Miercuri, 8 august 2018, în sala de ședințe a Consiliului Local Bocșa a avut loc un eveniment dedicat cărții, dar și unui bănățean de seamă, publicistul Adalbert Gyuris.

Adalbert Gyuris s-a născut la 23 august 1953 în comuna Vermeş, jud. Caraş-Severin, a copilărit în satul Izgar şi a studiat la Bocşa şi Reşiţa.

A debutat în publicistică în 1970. Până în 1997 a trăit şi muncit în Bocşa; din 1997 s-a stabilit în Germania. Este membru al Asociaţiei Caricaturiştilor din România (1996); Corespondent al ziarului „Timpul” (Reșița) şi „ Timişoara” şi colaborează la diverse publicaţii din ţară şi străinătate. Scrie articole de presă, cochetează cu poezia, este preocupat de rebus şi enigmistică, dar este atras şi de artele plastice, opera sa cuprinzând lucrări de pictură şi sculptură (xilogravură). Cu astfel de lucrări a avut expoziţii personale în ţară şi în străinătate. În perioada 2004 – 2008 realizează interviuri cu personalităţi marcante din cultura românească, interviuri publicate în presă apoi adunate în două volume: Întâlniri cu destine (Cluj-Napoca: Grinta, 2012/2013).

De câte ori revine la Bocșa, dăruiește prietenilor și pasionaților de lectură câte un volum din scrierile proprii, iar Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” este una dintre instituțiile de cultură care beneficiază de prietenia și generozitatea lui Adalbertt Gyuris.

            Dintre cărțile publicate,  amintim; volumul de debut Strigăt fără ecou. Timişoara: Marineasa, 1999; Rebus… restituiri. Reşiţa: Modus PH, 1999; Rebus… restituiri. reeditare. Ausburg: Fundaţia Gyuris, 2012;  Adalbert Gyuris şi xilogravurile sale. Königsbrun: Galateea, 2005; Casiana Nemeth printre… stele. Augsburg: Fundaţia Gyuris, 2005; Adalbert Gyuris – expoziţii personale şi de grup. Augsburg: Fundaţia Gyuris, 2006; Collected Whispers (Şoapte adunate). The International Library of  Poetry U.S.A. 2008, Howard Ely Editor; Cuvântul în timp: antologie de poezie, proză  şi eseistică.- Cluj-Napoca: Grinta, 2011; Cântece fără sfârşit. Ausburg: Fundaţia Gyuris, 2012; Cuvântul ca o pradă: antologie de poezie şi proză a cenaclului literar online „Noduri şi semne”. ASPRA, Galaţi: InfoRapArt, 2012; Întâlniri cu destine: interviuri. Cluj-Napoca: Grinta, 2012 (vol. 1); Întâlniri cu destine II: interviuri. Cluj-Napoca: Grinta, 2013; Întâmplări: nuvele. Târgoviște: Singur, 2015; Izgar – satul copilăriei mele -. Târgoviște: Singur, 2016; Cățelușul norocos: poveste. Timișoara: ArtPress, 2018.   

Despre activitatea lui Adalbert Gyuris au scris: Ioana Cioncăş în volumul Întoarcerea numelui – oraşul Bocşa în timp. Reşiţa : Timpul, 1997;  Dimitrie Costa în volumul Fals dicţionar de literatură bocşeană contemporană. Reşiţa: Timpul, 2001; Dimitrie Costa în volumul Carte cu scriitori. Reşiţa: TIM, 2006; Liviu Vălenaş în Cartea neagră a ceauşismului. România între anii 1965 – 1989. Bucureşti: Saeculum I.O., 2004; Constantin Toni Dârţu în Personalităţi române şi faptele lor 1950 – 2000. Iaşi: Pim, 2008; Petru Ciurea şi Constantin Falcă în volumul XII al lucrării Cărăşeni de neuitat. Timişoara: Eurostampa, 2011; Petru Ciurea şi Constantin Falcă în volumul XV al lucrării Cărăşeni de neuitat. Timişoara: Eurostampa, 2012; Gabriela Șerban în Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa. Reșița: TIM, 2013 (Bocșa – istorie și cultură; 30), revista „Bocșa culturală”. De altfel,   Adalbert Gyuris mărturisește cu mândrie că este cuprins în 65 de volume. 

Fiind un moment aniversar – împlinirea unei vârste rotunde -, dar fiind și o sărbătoare a cărții, atât familia cât și foarte mulți prieteni și apropiați au venit la întâlnirea propusă de biblioteca bocșană. Iar bucuria a fost și mai mare, deoarece în sală s-au aflat mulți copii, lucru firesc, ținând cont că unul dintre autori este copil, iar cărțile prezentate sunt cărți pentru copii.

 

Pasiunea pentru scris a fost moștenită de la bunicul Adalbert și de către nepoțica Rafaela.  Rafaela Nemeth-Gyuris are aproape 10 ani și anul trecut și-a lansat prima carte – „Steaua bunicului” (Timișoara: Waldpress, 2016) – o poveste frumos ilustrată de Radu Clețiu.

De astă dată cei doi povestitori au venit cu trei cărți de povești, cărți pentru copii: „Cățelușul norocos” poartă semnătura lui Adalbert Gyuris, a apărut la Timișoara, editura ArTPress, 2018 și este ilustrată de Luminița Mihailicenco Enikeew , iar „Ariciul isteț” și „Căprioarele regăsite” sunt povestirile semnate de Rafaela Nemeth-Gyuris și ilustrate de Luminița Mihailicenco Enikeew și Arnold Krasznec (Timișoara: ArTPress, 2018).

Toate cele trei volume întrunesc caracteristicile unor cărți pentru copii, cuprind imagini frumoase, viu colorate, fraze scurte, propoziții simple, accesibile copiilor de toate vârstele, text clar, ușor de citit, iar personajele sunt din sfera celor preferate de micuții cititori: cățeluș, arici, căprioară.

Cu siguranță, orice copil care va răsfoi aceste cărți va fi fermecat de imagini, se va regăsi în povești și va deprinde, pe lângă inteligență emoțională, și farmecul lecturii.  

Întâlnirea organizată de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa prin proiectul „Să ne prețuim valorile” s-a dovedit a fi una de suflet, cuvintele adresate de către participanți fiind prietenești și laudative. Urări de bine și felicitări au venit din partea ing. Constantin Borozan, ing. Petru Segărcean, pr. Valentin Costea, precum și din partea unor cadre didactice prezente la eveniment și a unor artiști plastici bocșeni. Iar din partea managerului instituției organizatoare și a echipei revistei „Bocșa culturală”, Adalbert Gyuris a primit o diplomă de mulțumire și recunoștință pentru frumoasă și fructuoasă colaborare.

Evenimentul s-a încheiat cu tradiționala sesiune de autografe și de fotografii.

 

„Acum bănui ce este arta: este Dumnezeu căruia i se face dor de oameni.”

(Ioan Cărmăzan)

             Ioan Cărmăzan este cunoscut ca una dintre personalităţile culturale care a adus constribuţii importante la cultura şi arta românească, la afirmarea oraşului Bocșa şi judeţului Caraș-Severin în circuitul naţional şi universal de valori.

Scriitor şi cunoscut regizor şi scenarist, profesor universitar, doctor în cinematografie și media, Ioan Cărmăzan s-a născut la 27 iunie 1948 în localitatea Satchinez, jud. Timiş, din părinţi dascăli bocşeni.

De la vârsta de 3 ani se întoarce cu familia la Bocşa (Caraş-Severin), spaţiul pe care Ioan Cărmăzan îl consideră natal, deoarece aici creşte, aici învaţă, aici se formează, de aici porneşte în viaţă şi în carieră. Bocşa este locul în care a copilărit, şi-a făcut studiile, unde a cunoscut farmecul peisajului şi al istoriei, de unde s-a inspirat în câteva cărţi şi filme. Bocșa este locul în care îl poartă pașii de oriunde s-ar afla.

De astă dată, regizorul Ioan Cărmăzan s-a aflat în drum spre Caransebeș și Moldova Nouă, locuri în care a inițiat și se derulează un Festival Internațional de Film pe care, cu pricepere și dăruire, îl manageriază.

În aceste drumuri ale sale, în după amiaza zilei de sâmbătă, 4 august 2018, la invitația bibliotecii publice, Ioan Cărmăzan a poposit la Bocșa, la bibliotecă, pentru o întâlnire cu prieteni și colaboratori bănățeni.

Coordonatorul instituției bocșene a gândit această întâlnire ca pe un moment propice pentru a-l sărbători pe acest veritabil fiu al Bocșei cu prilejul împlinirii unei vârste rotunde – 70. Așadar, o mână de prieteni, au înfruntat căldura și au venit la biblioteca din Bocșa pentru o poveste cu Ioan Cărmăzan și pentru a-i transmite urări și gânduri bune.

Totodată, inițiatorii evenimentului s-au gândit și la o prezentare de carte, o carte a cărei apariție se datorează tocmai sărbătoririi zilei de naștere a regizorului Ioan Cărmăzan.  Cartea poartă un nume sugestiv – „Descifrând Codul Cărmăzan” – și prezintă un amplu și complex dialog între scriitorul Vasile Bogdan și aniversatul Ioan Cărmăzan.

În cele aproape 700 de pagini cititorul îl descoperă pe scriitorul, pe regizorul, pe traducătorul, pe profesorul, pe columbofilul Ioan Cărmăzan, pe președintele UARF, dar mai ales, pe omul Ioan Cărmăzan, în care există foarte mult din acel spirit al poveștilor de la Bocșa; descoperă multe dintre aceste povești ale Bocșei, între care sunt inserate inedite pagini de jurnal; descoperă poveste în poveste, povestea de dincolo de poveste, povești din Bocșa și de pretutindeni.

Un volum fabulos realizat de Vasile Bogdan și Ioan Cărmăzan, îngrijit de scriitoarea Nina Ceranu, apărut la editura „Eubeea” din Timișoara avându-l consilier editorial pe scriitorul Ilie Chelariu, un volum frumos copertat de Carmen Emanuela Popa, prefațat de Otilia Sârbu și înnobilat de lucrările maestrului Silviu Orăvițan.

Un volum-poveste de și despre un om de poveste: Ioan Cărmăzan. Cititorul va putea fi martorul unor întâlniri de excepție, întâlniri ale sărbătoritului cu mari nume ale literaturii și cinematografiei românești: Sergiu Nicolaescu, Amza Pelea, Gheorghe Dinică, Marin Moraru, Corneliu Vadim Tudor, Lucian Pintilie, Adrian Sârbu, Danilo Kiš, Nichita Stănescu, Geo Bogza, Fănuș Neagu, Nicolae Breban, sculptorii George Apostu și Constantin Lucaci și alte astfel de nume de renume.

În ultima parte a cărții există un capitol intitulat „Oglinda din privirea oamenilor” și aparține membrilor Clubului de la Timișoara, un club inventat de Ioan Cărmăzan, dar care rezistă de ceva timp și se bazează, în special, pe un  „virus” numit „prietenie”. Așadar, acest capitol al cărții este susținut de: Maria Nițu, Rodica Pop, Constanța Marcu, Ionel Sporea, Silvia C. Negru, Manolita Dragomir-Filimonescu, Veronica Balaj, Doina Moț, Ion Marin Almăjan, Nina Ceranu și acad. Ion Ungureanu.

Evident, cartea se încheie cu un Curriculum Vitae al sărbătoritului și cu imagini de familie, prezentând un parcurs frumos, firesc și nobil al bocșeanului Ioan Cărmăzan: copil, student, părinte, profesor, regizor, bunic.

Un volum de excepție dedicat unui om de excepție!

Iată, volumul a fost prezentat și la Bocșa de către editorul Nina Ceranu și autorii Vasile Bogdan și Ioan Cărmăzan. De asemenea, gânduri și cuvinte frumoase despre omul, regizorul și scriitorul Ioan Cărmăzan au rostit prieteni precum Gheorghe Jurma (Reșița), Călin Chincea (Berzovia), Doina Rodica Moț (Timișoara), Silvia C. Negru (Timișoara), Rodica Pop (Timișoara), Manolita Dragomir-Filimonescu (Timișoara), Bata Marianov (Timișoara), Valentin Bugariu (Birda), Dan Gârjoabă (Sânnicolau), Constantin Tufan Stan (Lugoj), Ioan Cojocariu (Caransebeș), Victor Creangă (Bocșa), Valentin Costea (Bocșa), Doina Gârboni (Bocșa), Dorel Viorel Cherciu (Bocșa) și Adalbert Gyuriș (Germania).

Alte urări, de la alți prieteni prezenți la eveniment, au fost spuse la final, când s-au ciocnit pahare în cinstea sărbătoritului.

Organizatorii au pregătit regizorului Ioan Cărmăzan o plachetă aniversară, în semn de recunoștință și mulțumire pentru rodnică și frumoasă colaborare, iar, în locul tortului aniversar, a fost pregătit un desert bănățenesc, pe placul invitatului, cunoscute fiindu-i gusturile culinare. Este vorba despre tradiționalele găluște cu prune (gomboți), pe care Ioan Cărmăzan le-a primit cu bucurie și le-a savurat alături de prieteni.

Astfel s-a încheiat o întâlnire de suflet, o întâlnire organizată cu drag de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa și echipa revistei „Bocșa culturală” pentru a aniversa una dintre personalitățile culturale bocșene de talie internațională precum este maestrul Ioan Cărmăzan și acasă. Adică, în una dintre „acasele” lui Nuțu Cărmăzan: la Bocșa.

La mulți ani, Ioan Cărmăzan!