5 martie 2018, ora 18.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

Concert de romanțe sub semnul mărțișorului cu prof. Elena Cozâltea, la pianină fiind acompaniată de prof. Cristian Roșoagă.

(dialog cu IOAN MIRCEA ARTEAN, medic primar – Hunedoara

– Pentru cei care nu vă cunosc, dorim să ne punctați câteva din datele D-vs. biografice.

– Sunt hunedorean. După absolvirea Liceului Teoretic din Simeria am urmat și finalizat cursurile Facultății de Medicină din Cluj-Napoca. Cariera profesională a început și continuat ca medic generalist prin mai multe unități sanitare din județ. Din anul 1990 sunt medic de familie în orașul de pe Cerna – Hunedoara, iar între anii 1999-2016 am deținut și funcția de președinte al Colegiului Județean al Medicilor.

 

– Pacienții vă apreciază, susținând că sunteți un bun profesionist în meseria aleasă, cum comentați?

– Mă bucură acest lucru. Munca ce-o prestez, răspunderea profesională constituie însăși esența, rațiunea mea de existență, însăși „miezul” de foc al vieții mele. Eu privesc în primul rând spre om, spre pacienți – spre viața și sănătatea lor. De aceea, misiunea mea vine din frumusețea idealului și generozității omenești, din înțelegerea rolului misiunii ce mi-am asumat-o.

 

– Punctați-ne cel mai greu, mai dificil moment din activitatea de medic.

– În activitatea mea au fost mai multe momente grele, dificile, dintre care aș putea puncta doar unul. Eram la început de drum în profesiunea aleasă, când am fost nevoit să particip la o naștere în ambulanță, ocazie cu care a trebuit să aplic în practică, nu fără emoțiile firești, cunoștințele mele într-o asemenea situație.

 

– Care vă este „brandul” prin care vă promovați profesionalismul atât de necesar „coardei” sensibile a pacientului?

– În primul rând ce am învățat în facultate și anume înțelegerea suferinței pacientului, răbdarea și implicarea totală în sprijinul sănătății acestuia. Aș adăuga aici, munca fără preget cu pasiune arzătoare, eficientă, fără contenire, dar și un continuu studiu individual de specialitate. Activitatea profesională mi-a marcat sufletul, viziunea asupra umanului din om. Sunt un om, un medic cu idealuri și obiective precise. Îmbinând cunoștințele cu experiența acumulată încerc de fiecare dată să dăruiesc înțelegere pentru îmbunătățirea vieții și sănătății pacientului. Pe fondul unui continuu studiu individual și a unei bogate experiențe, pot spune că mi-am găsit menirea și mi-o asum cu responsabilitate, nu de alta, dar viața unui medic cu ritualul și modul său de viață profesională trebuie să se coreleze demn și respectuos cu un comportament social, civilizat.

Aș concluziona cu faptul că am încercat în permanență să aplic în activitatea mea spusele unui mare dascăl al medicinei românești și anume: „un medic vindecă uneori, tratează adeseori și mângâie întotdeauna”.

 

Au consemnat:

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

***********

***********

 

Un medic poate îmbolnăvi un om cu un cuvânt sau un gest, sau poate vindeca un om cu o vorbă bună (dialog cu dr. MĂRIOARA ȘIMON medic pneumolog, bronholog și alergolog- Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie „Leon Daniello” Cluj-Napoca)

 

– Deși mulți oameni vă cunosc, dorim totuși să ne punctați câteva dintre cele mai semnificative date biografice.

 

– M-am născut și am crescut într-un sat din județul Bistrița-Năsăud, într-o familie simplă, dar cu principii sănătoase. Mama casnică, tata mecanic, oameni muncitori cu credință în Dumnezeu. L-am pierdut pe tata într-un accident tragic când aveam doar 16 ani. Ne-am trezit fără mijloace de trai, mama fiind casnică. Nu o să uit niciodată cât ne-a încurajat mama și cât a luptat să ne fie bine. Nu ne-a lăsat nici o clipă să renunțăm la drumul nostru și ne-a susținut și ne-a îndrumat și nu s-a plâns niciodată. De la tata am moștenit îndemânarea de a lucra manual (când eram mică mă lua cu el și reparam biciclete, eu strângeam șuruburile). Și azi zic că, am noroc și îndemânarea pentru bronhologie și pentru lucruri de migală de la tata.

Școala generală am făcut-o în satul natal și citeam cărți cu …,,sacul”. Dirigintele meu era bibliotecar și îmi dădea multe cărți, în special din literatura clasică.

Liceul Sanitar l-am urmat la Bistrița, apoi la Tg-Mureș și facultatea la Cluj-Napoca. Ce a urmat, consider ca o recompensă pentru eforturile și greutățile mele.

 

– Ce înseamnă pentru D-vs. să fii medic la un spital clinic, mai exact, în cadrul unui compartiment de bronhologie?

 

– Înseamnă multă muncă, standard ridicat, înseamnă să fii la curent cu toate noutățile din domeniu, înseamnă renunțări și sacrificiu din partea mea și a familiei mele care m-a înțeles întotdeauna. Mai înseamnă congrese, lucrări scrise, prezentări, cărți scrise, nopți nedormite, emoții înaintea unei proceduri pe care nu ai mai făcut-o, nu au făcut-o nici alții din țară și nu ai pe cine întreba cum se face. Înseamnă și bucuria unei reușite! Am făcut primul lavaj bronșioloalveolar, primul EBU, prima criobiopsie, am pus primul stent care a salvat o viață în Cluj și pentru astea sunt fericită.

>>>>>>>>> articol întreg

2 martie 2018, ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

Concert de mărțișor în organizarea prof. George Gassenheimer.

Protagoniști: formația „Amadeus“ (Andreea Florea, Dumitru Palagniuc, Doina și George Gassenheimer) din Reșița / Lugoj.