Una dintre manifestările omagiale de anul acesta reunite sub titlul de „Peter Rosegger la 175 de ani de la naştere şi 100 de ani de la trecerea în eternitate” se va derula de marți, 31 iulie la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din urbe, chiar în ziua de naștere a scriitorului în urmă cu 175 de ani. Manifestările vor debuta la ora 18.00 cu lecturări din opera scriitorului german și legăturile sale cu familia regală din România.

Manifestarea va fi conturată de expoziţii de fotografii, carte, picturi şi filatelie, dedicate evenimentului aniversar.

 

Erwin Josef Ţigla

Zile de cultură și credință în comuna Mehadia, Caraș Severin.

20 – 21 iulie 2018

Simpozionul „Fiii satului”și tradiționala rugă bănățeană.

 

Și în acest an am avut bucuria și onoarea să particip la o importantă sărbătoare a celei mai mari comune cărășene, și anume la „Întâlnirea cu fiii satului” din Mehadia, cu prilejul Hramului Bisericii Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul.

Pus sub semnul Centenarului Marii Uniri, simpozionul „Întâlnirea cu fiii satului” la Mehadia din 20 iulie 2018 a avut menirea de a aduna oameni de seamă din întreaga țară, apropiați ai Mehadiei și vechi colaboratori, fiii satului plecați pe alte meleaguri, dar pe care pașii îi întorc, întotdeauna, spre plaiurile natale, pentru a sărbători împreună tradiția, istoria și frumusețea acestei vetre milenare.

Cu acest prilej a fost lansat și volumul „Mehadia – anul de foc 1918” semnat de Caius Danciu și Nicolae Danciu Petniceanu și apărut la editura „Cetatea cărții” din Mehadia în anul 2018, precizând prof. Caius Danciu că: „Mehadia patriarhală și iluminată de trecutul glorios, a drumețit și a irizat trei culori pe cărările Banatului Montan, până la Alba Iulia, întorcându-se cu România Mare, proslăvind în avlia bisericii martirii Neamului Românesc”.

Așa cum spune tradiția, ziua a început în biserică, cu o frumoasă slujbă oficiată de către un sobor de preoți, o biserică aflată în restaurare, cu picturi recente, pe care încă nu s-a uscat vopseaua și care-și așteaptă cu emoție târnosirea, o biserică păstorită cu pricepere de inimosul pr. Ciprian Zarescu.

Apoi, preoții slujitori au săvârșit o slujbă de sfințire a lucrărilor de la Căminul  cultural „General Nicolae Cena” din Mehadia și au dat startul lucrărilor simpozionului „Fiii satului”.

În deschidere, în cadru festiv și oficial, primarul Iancu Panduru a cinstit, cu acest prilej, câțiva dintre cei mai importanți fii ai Mehadiei, înmânând Titlul de Cetățean de Onoare „pentru activitate profesională și extraprofesională depusă și pentru rezultatele deosebite dobândite care au contribuit la sporirea zestrei spirituale și patrimoniale a Mehadiei, la promovarea localității în spațiul românesc” profesorului Mihai Belchite, profesoarei Ana Zeicu și, postmortem, profesorului Ion Băcilă. Un gest lăudabil și emoționant.

După cuvântul de bun venit adresat de edilul Iancu Panduru, oaspeți de seamă au  prefațat lucrările simpozionului: președintele Consiliului Județean Caraș-Severin Silviu Hurduzeu, președinte și deputat Ion Mocioalcă, fiu al satului, deputatul Ion Tabugan, viceprimarul Traian Stângu, scriitorii timișoreni Titus Suciu, Caius Danciu, Dănilă Surulescu, Ion Mănescu, Horia Țâru, Ioan Ionescu, Silvia Hârceagă, reșițenii Nicolae Sârbu și familia prof. univ. Ioan Vela, aninenii Mihai Chiper și Ion Rășinaru, bocșenii Gabriela și Tiberiu Șerban, almăjenii Pavel Panduru, Dorin Bălteanu, Nicolae Danciu Petniceanu, Mihai Corneanu, Gheorghe Mirulescu, Costel Vlaicu, Tulian Domilescu, Gheorghe Băcanu, Andrușca Vătuiu, Miruna Șchiopu și nobila doamnă Cornelia Feneșan.

