pe linia promovării unui jurnalism care să exprime cu har tot ce are mai adânc, mai sincer, mai curat și autentic sufletul celei mai frumoase vârste – acea de elev”.

 Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

După cum ne-au obișnuit credincioșii Bisericii Ortodoxe „Sf. Nicolae” din Bocșa Română, Hramul Parohiei este un prilej de sărbătoare și bucurie pentru invitații și credincioșii prezenți, dar, mai ales, pentru copiii și tinerii participanți la acest eveniment.

Joi, 6 decembrie 2018, Parohia „Sf. Nicolae” Bocșa Română și-a sărbătorit hramul printr-un complex de evenimente cultural-spirituale. Rugăciunea și bucuria au fost ingredientele unei frumoase sărbători la care au participat sute de credincioși, biserica dovedindu-se neîncăpătoare.

Tot cu acest prilej a fost lansat cel de-al 11-lea volum al cărții „Gânduri către Dumnezeu”, volum care cuprinde cele mai reușite lucrări literar-artistice ale copiilor, premiate în cadrul celei de-a 11 –a ediție a concursului județean de creații literar-artistice cu același nume, volum prefațat de prof. Stela Boulescu (Bocșa) și înnobilat de poezia prof. Cristina Sărățeanu (Reșița).

 „Gânduri către Dumnezeu” este, de 11 ani, proiectul de suflet al Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa, organizat în parteneriat cu instituțiile școlare din oraș și, mai nou, din județ, cu sprijinul și participarea efectivă a Episcopiei Caransebeșului și a Protopopiatului Reșița, precum și a Centrelor de tineret din cadrul Eparhiei.

Importante instituții județene, publice și private, susțin continuitatea acestui proiect care se adresează copiilor și tinerilor din școlile cărășene și care, după cum bine observa P.On.arh.dr. Casian Rușeț, „înseamnă seriozitate și fidelitate, caracteristici esențiale în cazul oricărui proiect”.  

Sărbătoarea Bisericii „Sf. Nicolae” din Bocșa Română a cuprins un minunat recital de colinde al copiilor și tinerilor de la Centrul de tineret „Sf. Stelian”, coordonați de prof. Gianina Mură, dar și un extraordinar concert de colinde susținut de Corul „Armonia”, cor cu tradiție și prestigiu în cadrul mișcării corale din Banat, dirijat cu profesionalism de pr.drd. Silviu Ferciug. 

La final, organizatorii au împărțit cadouri copiilor și tinerilor, precum și iconița Sf. Nicolae, ocrotitorul Bisericii.

Evenimentul a fost organizat de Parohia „Sf. Nicolae” Bocșa Română (paroh pr.drd. Silviu Ferciug), în parteneriat cu Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”(manag. Gabriela Șerban), cu binecuvântarea PS Lucian, episcopul Caransebeșului și cu participarea P.On. Protopop Gheorghe Șuveți și a P.On. arhimandrit dr. Casian Rușeț, consilier cultural în cadrul Episcopiei Caransebeșului, care, cu bucurie și emoție mărturisea că, privind acești minunați copii, l-a descoperit, în zâmbetul lor, pe Sf. Nicolae.

Rugăciune, bucurie, straie de sărbătoare, tradiție și continuitate, trecut, prezent și viitor, toate acestea s-au regăsit împreună la sărbătoarea cinstirii hramului Bisericii „Sf. Nicolae” la Bocșa în anul omagial al unității de credință și neam.

Un nou eveniment în cadrul proiectului cultural reșițean: 

„Cultură și artă în Reșița Montană“

 

Școala de Beton din Reșița a sărbătorit anul acesta 111 ani de existența. Ca parte a Școlii Gimnaziale Nr. 1, Structura Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reşiţa, Școala de Beton poate fi un pol de atracție pentru evenimente culturale ale municipiului de pe Bârzava având în vedere faptul că ea a fost supusă unor ample lucrări de renovare în urmă cu 11 ani, fiind monument istoric / prima clădire de învățământ ridicată din beton în Transilvania acelor vremuri.

Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reşiţa, Școala Gimnazială Nr. 1 Reșița, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița invită pe toți cei cărora le pasă de orașul vechi, să participe la un eveniment cultural care se desfășoară în cadrul proiectului „Cultură și artă în Reșița Montană“, proiect care se va derula până în anul 2021, când vom sărbători cu toții 250 de ani de industrie la Reșița.

Ultima manifestare din acest an în cadrul acestui proiect va cuprinde un concert de colinde la Școala de Beton, care se va desfășura luni, 10 decembrie, începând cu orele 17.00. Protagoniștii concertului vor fi membrii coralei „Lyra”, conduși de prof. Elena Cozâltea.

 

Erwin Josef Țigla

Fără a încerca să înțelegem personalitatea lui Artur Silvestri,de fapt „persoana” lui, nu este cu putință să înțelegem opera lui.În contextul acestui articol în mod deliberat voi folosi,în referire la Artur Silvestri,prezentul și prezentul continuu.După părerea mea Artur Silvestri se află în veșnicie acolo unde cronologia istorică și a lumii nu mai are nici o importantă.În veșnicie lucrurile „sunt”,ieri,astăzi,întotdeauna.

