Monica-Maria Condan: Gânduri scrise pentru semeni

Motto: ,,Lumea ni s-a dat pentru comunicare între noi, pentru a ne ajuta, prin ea, pe noi înşine” (Părintele Dumitru Stăniloae)

De curând am primit în dar pe unul din carte ionel 001coridoarele şcolii o carte, care parcă mi s-a lipit de mână, încât am deschis-o imediat şi am început să o citesc. De la început mi-a acaparat toată atenţia, şi-a ,,făcut cale către inima mea’’, fiind scrisă pentru oamenii preocupaţi de tot ce înseamnă viaţă ,,în care se găseşte şi o cale cât de cât creştină’’ şi ajunsă acasă am citit-o şi am recitit-o. Mă bucur mult că o pot avea de acum în biblioteca sufletului meu.

,,Vreau să trăiesc viaţa ca pe o bucurie, ca pe o binecuvântare de la Dumnezeu’’, mărturiseşte preotul Ion Petrică, autorul cărţii primite Meditaţii pentru contemporani ( ediţia a II-a revizuită), Ed. Nepsis, Ed. Eurobit, Timişoara, 2010; şi eu aş adăuga că bucuria cu care-şi trăieşte viaţa ar dori să o împartă cu semenii săi, dovadă sunt preocupările lui, atât ca preot slujitor, cât şi ca profesor de religie, lector universitar, doctor în sociologie, inspector de specialitate la Direcţia Generală de Asistenţă socială şi Protecţia copilului-jud. Caraş-Severin şi, nu în ultimul rând, scriitor.

Cartea cuprinde gânduri condensate în cuvinte simple, dar edificatoare, o adevărată hrană spirituală adresată atât celor care abia se instruiesc în tainele creştineşti, cât şi celor deja cunoscători, spre a-şi desăvârşi educaţia religioasă creştin-ortodoxă.  De asemenea dezbate subiecte legate de viaţa cotidiană ca de exemplu: Cartea-o nepăsare sau un lux?, Dumnezeu ne-a dat viaţă nu agitaţie, Iubirea-destrăbălare sau sfinţenie?, H.I.V.-răul creat de oameni, Manelizarea culturii, Iubeşte şi fă ce vrei (despre ziua îndrăgostiţilor şi Sfântul Valentin), Bucuria de a fi liber ş.a. Nimic nu este scris la voia întâmplării, părintele autor cunoscând forţa cuvântului. Tocmai prin forma lor mai puţin vastă,  prezentate sintetic, articolele, şi de la sine înţeles temele dezbătute, pot să pătrundă în sufletul cititorului mult mai uşor, decât dacă acestea ar fi de întindere mai mare, iar ideile mult dezvoltate. Este o lucrare grăitoare despre dorinţa autorului, după cum mărturiseşte chiar el, ca ,,lumea să fie mai bună, să fie ancorată cu adevărat în tumultul valorilor esenţiale şi purificatoare ale vieţii”. Autorul ni se dezvăluie ca Homo Socius, dar şi ca Homo Eruditus, propunându-şi un amplu program de misionariat întru iluminarea neamului său din perspectiva de a urma cel mai înalt model de virtute, acela de a trăi întru Iisus Hristos: ,,Vreau să fiu contemporan cu Hristos” şi ,, O lume fără Hristos este o lume fără sens…prin Hristos aflăm viaţa adevărată” (p. 127), mărturiseşte el. Cititorul nu va găsi în această carte o demonstraţie despre existenţa lui Dumnezeu, cu toate că autorul observă cu tristeţe că ,,pe zi ce trece oamenii experimentează din ce în ce mai mult o lume fără Dumnezeu’’. Nu trebuie neapărat căutaţi vinovaţi, în realitate problema se prezintă foarte simplu, pentru necredincioşi este sigur că Dumnezeu nu există. Ei sunt, de fapt, într-o stare de inconştienţă. Cei adormiţi nu simt existenţa lui şi pretind că nu există. Depinde de om dacă lucrurile există sau nu pentru el. Să se trezească şi va simţi că Dumnezeu se află viu în jurul său şi în sinea sa. Ne îndeamnă la a nu fi nepăsători şi a asculta tăcerea vorbitoare a lui Dumnezeu, pentru că ,,Dumnezeu nu poate fi înţeles cu mintea, doar ancoraţi în credinţă ne putem ataşa de adâncul dumnezeirii’’(p.48)

>>>>>>> articol întreg Monica-Maria Condan: Gânduri scrise pentru semeni

Invitație

Lansarea cărții Cristian Graure: Istoria Artei Fotografice din Banat între 1839 și 1918. Identități vizuale în era modernității, Ed. Eurostampa Timișoara

 2018-02-27_221847

 MUZEUL DE ARTĂ TIMIȘOARA

 Vă invită vineri 2 martie 2018, ora 18:00 în Sala Baroc, la lansarea cărții autorului dr. Cristian Graure: Istoria Artei Fotografice din Banat între 1839 și 1918. Identități vizuale în era modernității, publicată la Editura Eurostampa din Timișoara, 436 pagini.