Deosebit de interesante s-au dovedit a fi expunerile prof. Mihai Belchite și ing. Traian Stângu cum încântătoare s-a dovedit și de această dată dna. Anișoara Zeicu într-un recital de poezie eminesciană.

Într-o sală devenită neîncăpătoare, la ceas de importantă sărbătoare, Mehadia și-a adunat și și-a cinstit fiii de ieri și de azi, pentru că „este important să ne cunoaștem istoria și strămoșii, să știm cine suntem și de unde venim, să izvodim dovezi care atestă spiritualitatea patrimonială a unui loc de legendă cum este Mehadia și, bineînțeles, să ne cinstim cum se cuvine satul și oamenii săi”, motiva primarul Iancu Panduru în deschiderea evenimentului.

O întâlnire de suflet organizată cu migală și pricepere de Primăria și Consiliul Local Mehadia și moderată de către scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu. Un eveniment care se înscrie cu mândrie nu doar în paginile unei valoroase istorii locale, ci, în acest an al sărbătorii centenarului Marii Uniri, în anul omagial al unității de credință și de neam, un astfel de eveniment  a împletit armonios la Mehadia istoria, tradiția și spiritualitatea printr-un excepțional act cultural de cinstire și omagiere a fiiilor satului.

Acum 21 de ani autoritățile locale bocșene au hotărât ca Sf. Prooroc Ilie să fie patronul spiritual al orașului Bocșa dat faptul că cel mai important și cu tradiție eveniment al orașului este la această sărbătoare, când mii de oameni, din toate părțile, se îndreaptă în pelerinaj spre Mănăstirea Sf. Ilie de la Izvor Vasiova.

Așadar, de 21 de ani, cu prilejul acestei sfinte sărbători, alături de obișnuitul praznic al hramului Mănăstirii care se desfășoară în perioada 19 și 20 iulie și care constă într-un program de slujbe religioase pe timp de zi și de noapte, la care iau parte mulțime de pelerini, instituțiile de cultură s-au alăturat acestei frumoase sărbători și au organizat, de-a lungul vremii, diverse activități culturale, mai mult sau mai puțin fastuoase, însă de impact.

 Lansări de cărți, expoziții, întâlniri cu scriitorii, urmate apoi de tradiționalul pelerinaj la Mănăstire au fost organizate de către Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa cu prilejul acestui eveniment. Mai mult, instituția cărții a inițiat un proiect intitulat „La Bocșa de Sf. Ilie”, proiect cuprins în programul de activitate și în cadrul căruia au fost puse la cale astfel de întâmplări îmbucurătoare pentru publicul amator de artă, literatură, cultură.

Din anul 2017 autoritățile locale au hotărât ca în această perioadă a anului să fie o adevărată sărbătoare a orașului organizând „Zilele orașului Bocșa”, un eveniment care cuprinde activități culturale, partea religioasă și tradițională, dar și un program recreativ, de show, constând în spectacole folclorice și muzică pop-dance (muzică ușoară).

Evident, în cadrul acestui eveniment complex intitulat „Zilele orașului Bocșa” biblioteca își derulează deja tradiționalul proiect „La Bocșa de Sf. Ilie” organizând activități culturale cunoscute și specifice: lansări de cărți, expoziții, lansări de reviste, întâlniri cu scriitori și oameni de seamă.

Joi, 19 iulie 2018, în sala de ședințe a Consiliului Local Bocșa a avut loc un triplu eveniment organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” în parteneriat cu Mănăstirea Sf. Ilie, Casa de cultură și Primăria orașului Bocșa, și anume: lansarea volumului „Picături de artă și credință la Bocșa”, lansarea celui de-al doilea număr pe anul 2018 al revistei „Bocșa culturală” și vernisarea unei expoziții pe temă religioasă – biserici din Bocșa – picturi realizate de Nik Potocean.