Artur Silvestri este una dintre puținele „persoane” în înțelesul deplin al cuvântului.Unul dintre cei foarte puțini care înțeleg că Omul,”persoană”,este singura din creație care există simultan în spațiul „noetic”(spiritual) și material.Dar încă mai mult „omul”(persoana) are obligăția de a le uni ,aceste două planuri,prin transfigurarea propriului său trup.Aceasta înseamnă nu „mortificarea” materiei ci transfigurarea ei,aducerea ei la „starea dintâi”.În această înțelegere ar trebui să fie limpede că de fapt singurii „materialiști” autentici,cei care înțeleg și respectă cu adevărat „materia”, sunt chiar creștinii.Această înțelegere este prima condiție pentru deslușirea operei lui Artur Silvestri.Căci așa a înțeles și a mărturisit despre „om” Artur Silvestri.
El a știut foarte bine că „omul” este alcătuit din trup ,suflet și duh și la fel de bine el a înțeles diferența dintre ele și împrejurarea că ele trebuie să lucreze în concordie.Artur Silvestri,în toată opera lui,mărturisește că trupul este vehiculul care pune lucruri în mișcare,că sufletul este cel care sau prin care există creștere,simțire,percepție, iar duhul este cel prin care sunt înțelese adevărurile veșnice,”tainele”,care nu pot fi explicate ci doar contemplate.Iar deasupra tuturor stă libera voie,capacitatea și obligația de a face opțiuni morale,între bine și rău.Încă mai mult.
Artur Silvestri a mai știut ceva,un adevăr înspăimântător.
A știut că în întreaga creație nu există putere mai mare decât libera voie a celor înzestrați cu constinta de sine și înțelegere duhovnicească,care înseamnă capacitatea de a alege între „bine” și „rău”.Această putere,atunci când este cu premeditare folosită spre rău,poate avea urmări devastatoare.
Toate aceste lucruri Artur Silvestri le-a știut, a vorbit despre ele ,le-a împărtășit celor din jur și încă mai mult ,cu o generozitate care ,după cunoștință mea, nu are egal, le-a folosit pentru a promova binele și a împiedeca răul.
Opera lui Artur Silvestri cuprinde capitole numeroase:istorie,critică literară,filozofie a culturii,literatură,memorialistică,jurnalistică,corespondență,istoria „locurilor”.Între ele toate un loc special îl ocupă scrierile despre „imobiliar”.Mai mult,îmi pare că până acuma,aceste scrieri despre „imobiliar”, au fost mai puțin citate și încă mai puțin înțelese și asta în pofida împrejurări că,după înțelegerea mea, în ele se află „cheia” care poate desluși opera lui Artur Silvestri.

Scrierile despre „imobiliar” ale lui Artur Silvestri sunt încă de prea mulți considerate „tehnice”.De fapt ele și sunt,căci au arătat direcțiile de dezvoltare imobiliară în România,viitorul dezvoltării urbanistice și în teritoriu și în plus Artur Silvestri a biciuit fără milă pe cei care efectiv tratau și tratează „imobiliarul” că pe o pradă.Dar ce nu s-a băgat de seama este împrejurarea că Artur Silvestri așeza, în centrul demonstrațiilor sale, vatra în jurul căreia se adună oamenii,locul unde ei se roagă și unde rup și împart pâine,”casa”.
Pentru Artur Silvestri „casa” nu erau cei patru pereți,era „locul” sfânt” unde oamenii ființează.
Această înțelegere am înțeles-o dintr-o emoționantă epistolă a lui Artur Silvestri privind ridicarea unei „case” la Drăgănești-Vlașca.Acea zidire era văzută de Artur Silvestri ca o naștere,ca venirea în lume a unui trup,dacă nu viu,oricum spre viață.
Din această înțelegere scrierile despre „imobiliar” ale lui Artur Silvestri nu mai pot fi socotite „tehnice”.Ele sunt un complex de înțelegere și proiectare a evenimentelor istorice printr-o altă vedere și în starea lor veșnică,întotdeauna.
În centrul evenimentului istoric,social,economic,cultural se așează „casa”,înțeleasă de Artur Silvestri ca loc spre sfințire și copie,”pre-imagine”, a lăcășului veșnic spre care se cuvine omului să tindă necontenit.
Este o înțelegere cu totul nouă,după cunoștiință mea neintalnita,care obligă și care ajută.
Scrierile despre „casă” ale lui Artur Silvestri sunt scrieri care mărturisesc o taină și care ne spun,ca un dangat de clopot,că drumul spre bucuria veșnică este mereu deschis.