Invitați: Prof. univ. dr. Dorel Găină Gerendi de la Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca și Critic de artă dr. Gabriel Kelemen de la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Arte şi Design.

Moderator: dr. Andreea Foanene de la Muzeul de Artă Timişoara

 

La începuturile fotografiei, spre sfârşitul anilor ‘30 ai secolului al XIX-lea, Willian H. Fox Talbot observa capacitatea inefabilă a aparatului fotografic de a înregistra „rănile timpului”. Raportată la propria noastră existenţă – asemenea concluziilor formulate de Susan Sontag –  această capacitate dezvăluie faptul că din perspectiva realităţii materiale cele mai neobişnuite „decimări” nu sunt cele ale pietrei, ci ale cărnii. Prin intermediul fotografiilor, urmărim astfel realitatea felului în care oamenii îmbătrânesc prin cea mai intimă şi mai tulburătoare cale. A privi o fotografie în care este înfăţişată o persoană apropiată sau chiar propriul chip, devine în esenţă un proces emoţional, înainte de toate.

Organizată în jurul acestor noţiuni care reflectă experienţele umane esenţiale, cartea reprezintă rezultatul cercetării evoluţiei fotografiei din vestul ţării, în raport cu spaţiul central european şi universal, reunite în teza de doctorat susţinută în primăvara anului 2017, la Academia Română din Bucureşti.

 

„Viaţa în sine nu reprezintă realitatea. Noi suntem cei care insuflăm viaţă în stânci şi pietre”

                                                                                                                       -Frederick Sommer

 

În cadrul evenimentului va avea loc o dezbatere cu invitaţii, iar cei prezenţi vor fi imortalizaţi prin imagini realizate de Daniela Schinderman (procedeul istoric Van Dyke) şi Miruna Basarabă (procedeul Cyanotipe), studente la Facultatea de Arte şi Design Timişoara şi membre Iris Fotoclub, coordonat de Damian Diaconescu.


Eveniment susținut media de Modernism.ro și Agentiadecarte.ro

INVITAȚIE

28 februarie 2018, ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reşiţa:

Sub zodia Mărțișorului: Expoziție de artă plastică Maria Tudur din Reșița. Incursiuni muzicale: grupul „Intermezzo“ (coordonare: Lucian Duca).

2018-02-27_083627

Continuă programul unor evenimente, desfăşurate în parteneriat, la Filiala UZPR „Ştefan Naciu” din Caraş-Severin

oana-glavan-cenan-175x300

Având personalitate juridică încă din anul 2014, filiala noastră, autoare a numeroase proiecte locale, regionale şi transfrontaliere va continua şi în 2018 cu alte iniţiative, îndreptate spre caracterul de utilitate publică, răspunzând  cerinţelor statutare şi legale.

Din acest an, Filiala UZPR poartă denumirea unui mare jurnalist, regretatul Ştefan Naciu, un prieten apropiat al spaţiului jurnalistic din Banatul de Munte. La început de an ne-am reorganizat, în urma înţelegerii cu jurnaliştii din Timişoara care, după 14 ani de coexistenţă în aceeaşi filială, au hotărât să se constituie în grupul local „Bega”. Comunicarea va fi în continuare benefică ambelor grupări.

Filiala noastră are o alcătuire eterogenă, fundamentată pe o prietenie cultivată de-a lungul anilor – cu membrii din zona Banatului, dar şi din diaspora. Sunt peste 60 de membri, între care se află Baghiu Adriana, Berger Gabriela, Blada Liviu Sorin, Botiș Radu, Buzzi Petru, Cenan Glăvan Mihai, Cizmaș Georgeta, Cojocaru Eugen, Crânganu Adrian, Cristescu Ilie, Cucu Ion, Danciu Nicolae Petniceanu, Dolot Gheorghe, Dragoș Gelu, Todor Veronica, Ghibuș Marius, Glăvan Doru Dinu, Humita Florin, Iagaru Mioara Bianca, Iluca Simona, Imbri Iosif, Isac Ștefan, Jompan Dumitru, Magiar Nicolae, Moldovan Ionel Viorel, Mureșan Anca Aurelia, Negru Monica Simona, Popi Cristina, Popi Ioan Mircea, Puiu Doinel, Săndulescu Aurel Gheorghe Nicolae, Sgaverdia Dorina, Stan Ion, Topală Roxana, Ţigla Josef Erwin, Vaipan Cecilia, Vlad Ioan, Vlad Maria, Vlaicu Constantin.

Semnalăm faptul că pagina noastră de internet ( uzpcarasseverin.wordpress.com ), administrată de domnul Constantin Vlaicu, membru activ al filialei, creşte de la an la an, în fiecare lună, în numărul de vizualizări şi mai ales în cel al unicilor vizitatori, dovedindu-şi utilitatea.

Preşedinte     

Oana Glăvan Cenan