Volumul ”Picături de artă și credință la Bocșa” (coordonator Gabriela Șerban, prefață Gheorghe Jurma și imagini Nik Potocean) a apărut la editura TIM din Reșița și se înscrie în seria „Bocșa – istorie și cultură” având nr. 43 de apariție. Este un nou volum apărut sub egida Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, cu sprijinul TransProtector (dir. Ionel Pau), dar și cu sprijinul și importantă contribuție a editurii TIM și a directorului acesteia, criticul Gheorghe Jurma.

Mai mult, realizatorii au considerat că, în acest an al sărbătorii centenarului Marii Uniri, în anul omagial al unității de credință și de neam, un astfel de volum nu face altceva decât să împletească armonios arta și spiritualitatea printr-un excepțional act cultural.

 „Bibliotecara Gabriela Șerban, care a inițiat și coordonat cartea, a gândit să ofere utile sinteze despre bisericile din Bocșa și o viziune artistică a lor prin picturile lui Nicolae Potocean. E o propunere interesantă, în continuarea altor studii mai vechi sau mai recente dedicate istoriei și geografiei ecleziastice bănățene, inclusiv ale cercetărilor din Bocșa, de altfel citate în articolele cuprinse în volum.” specifică Gheorghe Jurma în prefața cărții.

În volum sunt cuprinse 11 lucrări ale artistului plastic Nicolae Nik Potocean, reprezentând cele 11 biserici ortodoxe, catolice și reformată din orașul Bocșa, lucrări expuse și vernisate în cadrul manifestării.

La eveniment au luat parte oameni de cultură, scriitori, preoți și mulți prieteni ai bibliotecii. Despre eveniment au vorbit la modul superlativ pr.prof.dr. Ionel Petrică (Bocșa), pr. insp. Mihai Ciucur (Reșița), pr.dr.Valentin Bugariu (Birda), prof.dr. Mihai Vișan (Bocșa), scriitorul și editorul Gheorghe Jurma (Reșița), scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu (Mehadia), Dan Liuț (Bocșa), prof.dr. Călin Chincea (Berzovia), Mihai Chiper (Anina), poetul Iulian Barbu (Reșița), scriitorul Titus Suciu (Timișoara) și alți dragi prieteni, importanți oameni de cultură.

Revista „Bocșa culturală” nr. 2/ 2018 (101) a fost prezentată succint de Gabriela Șerban, în sală fiind prezenți mulți dintre colaboratorii revistei, poeți, scriitori, dascăli și preoți, realizatori de cărți, reviste și alte publicații importante.

Evenimentul s-a încheiat cu o sesiune de autografe și cu tradiționalul pelerinaj la Mănăstirea Sf. Ilie de la Izvor Vasiova.

(dialog cu Emil MITRANOVICI – medic primar urolog, doctor în științe medicale)

 

            – Este grea munca de urolog?

            – Da. Foarte grea.

            – Ce v-a făcut să profesați o asemenea activitate medicală?

            – Era în 1999. La Deva, era singura profesie chirurgicală disponibilă.

            – Sunteți șeful secției urologie a Spitalului Județean Deva. Cum caracterizați colectivul ce-l conduceți?

            – Foarte bun – competent în specialitatea urologie.

            – Secția pe care o conduceți se confruntă și cu greutăți a căror rezolvare vă depășește?

            – Da. Este vorba de insuficienta dotare cu aparatură și personal.

            – Sunteți unul dintre urologii apreciați. Cum comentați această situație?

            – Nu comentez. Să mă aprecieze pacienții tratați sau operați de mine.

            – Care vă sunt calitățile profesionale datorită cărora pacienții vă aduc de fiecare dată mulțumiri?

            – După mine, modul în care îi tratez și deciziile mele chirurgicale corecte. Nu-i forțez în deciziile lor și le respect opinia, dar le și explic despre boala de care suferă și cum aceasta poate fi tratată.

            – Ce ziceți, valoarea D-vs. profesională creează invidii?

            – Da, tot ce este posibil. Personal nu am constatat acest aspect.