Alexandru Nemoianu
Istoric
The Romanian American Heritage Center
USA

O veste tulburatoare a izbit conştiinţa şi a tulburat sufletele celor care l-au cunoscut pe profesorul dr. Artur Silvestri. O boală nemiloasă i-a adus un sfârşit brusc şi tragic în anul în care împlinea 55 de ani, îndurerând lumea românească şi lăsând-o mai saracă.

Pentru noi, cei care l-am avut drept model şi exemplu, va rămâne ca ideal de trăire şi simţire. Om de o nobilă delicateţe sufletească, era generos şi cu un acut simţ al prieteniei şi al alegerii oamenilor-oameni.
De un înalt nivel intelectual, scriitor, istoric al civilizaţiilor, promotor cultural, personalitate cu activităţi enciclopedice, specializat în analiză economică, fondatorul activităţilor de consultanţă economică în România, a fost creator de instituţii şi organizaţii profesionale, preşedinte al Asociaţiei Române pentru Patrimoniu, fondator al Asociaţiei Scriitorilor Creştini din România. Creator de scoală românească, alături de acad. dr. Nestor Vornicescu, în domeniul literaturii “proto-romane” şi a “protocronismului”.
Cu har de la Dumnezeu a scris peste 2oo de studii pe teme de istorie literară română, peste 5o de cărţi şi 25oo de articole pe teme culturale. A înnobilat prin talentul şi ideile sale paginile a numeroase reviste în cadrul Asociaţiei Române pentru Patrimoniu, la care au colaborat mii de oameni de cultură din lumea întreagă. Dintre cărţile sale de mare prestigiu cultural şi bisericesc se remarcă “Radiografia spiritului creol”, “Modelul Omului Mare”, “Memoria ca un concert baroc”, “Vremea seniorilor” şi multe altele.
Vorba lui dulce, dar hotărâtă, a fost ca un balsam pentru cei care îl ascultau, printre care ne-am numărat şi noi, intelectualii din Ţara Almăjului. Toată viaţa a risipit-o pentru mai binele poporului român şi pentru a exista acea “Românie tainică” despre care a scris şi a vorbit neîncetat. A fost prea mare pentru veacul în care a trăit. Acum când Dumnezeu l-a chemat pentru alte rosturi – noi însoţim prin rugăciune – sufletul Maestrului spre veşnicie.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!

7 decembrie 2018, ora 12.00, Sala „Jean Monnet“ din cadrul Colegiului Național „Diaconovici – Tietz” Reșița:

Proiect: „Cultura și arta în Reșița Montană“. Vizita unui grup de elevi și a cadrelor lor didactice din Jimbolia sub coordonarea Angelei Chici (Muzeul „Stefan Jäger“) și vernisajul expoziției de artă plastică cu propriile creații.

 

7 decembrie 2018, ora 14.00, Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița:

Vizita unui grup de elevi și a cadrelor lor didactice din Jimbolia sub coordonarea Angelei Chici (Muzeul „Stefan Jäger“).

  

7 decembrie 2018, ora 16.30, sediul Forumului German Reșița, str. Oituz:

Vizita unui grup de elevi și a cadrelor lor didactice din Jimbolia sub coordonarea Angelei Chici (Muzeul „Stefan Jäger“) și schimb de experiență cu Cercul de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin (coordonatori: Doina și Gustav Hlinka).

Marți, 4 decembrie 2018, cei mai mici dintre membrii Centrului de tineret „Vasiova” au avut parte de un eveniment al bucuriei, menit să încununeze munca și talentul lor.

Copiii care frecventează Atelierul de pictură din cadrul Centrului de tineret „Vasiova”, îndrumați de artistul plastic Nicolae Potocean, și-au expus cele mai reușite lucrări pentru o modestă vernisare. De lucrările expuse s-au bucurat părinții și bunicii copiilor, dar și prieteni și colegi ai acestora.

Despre activitatea Centrului de tineret „Vasiova” și despre susținerea acestor activități au vorbit artistul Nicolae Potocean, pr.dr. Daniel Crecan, coordonatorul Centrului de tineret „Vasiova”, prof.dr. Mihai Vișan, colaboratorul organizatorilor, precum și Gabriela Șerban, gazda evenimentului.

La final, părintele coordonator Daniel Crecan a oferit tuturor copiilor prezenți un dar-recompensă pentru talentul și strădania lor, dar și pentru că ne aflăm în prag de Sfinte sărbători ale Sfântului Nicolae și ale Nașterii Domnului.

„Este o bucurie să putem organiza o astfel de expoziție plină de lumină. Felicităm copiii  și –l felicităm pe voluntarul nostru Nik Potocean care, prin talentul și generozitatea sa, a adus astăzi bucurie și pentru copii și pentru adulți. Mulțumim dnei.dir. Gabriela Șerban pentru consecvență și continuitate în această frumoasă și necesară misiune cu tinerii. Sărbători binecuvântate tuturor!” a încheiat pr. dr. Daniel Crecan. 

Evenimentul a fost organizat de Centrul de tineret „Vasiova” al Bisericii Ortodoxe „Nașterea Maicii Domnului” în colaborare cu Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa.