Etnia germană din Banatul Montan a derulat începând cu luna octombrie mai multe evenimente dedicate Centenarului României Mari. În cadrul acestora s-a evidențiat printre altele rolul istoric pozitiv al etniei germane din Transilvania, Bucovina și Banat în perioada 1918 / 1920 în constituirea României Mari.

Cu prilejul împlinirii Centenarului, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița au editat un plic filatelic cu sigla Centenarului în limbile română și germană. Cu aprobarea Poștei Române au fost realizate de asemenea două ștampile poștale ocazionale care marchează evenimentul. Astfel, o ștampila datată pentru 26 noiembrie reprezintă sigla Centenarului în limba germană, folosită cu aprobarea Ministerului Culturii și Identității Naționale, iar cea de a II-a a fost concepută pentru Reșița de ing. Marius Muntean din Timișoara pentru data de 3 decembrie.

În perioada următoare, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița va fi gazda unei expoziții filatelice sub genericul „Cinci secole de viață transilvană” realizată și dedicată Centenarului de către ing. Marius Muntean din Timișoara. Ea va putea fi vizitată până în data de 6 decembrie.

Centenarul Marii Uniri – moment de cinstire eroilor neamului

La ceas de importantă sărbătoare națională prilejuită de împlinirea centenarului de la Marea Unire din 1918, comuna Mehadia din Caraș-Severin a marcat evenimentul printr-un complex de manifestări cultural-educative înmănunchiate într-un simpozion intitulat „Simpozionul Marii Uniri. 1918 – 2018”.

Duminică 25 noiembrie 2018, în comuna Mehadia s-au adunat scriitori, preoți și oameni de cultură, importanți istorici ai Banatului, dar și îndrăgiți interpreți de folclor, pentru a cinsti cum se cuvine eroii Mehadiei, pentru a picura câteva lacrimi de bucurie și a evoca pe acei care, la 1 Decembrie 1918, au fost părtași la Adunarea de la Alba Iulia, martori ai actului Marii Uniri, precum și pe aceia care, de acasă, din modestul lor colțișor de plai, au luptat, sub diverse forme, pentru limbă și tradiție românească, pentru libertate și unitate națională. 

Firesc, evenimentul de la Mehadia a început în Biserică, cu Sfânta Liturghie, o biserică frumoasă, bine gospodărită de pr. Ciprian Danci,  o biserică înveșmântată de sărbătoare, pe care „fâlfâie falnic”, după cum ar spune poeții, steagul tricolor.

Din biserică, mulțimea de credincioși, alături de invitați, se îndreaptă spre Căminul cultural unde organizatorii s-au pregătit pentru ”Simpozionul jubiliar – Marea Unire 1918 – 2018”.

După cuvântul de salut al harnicului primar Iancu Panduru și al deputatului Ioan Tabugan, prețuit om al locului, scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, important cărturar al Banatului, a declarat deschise lucrările simpozionului științific, moderând cu pricepere și dărnicie evenimentul. Spun „dărnicie” deoarece invitații au avut timp nelimitat la dispoziție pentru a-și prezenta expozeurile.

Au susținut comunicări științifice istorici precum: dr. Radu Păiușan (Timișoara), dr. Iulian Lalescu (Mehadia), dr. Adrian Deheleanu (Timișoara), dr. Mihai Marcoci (București), prof. Pavel Panduru (Prigor), dr. Ioan Murariu (Timișoara). Dintre invitați au avut intervenții binevenite:  ing. Traian Conciatu (Timișoara), dr. Ilie Cristescu (Băile Herculane), Dumitru Rada (Timișoara), Mia Rogobete (Lugoj), Dănilă Surulescu (Timișoara), Silvia Hârceagă (Timișoara), Ion Ionescu (Timișoara), Gabriela Șerban (Bocșa) și Gheorghe Rancu (Șopotu Vechi).

Simpozionul științific a fost înnobilat de prezentarea volumelor realizate de Caius Danciu și Nicolae Danciu Petniceanu – „Mehadia – Anul de foc 1918” (Mehadia: Cetatea cărții, 2018) și „Medalioanele Unirii” (Timișoara: Mirton, 2017), precum și de momente artistice ale elevilor din Mehadia îndrumați de inimoasa și talentata prof. Anișoara Zeicu, alături de prestigioasa fanfară din Bănia. 

Cea de-a doua parte a evenimentului s-a desfășurat în fața Primăriei Comunei Mehadia și a constat în dezvelire și sfințire de „Placă Jubiliară închinată luptătorilor pentru Marea Unire”: „Cinstire luptătorilor români arestați și condamnați pentru Marea Unire” sunt cuvintele încrustate alături de numele eroilor din Mehadia: general Nicolae Cena, protopop dr. Ioan Sârbu, pr. Iosif Coriolan Buracu, dr. Virgil Nemoianu, înv. Nicolae Mergea, funcționar Miron Cozma, țăran Dimitrie Cerbu, țăran Nicolae Chiticeanu;  din Plugova țăranul Ion Pârvu Pârvulescu, din Valea Bolvașnița: înv. Iosif Domilescu, iar din Globurău pr. Ilie Popovici și pr. Iosif Drăgoi.

Așa cum se cuvine la ceas de sărbătoare, evenimentul de la Mehadia s-a încheiat cu înmânare de Diplome jubiliare din partea organizatorilor, dar și prin joc și cântec românesc interpretat de cunoscuți instrumentiști din zonă și îndrăgiți  interpreți de folclor precum Ghiță Călțun Brancu, Mariana Boțoacă și Iosif Pușchiță.

Un eveniment de înaltă ținută, dar, mai ales, de suflet, simpozionul de la Mehadia dedicat Centenarului Marii Uniri a fost organizat de Primăria și Consiliul Local Mehadia, prin grija atentă a primarului Iancu Panduru, cu sprijinul neobositului scriitor și cercetător al istoriei culturale bănățene, prozatorul Nicolae Danciu Petniceanu și al colegului său mai tânăr, Constantin Vlaicu, redactorul-șef al revistei „Vestea”. De altfel, bine observa și frumos denumea profesorul Pavel Panduru această rodnică și importantă colaborare a celor trei, sesizând conturarea unui nou „trifoi cărășan”, de astă dată al Mehadiei!  

 Felicitări, tuturor! La mulți ani, România!

Sub semnul marcării celor 100 de ani de la formarea statului național unitar român, hotelul „Maier” din orașul de pe Cerna a găzduit finalizarea proiectului „A PATRIEI CINSTIRE – UNIȚI SUB TRICOLOR”, realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Hunedoara și Consiliului Local Hunedoara.

Printre parteneri am consemnat: Biblioteca Municipală, U.Z.P.R., Filiala Caraș-Severin a U.Z.P.R., Inspectoratul Școlar Județean, Asociația „Cincișenii” și cotidianul „Mesagerul hunedorean”.

Dezbaterea pe tema „100 de ani de istorie – 100 de ani de visuri” susținută de prof. univ.dr. ing. Victor VAIDA, Adrian BĂLOIU – colonel (r), prof. Gheorghe ALIMPESCU,  medicul Mircea ARTEAN și Lucia TĂNASE – director al Bibliotecii municipale,  a contribuit la formarea unor clipe înălțătoare privind istoria țării venită din adâncul timpului, sub chipul românului viteaz, dârz și neînfricat – virtuți ce se identifică cu însuși destinul lui.

Au fost momente de punctare a necesității respectului față de trecutul glorios al poporului român – permanent respect de suflet și credință, asimilarea de noi cunoștințe pe linia formării conduitei participative la viața socială.

În cadrul implementării proiectului, printre altele, am notat concursul de jurnalism cu tema „MÂNDRIA DE A FI ROMÂN” pe primul loc detașându-se STĂNCIOI Ana Maria și SUSANYI Hera, ambele de la Colegiul Național de Informatică „Traian Lalescu”, înființarea cercurilor „Prietenii sănătății”, „Prietenii naturii” și „Prietenii istoriei”.

Nu au lipsit diplomele și premiile, o reușită excursie documentară la Alba Iulia, realizarea pliantului „Mândria de a fi român” și un inedit moment cultural-artistic semnat de cântăreața de muzică populară Valerica IANOȘI MARIAN.

După cum remarca prof. univ. dr. ing. Victor VAIDA „proiectul s-a dovedit o activitate care a contribuit la formarea personalității tinerilor prin însușirea valorilor istoriei naționale, a trecutului glorios al poporului – repere de suflet și conștiință. Rezultatele proiectului, cu siguranță, vor fi durabile. Din ochii participanților am desprins hotărârea de a-și crea comportamente și atitudini de implicare în viața comunității, sub semnul dragostei de țară”.

 

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

Primăria şi Consiliul Local al comunei Mehadia, judeţul Caraş Severin, organizează duminică 25 noiembrie 2018, SIMPOZIONUL JUBILIAR – MAREA UNIRE, 1918-2018.

Parteneri ai acestei manifestări sunt: Filiala Caraş Severin a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Societatea Literar Artistică ,,Sorin Titel” din Banat şi revista ,,Vestea” din Mehadia.

Simpozionul debutează începând cu ora 11.00, în sala Căminul Cultural ,,General Nicolae Cena” din Mehadia.

Învățătorul Gheorghe Băltean – personaj de cinste

 al poetei Mia Rogobete[1]

„Cinstea, spiritul nobil, iubirea pentru țară, modestia și corectitudinea acestui om deosebit, acestui toplicean curajos au făcut ca Omul Gheorghe Băltean să rămână în istoria comunei Topleț, volumele sale de poezie, curajul de a spune oamenilor ce înseamnă omenia, nobilul țel de culturalizare al maselor au făcut să respectăm amintirea acestui brav cetățean.”  

Astfel și-a început actrița și poeta lugojeană Mia Rogobete discursul în data de 17 noiembrie 2018 la prezentarea volumului său „Sfinxul Banatului. George Bălteanu. Viața și opera”, eveniment desfășurat în comuna natală Topleț, Caraș-Severin, la Căminul Cultural care poartă numele acestui harnic și talentat dascăl bănățean, Gheorghe Băltean.

Despre carte și autoare au vorbit: Ilie Hașcă (primar comuna Topleț) și Iancu Panduru (primar comuna Mehadia), Ioan Horescu (director Școala Gimnazială Topleț), Ion Rațiu (director Cămin Cultural Topleț), Bogdan Belu (preot sat Bârza), Vasile Barbu (Uzdin), Gheorghe Rancu Bodrog (Șopotul Nou), Gabriela Șerban (Bocșa), Nicolae Danciu Petniceanu (Mehadia), Ioan Teca (Lugoj), Simion Dănilă (Belinț), Maria Voronca (Lugoj) și Mioara Gheleșan (Topleț).

Cel mai recent volum semnat Mia Rogobete și dedicat dascălului poet Gheorghe Băltean a apărut la editura Hoffman din Caracal și se deschide cu un veritabil „Cuvânt înainte” al scriitorului Nicolae Danciu Petniceanu, încheierea aparținându-i profesorului Gheorghe Rancu Bodrog (coperta IV).

Datele despre viața și opera dascălului Gheorghe Băltean sunt învăluite cu delicatețe între cele două „Mărturisiri” ale autoarei, aceasta mărturisindu-și crezul că „trecutul nu poate să dispară, prezentul îl hrănește atât cât îi stă în putință, iar viitorul se va bucura și va culege roadele.” și, în același timp, admirația pentru acest „iubit dascăl”, dedicându-i versuri omagiale.

Volumul este atent construit surprinzând aspecte din viața și activitatea dascălului Gheorghe Băltean, referințe cu privire la personalitatea și poezia acestuia semnate de prof. Dimitrie Cioloca, înv. Ștefan Pavel Popa, Nicu Dumitrescu, prof. Ionel Furdui, Nicolae Țirioi, Dan Florița Seracin, Gabriela Hajdu, pr. Gheorghe Bubă, Nicolae Danciu Petniceanu, Mioara Gheleșan, Veronica Seracovan și alții.

De altfel, autoarea face câteva precizări cu privire la importantele acțiuni inițiate și susținute de către dascălul Gheorghe Băltean, la meritele acestuia, multe și semnificative, precum și la faptul că acest „toplicean curajos și înțelept a participat la înfăptuirea marelui Act al Unirii românilor la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia în calitate de corespondent, trimis special al ziarului „Drapelul” din Lugoj.”

Pe tot parcursul cărții sunt inserate poezii și fragmente din scrierile lui Gheorghe Băltean, precum și imagini reprezentative, menite a contura un cât mai real și clar portret al acestui dascăl poet născut și mort la Topleț (1881 – 1961), învățător la Jdioara ( 1900 – 1925).

De asemenea, o notă aparte o dau interviurile realizate de autoarea Mia Rogobete cu oameni ai Toplețului, prețioase informații și mărturii.

De exemplu, Maria Damșescu, fostă elevă a dascălului, mărturisește: „Nu puteai să nu-l iubești pe Dascălul Bălteanu, avea în el acea lumină care se tot mărea, copiii îl venerau, prietenii îl apreciau, oamenii din Topleț îl respectau, oamenii de seamă ai României noastre frumoase îl iubeau și îl considerau unul dintre cei mai adevărați români. Dascălul Bălteanu pentru noi, copiii de la școală, a fost și mamă, și tată, încrederea pe care ne-o dădea acest om ne făcea să trecem foarte ușor peste greutățile vieții de atunci și chiar au fost vremuri grele pentru țara noastră.”

Din astfel de mărturii s-a născut ideea Miei Rogobete de a dedica acestui om al Toplețului – dascăl și poet – un întreg volum, deoarece, spune autoarea: „Toți cei care l-au cunoscut pe învățătorul Gheorghe Băltean cu siguranță că au spus mai departe ce fel de om a fost, ce merite a avut, cum s-a comportat și ce a realizat pentru comunitatea în care a trăit. Eu, auzind prima dată aceste povești adevărate și interesante de la bunica mea și, mai târziu, de la vecini, neamuri, prieteni, profesori, în minte și în suflet a încolțit ideea de a scrie o carte despre acest învățător, acest poet, acest om curajos, acest Sfinx al Banatului: George Bălteanu”.

Într-un articol din 1936 despre mișcarea literară din Banat, Grigore Bugărin trasa câteva caracteristici specifice bănățeanului veritabil, caracteristici care dascălului Băltean îi erau specifice. Spunea Grigore Bugărin că: „Bănățeanul e conservativ, iubitor de glie, de obicei, e plin de omenie. Nu-și părăsește locul nașterii decât cu mare greutate. Dacă l-a părăsit, trăiește cu nostalgia aducerii aminte și cântă în doine de adâncă tristețe.”

Ei, toate aceste trăsături îi sunt caracteristice și lui Gheorghe Băltean, iar Mia Rogobete le evidențiază cu măiestrie în acest frumos volum care, în acest an atât de important pentru români datorită sărbătorii Centenarului Marii Uniri, ar trebui să trezească în inimile cititorilor puternice sentimente de dragoste pentru tot ce înseamnă „românesc”, mai mult, sentimente de aleasă prețuire pentru românii de ieri, care au pus picătura lor de trudă și curaj pentru înfăptuirea Marii Uniri. Iar Gheorghe Băltean a fost unul dintre aceștia.   

Evenimentul din 17 noiembrie 2018  a mai cuprins o demonstrație de arte marțiale Aikido Aikikai a Clubului Sportiv Wago-Kan Lugoj condus de sensei Daniel Rogobete și un spectacol folcloric al elevilor Școlii Gimnaziale Topleț, alături de îndrăgitele soliste de muzică populară: Maria Petchescu (Topleț) și Ramona Ilieș (formația Drăgan din Lugoj), familia Rogobete dorind astfel să-și arate, încă o dată, respectul și prețuirea pentru acest minunat spațiu bănățean, precum și pentru oamenii de ieri și de azi ai Toplețului. Un eveniment de suflet marca Maria și Daniel Rogobete! Felicitări!

[1] Rogobete, Mia. Sfinxul Banatului. George Bălteanu. Viața și opera. Caracal: Hoffman, 2018, p. 203;

(dialog cu Dan George TAT kinetoterapeut Hunedoara)

– Cine sunteți d-vs., d-le Tat?

– Sunt kinetoterapeut și lucrez la un cabinet de specialitate. Am absolvit cursurile de kinetoterapie din cadrul Universității „Avram Iancu” din Cluj-Napoca, susținând cu succes și examene de licență. 

– Este frumoasă această muncă?

– Da, pentru că înseamnă terapie prin mișcare, adică este o artă a mișcării.

– Cui i se adresează acest tratament?

– Celor cu afecțiuni reumatismale, post traumatice, cele ale aparatului locomotor și neurologic. 

– Ce v-a determinat să îmbrățișați această meserie?

– Părinții mei sunt medici. Am dorit să am o meserie apropiată de cea a părinților.

– Ce metode de lucru folosiți?

– Cele care se adaptează la afecțiunile tratate: ameliorarea durerii, stimulare psihică, îmbunătățirea capacității generale de mișcare. Se pune accent pe programul de recuperare, pe ergoterapie, masaj etc.

– Cât despre satisfacții?

– Da. Atunci când se poate consemna ameliorarea sau vindecarea afecțiunii – pasiunea muncii mele oferă condiții de afirmare și de împlinire. 

– Gânduri de viitor?

– Să fiu sănătos să pot lucra și să deschid o sală de fitness. Doresc să aduc o contribuție importantă în domeniul activității mele prin perseverență, cumpătare și echilibru. 

– Ce pacienți vă pot contacta?

– Cei cu afecțiuni neurologice, reumatismale și post traumatice.

 

Ioan Vlad

Georgeta- Ileana Cizmaș

Sâmbătă, 17 noiembrie, duminică, 18 noiembrie și luni, 19 noiembrie se aniversează 31 de ani de la constituirea primului nucleu al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița. Pentru a marca evenimentul, în aceste zile au loc mai multe manifestări. Programul este următorul:

17 noiembrie 2018, ora 16.30, Palatul Cultural (sediul Teatrului de Vest) Reșița:

31 de ani Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Program cultural cu participarea formațiilor etniei germane din Reșița (corul „Franz Stürmer“, formația „Banater Bergland“, „Intermezzo“, Duo Gassenheimer, Vincenzo Musi și formația de dansuri populare germane „Enzian“) și a invitaților acesteia din Satu Mare (formația de dansuri populare germane „Gute Laune”) și din Timișoara (corul „Temeswarer Liederkranz“ și formația de dansuri populare germane „Bunter Herbstreigen“). 

18 noiembrie 2018, ora 10.00, Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii“ Reșița:

Sfântă Liturghie duminicală, înfrumusețată muzical de invitații din Satu Mare. 

18 noiembrie 2018, ora 11.30, Centrul German „Alexander Tietz” Reșița:

Dezvelirea în curtea Centrului a plăcii comemorative dedicate jubileului de 300 de ani de la colonizarea Banatului Montan și cu germani (1718 – 2018). Cu participarea formației „Intermezzo“ (coordonare: Lucian Duca) și a corului „Franz Stürmer” (dirijoare: prof. Elena Cozâltea). 

19 noiembrie 2018, ora 17.30, Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii“ Reșița:

31 de ani Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Sfânta Liturghie dedicată sfintei Elisabeta.

19 noiembrie 2018, ora 18.30, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:

31 de ani Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Expoziție de fotografii având ca tematică „Sf. Elisabeta“, realizate de Erwin Josef Țigla. Prezentarea CD-ului „Gruß aus dem Banater Bergland“ (= „Salutări din Banatul Montan”), nr. 3, cu înregistrări ale corului „Franz Stürmer“ și ale grupului muzical „Intermezzo“. Incursiuni culturale: corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), grupul muzical „Intermezzo“ (coordonare: Lucian Duca) precum și formația de dansuri populare germane „Enzian“ (coordonare: Marianne și Nelu Florea), ambele din Reșița.

La ceas aniversar, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița privește în urma ei, la cei 31 ani de activitate. Astfel, în perioada 19 noiembrie 1987 – 14 noiembrie 2018, asociația a organizat sau coorganizat un număr de peste 4.700 manifestări, din care nu mai puțin de peste 100 din iulie a.c. până în prezent. Manifestări ca „Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, „Zilele Literaturii Germane la Reșița”, „Parada Portului Popular German” sau „Copiii desenează ținutul natal” fac parte integrantă din mișcarea culturală județeană și națională. Asociația editează publicația lunară „Echo der Vortragsreihe” („Ecoul Asociației”), alături de alte ediții speciale, dedicate principalelor evenimente ale etniei germane din Banatul Montan. De asemenea trebuie amintite cele 90 de apariții editoriale și cele 18 numere din publicația „Info”.

Restaurarea și păstrarea unor monumente ale etniei germane din Reșița precum și întreținerea mormintelor eroilor necunoscuți germani căzuți în cele două Războaie Mondiale în mod special anul acesta când se împlinesc 100 de ani de la încheierea primului Război Mondial, se află de asemenea în planul de activități ale asociației, ca și participarea prin intermediul formațiilor culturale germane din municipiu la manifestări cultural-artistice din țară și de peste hotare.

Anul acesta, manifestările de sărbătoare ale Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița coincid cu cele dedicate împlinirii a 300 de ani de la colonizarea Banatului Montan și cu germani (1718 – 2018) și a Centenarului România Mare.

Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, bazându-se pe cei 31 ani de activitate, va contribui și pe mai departe la viața culturală din județ și din țară. Este crezul celor activi aici. La ceas de sărbătoare adresăm un cuvânt de mulțumire tuturor acelora care au stat aproape de Asociație, cei care au ajutat-o și sprijinit-o, dar și membrilor săi, fără de care, astăzi, ea nu ar fi ceea ce este!

Erwin Josef Țigla

Etapa finală a Cupei satelor la fotbal desfășurată la nivelul județului Hunedoara – competiție rezervată copiilor din mediul rural, a avut loc în localitatea Sântămăria Orlea.

Au fost prezente echipele reprezentative ale primăriilor Teliucu-Inf., Vața de Jos, Pui și Certeju de Sus.

Primăria Teliucu-Inf. a fost reprezentată de fotbaliștii de la Asociația Sportivă Școlară „Viitorul” din cadrul Școlii Gimnaziale din localitate (director, prof. Nicolae Cîrstea), antrenor fiind prof. Cătălin Brumar.

Câștigătoarea județeană a acestei întreceri, cu dreptul de participare la etapa regională a fost formația Primăriei Teliucu-Inf. (a se vedea foto) care s-a impus cu scorul de 2-1 în fața jucătorilor de la Primăria Certeju de Sus, grație golurilor înscrise de Silviu Drângă.

Urmare a acestui lăudabil succes, formația Primăriei Teliucu-Inf., cu sprijinul primarului Daniel Pupeză, a viceprimarului Mircea Modârcă și a Consiliului local, a început deja pregătirile pentru etapa regională, cu mult optimism și gândul la noi victorii.

 

Ioan Vlad

Georgeta- Ileana Cizmaș

În perioada 5-10 noiembrie 2018, cu binecuvântarea Prea Sfințitului Părinte Lucian, episcopul Caransebeșului,  Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Reșița și-a cinstit hramul prin diverse activități cu caracter spiritual, cultural și educațional.

După amiaza zilei de 9 noiembrie, ziua în care Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sf. Ier. Nectarie Taumaturgul de la Eghina, a fost dedicată cărții și sărbătorii Centenarului Marii Uniri.

„Am considerat că săptămâna în care sărbătorim în acest an hramul bisericii trebuie să fie mai deosebită din mai multe puncte de vedere. Ne aflăm în anul omagial al unității de credință și de neam, în anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918, astfel că multe evenimente derulate în această perioadă au fost puse sub semnul Centenarului Marii Uniri.

 Așadar, am avut o săptămână plină, în care credincioșii au luat parte la seri duhovnicești, la slujbe religioase ample și profunde, la sfinte liturghii, inclusiv liturghie arhierească, iată, o lansare de carte și vizionarea interviului academicianului Ioan Aurel Pop pe tema „Identitate românească”, încheind această frumoasă perioadă a hramului bisericii noastre prin dialog și rugăciune.” Preciza Prea Onoratul Părinte Protopop Gheorghe Șuveți în deschiderea evenimentului.

Onoarea de a prezenta o carte în această minunată Biserică reșițeană patronată de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil a revenit, în acest an, Bocșei.

Volumul prezentat și intitulat „Reprezentanți bocșeni la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918” este cel de-al 44 – lea volum apărut în seria „Bocșa – istorie și cultură” sub egida Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa, la editura TIM din Reșița (dir. Gheorghe Jurma) și-i are ca autori pe Gabriela Șerban și Valentin Costea.

Despre Marea Unire de la 1918 s-au scris și se vor mai scrie tomuri întregi, însă, prin acest volum autorii au încercat să aducă și orașul Bocșa în atenția cititorilor și, de ce nu, în atenția istoricilor, provocându-i pe aceștia la o cercetare mai temeinică  a evenimentelor petrecute în preajma, dar și după Marea Unire de la 1918.

Volumul se bucură de o importantă prefață semnată de scriitorul și editorul Gheorghe Jurma, căreia îi urmează un fel de cuvânt explicativ, prin care autorii își argumentează inițiativa realizării unei astfel de lucrări și, în același timp, mărturisesc că au avut ca punct de plecare, ca imbold, volumul „Banatul și Marea Unire”, realizat de istoricii Vasile Mircea Zaberca, Ioan Munteanu și Mariana Sârbu, apărut în 1992 la Editura Mitropoliei Banatului.

Gândit mai ales ca un „instrument de lucru” pentru tineri, pentru a le facilita acestora documentarea cu privire la acei câțiva bocșeni care chiar au fost prezenți acolo, la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, precum și pentru a le prezenta câteva  aspecte, mărturii, ale unor oameni ai vremii, precum Tata Oancea, despre atmosfera din Bocșa acelei perioade, biblioteca bocșană beneficiind de unele documente, manuscrise, pagini ale revistei „Vasiova” și altele, considerând astfel că ar merita ca toate aceste materiale să-și găsească locul într-o carte la care să aibă acces publicul larg, cartea este considerată a fi utilă și necesară, intenția autorilor fiind aceea de a deschide o poartă spre alte cercetări, spre alte analize mai temeinice și, nu în ultimul rând, considerând că în acest fel Biblioteca bocșeană și-a adus modestul prinos mărețului eveniment al sărbătorii Centenarului Marii Uniri.   

Despre carte și autori s-au exprimat laudativ P.On. părinte protopop Gheorghe Șuveți, editorul Gheorghe Jurma, istoricul dr. Mihai Vișan, prof. Dănilă Obeșterescu, dr. Dana Bălănescu, dar și alți dragi prieteni – istorici, scriitori, artiști plastici, profesori – prezenți la eveniment.

Întâlnirea s-a încheiat prin înmânare de diplome de excelență invitaților prezenți la această sărbătoare a hramului Bisericii, prin înmânare de mape aniversare care conțin, printre altele și primul pliant realizat de Biserica „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” Reșița.

Și, pentru că, în finalul evenimentului publicul prezent s-a bucurat de vizionarea interviului cu academicianul Ioan Aurel Pop despre „Identitate românească”, am să închei parafrazându-l pe rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj spunând că, în această frumoasă săptămână dăruită cu generozitate de Biserica „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” Reșița prin P.On. părinte protopop Gheorghe Șuveți, dimpreună cu pr. Cosmin Cosma și Cristian Manole, „Credința și biserica ne-au ținut împreună”. Și cultura!

Sâmbătă, 10 noiembrie 2018, au luat sfârșit Zilele „Credință și cultură la Moniom”, eveniment care s-a desfășurat în perioada 4 – 10 noiembrie  cu binecuvântarea Prea Sfințitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului și prin strădania Centrului de tineret „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” Moniom.

Finalul a fost unul de excepție constând într-un spectacol folcloric susținut de copiii și tinerii din Moniom, alături de invitați din tot județul. Participanții au fost martori la o manifestare extraordinară marca „Centrul de tineret Moniom”, manifestare organizată cu pricepere și dăruire de prof. Georgiana Ciucur, alături de tineri și credincioși ai Moniomului.

Startul evenimentului a fost dat printr-o paradă a portului popular. Tineri și vârstnici, purtând cu mândrie iia românească și tricolorul, au pornit într-un alai al bucuriei pe străzile micii comunități de la Moniom, vestind încheierea sărbătorii hramului Bisericii „Sf. Arh. Mihail și Gavriil”și întâmpinarea Postului Sfintei sărbători a Nașterii Domnului.

Și, pentru că unul dintre aspectele acestei sărbători inițiate la Moniom este păstrarea și promovarea tradiției autentice, spectacolul folcloric a debutat cu un dans tradițional românesc,  un dans cu diverse semnificații și roluri, inclusiv cel cathartic, dansul Călușarului, mai precis „Călușarii de la Moniom”.

Spectacolul a continuat firesc cu muzică folclorică sau prelucrări din folclor interpretate de tinerii și copiii din Moniom, alături de mame și bunici, cărora li s-au alăturat corul ”Pui de Cer” și corul „Laudae”.

  Prezentarea evenimentului i-a revenit tânărului George Lăpădat și Georgianei Ciucur, preoteasa satului și organizatorul principal, inima evenimentului și bucuria tuturor participanților.

Cu încă o ediție a acestui remarcabil eveniment intitulat Zilele „Credință și cultură la Moniom” este păstrată și promovată tradiția și dusă mai departe de către acești minunați copii și tineri.

Iar organizatorii principali – Centrul de tineret Moniom coordonat de pr. insp. Mihai Ciucur și prof. Georgiana Ciucur – au subliniat și demonstrat încă o dată că „ Tradiția, Biserica și Familia sunt spații de păstrare a valorilor identitare, că tradiția înseamnă o sumă de valori pe care nu avem voie să le uităm sau să le minimalizăm importanța și că doar conștientizând valorile tradiției, putem lega tradiția de educație, credință, cultură, de toate domeniile vieții, devenind astfel responsabili pentru valorile pe care le creăm și le transmitem mai departe celor care ne vor urma.”

Manifestările prilejuite de cinstirea ocrotitorii Bisericii și ai centrului de tineret de la Moniom au mai cuprins o serie de evenimente cu caracter liturgic – Sfântul Maslu oficiat în seara zilei de 9 noiembrie, de către un sobor de preoți condus de părintele Florin Ciucur – protopopul Caransebeșului, Sfintele Liturghii din zilele de 8 și 9 noiembrie, precum și pomenirea înaintașilor în cimitirul satului în seara zilei de 7 noiembrie. De asemenea,  în seara zilei de 8 noiembrie, la sediul centrului de tineret, părintele Mihai Ciucur a susținut cateheza interactivă cu tema ”Să ne cunoaștem ocrotitorii”, la care au participat, alături de membrii centrului și un grup de elevi de la Școala Gimnazială 9 din municipiul Reșița, coordonați de profesoara de religie Corina Mitroi.

Zilele „Credință și cultură la Moniom” s-a dovedit a fi, și în acest an, un eveniment al bucuriei, al prieteniei, al alăturării tuturor celor care încă simt românește și poartă în suflet sărbătoarea Centenarului Marii Uniri.

Duminică, 4 noiembrie 2018, la Parohia „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” Moniom au debutat Zilele „Credință și cultură la Moniom”, eveniment care se desfășoară în perioada 4 – 10 noiembrie și este patronat de Episcopia Caransebeșului.

Această prezentare necesită JavaScript.

„Pentru al șaselea an consecutiv, credincioșii parohiei cu hramul „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” Moniom își cinstesc ocrotitorii printr-o serie de manifestări cu caracter duhovnicesc, cultural și educativ. Ne-am propus ca evenimentele derulate în această perioadă – 4 -10 noiembrie – să fie unele de bucurie, bucuria de a fi împreună, de a petrece timp binecuvântat în rugăciune, socializare și întoarcere la tradiție, la povața și înțelepciunea strămoșilor.” Mărturisea părintele inspector Mihai Ciucur în deschiderea evenimentului. 

Așadar, în duminica a 22-a după Rusalii, când Evanghelia predică despre Bogatul nemilostiv și săracul Lazăr, Biserica „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” Moniom și-a așteptat invitații frumos gătită, ca în zi de sărbătoare. Flori multicolore, ștergarul tradițional și mândrul tricolor au fost elementele cheie care au ademenit în mod plăcut invitații și le-au înviorat privirea.

Apoi partea liturgică, slujbă înălțătoare oficiată de un sobor de preoți vrednici – pr.prof. Gheorghe Tistu (Caransebeș), pr. Marinel Bobescu (Oravița) și pr. insp. Mihai Ciucur (Moniom) – moment care a mângâiat sufletele invitaților și ale tuturor credincioșilor veniți în număr mare la Sfânta Liturghie.

Rugăciune, închinare, totul în comuniune cu harul preoților slujitori secondați de tinerii bisericii, astă dată mult mai mulți, dând răspunsurile liturgice, oblojind sufletul și încântând auzul credincioșilor prezenți.

Urmând cuvintele Mântuitorului – „Lăsați copiii să vină la mine deoarece a unora ca aceștia este Împărăția lui Dumnezeu!” – mulțime de părinți, alături de  copii și tineri, îmbrăcați în straie de sărbătoare, s-au îndreptat spre Sfântul Potir pentru a gusta din Sfânta Împărtășanie.

După un astfel moment de mare bucurie duhovnicească, organizatorii au gândit o altfel de bucurie, aceea de a fi împreună – tineri din tot Banatul de Munte – pentru a dărui credincioșilor prezenți picături de credință și lumină tinerească.

„Pui de Cer” – grupul de copii coordonați de prof. Georgiana Ciucur și studenta Anita Radics, ”Corul ATOR”  – grup de tineri ortodocși din Banatul Montan evoluând sub bagheta magică a prof.pr. Gheorghe Tistu și Corul „Laudae” – corul mixt al Protopopiatului Reșița coordonat cu dăruire și pricepere de prof. Georgiana Ciucur, preoteasa Moniomului, sunt reprezentanții care au asigurat partea artistică a evenimentului  la moment de sărbătoare a hramului bisericii, în an omagial al unității de credință și de neam, în an comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918.

Pricesne închinate Maicii Domnului și cântece dedicate eroilor neamului românesc au făcut parte din repertoriile corurilor prezente, iar interpretăriile au fost atent cercetate de invitatul special, maestrul Sabin Păuța.

Un moment emoționant a fost recitalul poetic susținut de dr. Liubița Raichici, directorul Direcției pentru Cultură Caraș-Severin, de astă dată prezentă în calitate de poet și membru al corului „Laudae”.

Întâlnire a bucuriei, Sf. Liturghie de hram de la Biserica „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” Moniom și momentele artistice întrevăd viitoare bucurii pregătite de organizatori pentru următoarele zile de „Credință și cultură la Moniom” prilejuite de sărbătoarea hramului Bisericii „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” în anul sărbătorii Centenarului Marii Uniri.

Iar această râvnă vine, și la această ediție, din partea Episcopiei Caransebeșului, cu binecuvântarea ierarhului, Prea Sfințitului Părinte Lucian, prin truda pr.insp. Mihai Ciucur și a harnicei sale preotese, precum și prin înțelegerea și bunăvoința credincioșilor parohiei Moniom, care-și doresc ca Biserica lor să fie întotdeauna „un loc al  Bucuriei și al Luminii”.

În acest important an 2018, anul centenarului Marii Uniri, anul omagial al unității de credință și neam, anul făuritorilor Marii Uniri de la 1918, biblioteca publică bocșană și-a marcat existența sărbătorindu-și cei 65 de ani de lectură publică.

Și nici nu se putea o altfel de sărbătorire decât prin realizarea și editarea unei cărți, a unei cărți dedicată Bocșei, o carte care să aducă în atenție tocmai sărbătoarea Marii Uniri.

„Reprezentanți bocșeni la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918” se numește volumul realizat de Gabriela Șerban și Valentin Costea, prefațat de Gheorghe Jurma și apărut la editura TIM din Reșița, purtând nr. 44 în seria „Bocșa – istorie și cultură”, carte despre care editorul Gheorghe Jurma preciza:

„În cazul cărții de față, doi autori bocșeni oferă, prin mijlocirea tiparului, un tablou al reprezentării orașului Bocșa la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918. E o contribuție utilă, menită să detalieze unele aspecte din această zonă mult mai puțin remarcată, față de Caransebeș sau Oravița, de exemplu. Autorii se bazează pe lucrări publicate până acum, dar și pe surse inedite, reușind să evoce portrete și evenimente din perioada premergătoare Marii Uniri de la 1 Decembrie, dar și cea a ocupației sârbești, până la sosirea în Banat a armatei române și preluarea Imperiului de către administrația românească.”

Evenimentul s-a desfășurat joi, 1 noiembrie 2018, în sala de ședințe a Consiliului Local Bocșa, reușind să adune scriitori, istorici, prelați, oameni de cultură și prieteni ai bibliotecii din tot Banatul Montan.

Despre carte și bibliotecă, despre autori și sărbătoarea Centenarului Marii Uniri au curs cuvinte alese venite din partea unor invitați de seamă: din partea Episcopiei Caransebeșului, aducând și un cuvânt de felicitare și binecuvântare din partea Prea Sfințitului Părinte Lucian, episcopul Caransebeșului,  a fost prezent pr. insp. Petrică Timiș-Popovici; de asemenea, P. On. părinte protopop Gheorghe Șuveți și  pr. insp. Mihai Ciucur, iar din partea Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, scriitorul și publicistul Erwin Josef Țigla. Autoritatea locală a fost reprezentată de viceprimarul orașului Bocșa, Olimpiu Brie, iar cea județeană de consilier Anca Pascu, managerul Căminului pentru Persoane Vârstnice Bocșa.

 Apropiați bibliotecii precum dr. Dana Bălănescu (Reșița), fam. dr. Ion Vela (Reșița), dr. Mihai Vișan (Bocșa), dr. Daniel Crecan (Bocșa), dr. Dorel Viorel Cherciu (Bocșa), poeta Dorina Enuică (Oravița), drd. Liana Ferciug (Bocșa), prof. Stela Boulescu (Bocșa) au rostit cuvinte de bucurie și apreciere la ceas de importantă sărbătoare a cărții bocșene.

Elevi și cititori, utilizatori ai serviciilor bibliotecii, au beneficiat de veritabile prelegi pe tema Unirii de la 1 Decembrie 1918, cu precădere despre istoriografia mișcării naționale din Banat și Marea Unire.

Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, precum și al celor doi remarcabili prieteni: vasioveanul Ionel Pau (director TransProtector) și scriitorul Gheorghe Jurma (directorul Editurii TIM din Reșița), ambii prezenți la această fericită întâmplare culturală.

Cu acest prilej a fost lansat și nr. 3/ 2018 al revistei „Bocșa culturală”, publicație care are în primplan sărbătoarea celor 65 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa, dar și pe cea a Centenarului Marii Uniri.

Evenimentul s-a încheiat cu înmânări de diplome și mape aniversare, dar și cu tortul festiv, specific unei astfel de sărbătoriri, mici bucurii pregătite de organizatori alături de această nouă carte bine documentată, utilă și frumoasă despre participarea bocșenilor la Alba Iulia, rezonând la măreția istoriei și cinstind Centenarul Marii Uniri.