            – Punctați-ne un moment al carierei D-vs. care v-a adus o satisfacție inedită.

            – Sunt mai multe momente, în special în cazuri grave, cu pacienți care au plecat acasă sănătoși și cu zâmbetul pe buze.

            – Privind continua pregătire profesională și științifică, ce ne puteți spune?

            – Un amănunt, printre altele, am competență în ecografie, litotriție, uro-ginecologie etc., în management sanitar și sunt doctor în Științe medicale. 

            – Cât despre intervențiile chirurgicale, ce amănunte ne puteți oferi?

            – Realizez anual între 280-300 de intervenții chirurgicale, cu foarte puține cazuri care au complicații. În 16 ani de activitate am avut doar 3 cazuri de deces după intervenții, acestea însă din cauza stării avansate a bolii în care pacienții s-au internat. În multe cazuri, am trimis pacienți pentru reevaluare în unele centre urologice din țară.

            Succesele mele în urologie mi-au adus desigur multe satisfacții, dar și munca depusă a fost pe măsură.

            – Cum vă vedeți viitorul profesiei?

            – Destul de incert, având în vedere subfinanțarea și lipsa de preocupare a celor care au datoria să facă dotarea secției cu aparatură modernă și nu numai.

           

            … Așadar, am cunoscut un OM, un MEDIC, care își face datoria cu pasiune, seriozitate și competență. Fiecare din faptele sale sunt o confirmare a priceperii – emblema statornică a competenței profesionale. Aceasta, pentru că și-a făcut din profesie o performanță, un argument al faptelor împlinite de fiecare dată cu succes.

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

După șapte decenii de viață activă, dedicată interpretării, creației și cercetării, un artist prolific intrat într-al nouălea deceniu de viață se poate așeza pe locul său, după expresia lui Petre Țuțea, întru neamul său și Dumnezeu …

La șaptezeci și cinci de volume publicate, unul și unul de viață activă, poți conclude că nu ai trecut prin viață ca umbra pe apă! …

Volumul recent: „DUMITRU JOMPAN – UN MUZICIAN BĂNĂȚEAN OCTOGENAR“, Editura Gens Latina, 2018, 605 pagini, evocă traseul vieții creatoare, al autorului oglindit în aprecierile unor personalități ale vremii, contrazicând expresia coșbuciană: „Ce urmă lasă șoimi-n zbor / Ce urmă peștii-n apa lor? …“ Urmele lăsate în vreme de Jompan sunt pregnante, monumentale, vizibile, iar bogatul capitol „LAUDATIO“, pp. 297-363 exprimă aceste aprecieri de recunoaștere a muncii de interpretare, creație și cercetare a autorului, încât … pare a se fi spus ce este de spus …

Observația noastră constantă, de om al locului, a fost însă aceea că exercițiul de admirație adresat maestrului se cere distribuit între prolificul creator și „ortacul său de viață“ (după expresia locului): învățătoarea Lia Jompan, soția Domniei Sale, cea care și-a înțeles și asumat menirea, pietuând, din primul moment, asupra-și toate asprimile vieții, lăsând liniștea creatoare și creând un climat familial să îl învăluie, pe cel care este prof. univ. Dr. Dumitru Jompan, cel care a înălțat, întru artă, o viață dedicată Frumosului; cel care nu lasă din mână bagheta și condeiul și …  pentru emoția umană, încă cioplește la opera sa munumentală …

Anii ce vin, anii karmici de destin și împlinire, dorim să fie ceea ce sunt deja: ani de pregnantă sinteză creatoare; numai lumină, întru lumina pură a dăinuirii de neam; întru creației și întru credința în sens! …

 

Marga, la 20.VI.2018

 Ion Kaleve

 

În era internetului, a publica a ajuns la îndemâna oricui și este mai ușor decât a fost vreodată. Aparent…

Jurnalismul trăiește o epocă fastă, în care noi publicații apar foarte frecvent. Dar sunt toate bazate pe deontologie, furnizând informație reală și corectă? Ce spune realitatea?

Un editor care vrea să înșele opinia publică o poate face foarte ușor. Este suficient să trimită un email la scurt timp după o prelegere, în care să se ofere să publice textul într-o revistă. Pentru asta cere o taxă de apariție, eventual cu „ceva în plus” pentru a fi mai expeditiv, adică pentru a-l introduce „în față” pe autor. În acest context devine mai puțin relevant dacă până la urmă textul este publicat sau nu, autorul tot nu va beneficia de pe urma publicării eventuale, întrucât dacă publicația este un fals, nu-și va trece niciodată în CV o astfel de „ispravă” publicistică. Dar cum se pot deosebi revistele fără credibilitate de cele autentice și de prestigiu?

O publicație falsă nu are, de regulă, un redactor șef identificabil într-o persoană, eventual cunoscută. Se întâmplă chiar ca un același editor să fie „responsabil” de mai multe astfel de reviste-fantomă, ceea ce reprezintă un element agravant. Nu există indicații despre vreo afiliere instituțională a staff-ului editorial sau, mai rău, se poate ca autori binecunoscuți să fie trecuți pe listele unor publicații fictive fără ca măcar aceștia să știe că numele lor sunt folosite în acest mod. De asemenea, se poate ca așa-zisul editor să se laude că are vizibilitate sau rating, dar în realitate să nu fie vorba decât despre pretenții fără niciun sâmbure de adevăr. Nu în ulimul rând, se recurge la emailuri care trimit spre site-uri pline de inexactități, chiar de greșeli.

În ultimii ani, specialistul francez în computere Cyril Labbé a decoperit peste 30 de „lucrări științifice” generate de calculator, publicate în diverse reviste. La rândul său, jurnalistul și expertul John Bohannon, de la Universitatea Harvard, din SUA, a făcut încercarea de a trimite o lucrare falsă la 255 de reviste așa-zis „deschise”, dintre care 157 s-au oferit s-o publice! De asemenea, „materia primă” cu care se umplu aceste publicații fără credibilitate poate fi la fel de falsă ca și ele, conferințele neexistând sau fiind de cea mai slabă calitate. Și pe acest segment falsurile se pot ține lanț, de la site-uri fără substanță până la texte despre conferințe care preiau doar titlul unora serioase, de ținută, apoi nu fac altceva decât să colecteze sume de înregistrare de la specialiști induși în eroare.

Este acesta „jurnalism”? Profesioniștii din domeniu știu că nu. Este aceasta o realitate a lumii internetului și a puhoiului de oferte false de tot felul? Din păcate, da.

 

Roxana Istudor

SUCCESUL – MULȚUMIREA ZĂRITĂ ÎN OCHII PACIENTULUI

(dialog cu Alexandra VACARIU – medic spacialist urolog, Spitalul Municipal BRAD)

 

            – De ce v-ați ales meseria de urolog?

            – Am dorit să lucrez într-o ramură chirurgicală și urologia întrunește criteriile necesare. Pot spune că urologia m-a ales pe mine.

 

            – Vorbiți-ne despre serviciul de urologie pe care-l reprezentați.

            – Profesez de la începutul lunii iunie a.c., în cadrul Ambulatoriu din cadrul Spitalului Municipal Brad. Este un serviciu urologic nou înființat care oferă consultații complete pe baza biletului de trimitere, ecografii uro-genitale și asigură urgențele.

            Conducerea spitalului se străduiește să doteze cabinetul în vederea unei bune funcționalități.

 

            – Cum a fost începutul muncii în urologie?

            – Am avut o perioadă de adaptare. Experiența și cunoștințele însușite la Spitalul Județean  Târgu Mureș îmi permit să-mi desfășor, atât aici la Brad, cât și la orice serviciu urologic, activitatea sub semnul dragostei față de meseria aleasă.

 

            – Puteți să ne punctați o satisfacție inedită care v-a adus bucuria succesului?

            – După mine, succesul înseamnă mulțumirea zărită în ochii pacientului când un pacient pleacă din cabinet mulțumit, cu încredere în mine și un sincer zâmbet pe buze, înseamnă o satisfacție.

 

            – Ca femeie este greu să fii urolog?

            – Și da și nu. Este greu ca femeie să lucrezi într-o ramură chirurgicală căci trebuie să-ți sacrifici din timpul tău liber. În rest, nu este cu nimic mai diferit decât într-o altă ramură medicală.

 

            – Cum împărțiți activitatea de medic cu cea de familie?

            – Întrucât și soțul meu, Andrei VACARIU, este tot urolog, pot spune că această specialitate face parte din familia noastră. Practicând aceeași meserie și împărtășindu-ne aceeași pasiune, integrăm cu succes partea profesională cu cea de familie.

 

            – Ce înseamnă pentru D-vs. pacientul?

            – Este părintele, bunicul sau copilul cuiva, este un om cu suferință care vine la medic cu speranța să fie ajutat, însănătoșit. Eu de fiecare dată încerc să-i fiu aproape, să-i ofer tot ce pot din cunoștințele mele profesionale pentru ca el, pacientul, să devină sănătos.

 

            – Care vă este modelul în profesiune?

            – Nu pot să nominalizez pe cineva. Am încercat să iau de la fiecare din mentorii mei tot ce mi-au oferit mai interesant, mai eficient în activitatea urologică, eu având o deviză proprie: mai întâi trebuie să fii OM, apoi MEDIC.

            Nu pot să nu spun că soțul meu m-a sprijinit să-mi formez încredere în mine și în tot ce fac ca medic urolog.

 

            – Privind pregătirea profesională, ce ne puteți spune?

            – Particip la cursuri și congrese în specialitate, atât în țară și nu numai.

 

            – Gânduri de viitor?

            – Să continui activitatea aici, la Brad și să devin un membru permanent al Spitalului din localitate, să fiu mereu alături de oamenii acestei zone miniere.

 

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

 

Dacă timpul ar mai fi avut răbdare, sculptorul Constantin Lucaci ar fi împlinit 95 de ani. Din păcate, se împlinesc 4 ani de dor. Drum lin în Lumină, maestre! Lumina, pe care adesea ai sculptat-o cu aleasă măiestrie…

LUCACI, CONSTANTIN. Sculptorul care s-a născut la Bocşa, pe str. Muncii nr. 15, în 7 iulie 1923 și s-a stins în 19 iulie 2014 la București. Este cunoscut mai ales datorită fântânilor cinetice care înfrumuseţează câteva oraşe importante din ţară şi sunt făurite de maestrul Constantin Lucaci.

În anii studenţiei a avut loc debutul său în artă, iar lucrarea „Înotătorul” îi aduce porecla de „Il genio” incluzându-l în Istoria artelor şi propus la Premiul de Stat.

Constantin Lucaci a inventat un pantograf spaţial, care a fost brevetat mai întâi în Italia şi Franţa apoi în România. Oficiul de Stat pentru Invenţii a premiat pantograful considerându-l cea mai interesantă invenţie a anului 1957.

Urmează etapa figurativului în arta sa, dând naştere sculpturilor în granit şlefuit. În această perioadă a genului figurativ participă la nenumărate expoziţii din ţară şi străinătate. Figurativul i-a dezvoltat personalitatea artistică, iar la acest gen maestrul a renunţat când visurile sale n-au mai fost terestre, când ideile sale n-au mai fost reprezentate de figuri umane, ci de aştrii, de mişcarea spaţială, de misterul cosmic.

Urmează perioada călătoriilor de studii în Italia, dar şi în Franţa, iar oraşul luminilor îi stârneşte primele încercări de sculptură în oţel inoxidabil, proiectând opere mari şi medii, iniţiind ciclul de lucrări „Spaţiu şi lumină”

Constantin Lucaci a imaginat pentru oraşele româneşti nişte centre artistice citadine, veritabile oaze de linişte, cu o concepţie modernă – sculptură monumentală şi joc de ape, muzică şi spectacol.

Fântânile maestrului Lucaci, simfonii ale apei izvorâte dintr-un suflet bântuit de stări contradictorii: frumos, armonie, visare, lumină, pace, pe de o parte, iar pe de altă parte trudă, tehnică, ştiinţă, rigurozitate, meticulozitate.

Prima fântână este cea de la Constanţa, în 1971. Urmează Turnu Severin 1979, Vaslui 1981, Reşiţa 1984, Brăila cu trei fântâni 1988- 1992, Giurgiu 2000, Alba Iulia 2007.

Cu fântâna de la Constanţa şi ciclul „Spaţiu şi lumină” începe zodia lui Constantin Lucaci, acestea consacrându-l ca un artist modern, un renascentist modern, un sculptor al metaforelor şi ideilor în inox.

Participă şi adună nenumărate premii de la expoziţii din ţară şi străinătate

În 1982 primeşte din partea guvernului italian Ordinul „Cavaler al Meritului Republicii Italiene”, în 1984 Universitatea din Viena şi Fundaţia Alfred Toepfer cu sediul în Hamburg, Germania, îi acordă premiul „Herder”, „Premiul Nobel al Estului”, devenind primul sculptor român care primeşte acest premiu, aşezându-l între personalităţile marcante ale artelor şi ştiinţelor spiritului din Europa.

Continuă organizarea de expoziţii în diverse oraşe din ţară şi străinătate, în 1999 i se atribuie Medalia de Aur la Bienala Internaţională Dantescă de la Ravena, iar în 2007, sub patronajul Vaticanului, în Pinacoteca Sanctuarului San Francesco di Paola, Italia, a fost inaugurată „Colecţia Constantin Lucaci”, fiind singurul artist român care beneficiază de acest privilegiu muzeistic din partea Sfântului Scaun. „Un artist cu loc în orice proiect al lumii!” Astfel a fost perceput maestrul Constantin Lucaci. „Sculptând lumina” şi-a sculptat nemurirea.

Un strop din această lumină, o picătură din geniul maestrului se află şi la Bocşa. În Bocşa Montană, pe str. 1 Decembrie 1918 nr. 43. În data de 5 iunie 2012 la Bocşa a fost inaugurat Muzeul „Constantin Lucaci” – „Spaţiu şi lumină”. Din anul 2008 Constantin Lucaci este Cetățean de onoare al orașului Bocșa și al județului Caraș-Severin.

Maestrul își doarme somnul de veci în Cimitirul Străulești 2 din București alături de mari artiști și importante nume ale artei românești.

Referinţe: Mic dicţionar al personalităţilor culturale din Caraş-Severin/ Gheorghe Jurma: Reşiţa. 1976; Constantin Lucaci/ Romulus Balaban. Bucureşti. Meridiane. 1977; Nu vă doare depărtarea, domnule?…/ Dorina Sgaverdia. Reşiţa. Timpul. 2000; Constantin Lucaci. Metafora luminii/ Giorgio Segato. Bucureşti. Regia Autonomă „Monitorul Oficial”. [2001]; Constantin Lucaci/ Pietro Amato. Bucureşti. Regia Autonomă „Monitorul Oficial”. 2005; Constantin Lucaci în căutarea Legendei Personale/ Dorina Sgaverdia. Timişoara. Marineasa. 2008; Bocşa din inimă/ Vasile Bogdan. Reşiţa. TIM. 2008; Identitate şi destin cultural II/ Titus Crişciu. Oraviţa. 2008; Memento. Evenimente și personalități din Banatul istoric./ Coord. Vasile C. Ioniță. Editura Banatul Montan, 2008; Cărăşeni de neuitat XII/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara. Eurostampa,2011; Cărăşeni de neuitat XV/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara. Eurostampa, 2012; Întâlniri cu destine: interviuri/ Adalbert Gyuris. Cluj-Napoca: Grinta, 2012; Cărăşeni de neuitat XIX/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara. Eurostampa, 2013; Biblioteca, între datorie și pasiune/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2013 (Bocșa, istorie și cultură; 30; în revista Bocşa culturală (vezi Gabriela Șerban. Bibliografia revistei „Bocşa culturală”.2000-2009. Reşiţa. TIM.2009 și Bibliografia revistei „Bocşa culturală”. 2009-2013. Reşiţa. TIM.2014 ); Cărăşeni de neuitat XXXI/Constantin Falcă. Timişoara. Eurostampa, 2016.

 (fișă de dicționar din volumul Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2013 (Bocșa, istorie și cultură;30)

 

(dialog cu Dr. Rocsana IOSIF – medic specialist dermatologie-venerologie –

DERM ARTIS CLINIC DEVA)

 

– Cum ne explicați faptul că v-ați hotărât să deschideți un cabinet privat dermatologic la Deva?

– În materie de servicii de dermatologie și dermatologie-estetică în județul Hunedoara nu exista un centru medical dermatologic de excelență, care să ofere pacienților servicii medicale capabile să satisfacă orice exigență.

– Este grea munca de medic dermatolog?

– Nimic nu este greu,  dacă ai pasiune și perseverență.

– Care sunt obiectivele activității D-vs. în cadrul acestui cabinet?

– Ne propunem să venim cu un pachet de servicii cu adresabilitate atât pentru adulți cât și pentru copii, grupat pe următoarele segmente: consultații dermatologice/venerologice; tratamente și intervenții dermatologice; estetica medicală-tratamente estetice; tratamente laser.

– Care vă este agenda de lucru a unei zile?

– În fiecare zi de luni – vineri lucrez de la ora 15.00 – 20.00.

 – Se zvonește că un număr mare de pacienți vă trec cu încredere și optimism pragul cabinetului. Cum comentați acest lucru?

– Nu este un zvon, este o realitate, care ne dă încrederea necesară să ne continuăm munca noastră și să nu ne abatem de la standardele impuse, ci din contră, să le îmbunătățim astfel încât pacienții să fie cei care beneficiează de cele mai bune condiții de tratament.

– Aveți calități care vă deranjează?

– Perseverența, deoarece misiunea noastră este să dezvoltăm un centru medical complet, de succes și de încredere, pe segmentul de dermatologie și tratamente dermato-estetice și să oferim un standard de calitate la nivelul zonei de Vest a României. 

– Acceptați legea compensației?

 – Consider că suntem oameni care nu facem  nimic împotriva voinței noastre și că deciziile pe care luăm trebuie să fie întotdeauna analizate.

 – Punctați-ne un moment care v-a făcut fericită profesional!

  – Medicina îți oferă și momente profesionale deosebite, în momentul stabilirii de diagnostice dificile, care se confirmă după mai multe investigații, inclusiv în centrele universitare,  iar pacienții  revin în cabinet și sunt mulțumiți de modul în care au fost diagnosticați precum și tratamentul prescris. 

– Vă amintiți și de vreo neîmplinire?

– Din păcate în viața de zi cu zi, medicii se confruntă cu neîncrederea pacienților și nu pun în aplicare imediat tratamentele sau indicațiile transmise, fapt ce duce uneori la depistarea în faze terminale diferite boli, în special cancerul de piele. 

  – Cum îmbinați activitatea profesională cu sarcinile familiale?

   – Nu le gândim ca niște activități sau sarcini și care ar fi cumva trecute într-un carnețel pe care trebuie să le bifăm, gândim viața  ca o oportunitate și problemele le discutăm și luăm decizii împreună.

   – Aveți o bogată activitate de cercetare științifică în domeniul dermatologiei. Ce ne puteți spune în acest sens?

  – Am o activitate în domeniul dermatologiei estetice, întrucât particip la foarte multe congrese şi cursuri de specialitate  pentru că îmi doresc să fiu un bun profesionist şi trebuie să ţin pasul cu metodele/tratamentele noi ce apar în materie de specialitate.

  – La ce vă gândiți pentru viitorul profesiunii D-vs.?

   – Strategia este să folosim doar echipamente și produse de ultimă generație, care să ne permită să dezvoltăm continuu portofoliul de servicii, să ne adresăm cât mai multor segmente de piață și să înregistrăm o eficiență crescută (raport excelent preț/calitate).

 

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș