Recent s-a desfăşurat stagiul de practică în cadrul proiectului „Pregătirea tinerilor pentru viaţa activă”- programul Erasmus +, în Valencia, Spania, la care au participat 17 elevi de la Liceul Tehnologic „Constantin Bursan” Hunedoara, profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, din clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a. Elevii au fost însoţiţi de dir. adj. prof. Ioana Manuella Todor şi monitorizaţi de prof. Nicolae Alin Florea.

Pe parcursul celor 3 săptămâni de stagiu practic în Valencia, elevii au învăţat despre identificarea surselor şi agenţilor de poluare ale aerului, apelor şi solurilor; despre măsurarea impactului poluării aerului, apelor şi solurilor asupra mediului; să utilizeze determinatoare şi truse de teren; cum să aplice metode de studiu ale biodiversităţii; despre analizarea zonelor şi ariilor protejate la nivel local şi zonal; cum să identifice şi să îndepărteze factorii care produc modificări ale biodiversităţii (specii invazive); despre menţinerea unui mediu nealterat.

De asemenea, pe parcursul stagiului, au avut loc şi activităţi interculturale: vizitarea oraşului Artelor şi Ştiinţei din Valencia (Muzeul de Ştiinţe Principe Felipe, cinematograful Imax şi planetariumul Hemisferic, parcul Oceanografic şi Opera Reina Sofia), astfel încât elevii au fost fascinaţi de cultura Valenciei şi a atracţiilor pe care le adăposteşte.

Experienţa Erasmus, prin diversele sale avantaje a fost inedită deoarece a constituit un exerciţiu de adaptare, de integrare şi învăţare astfel încât elevii şi-au dezvoltat în bună măsură  abilităţile sociale şi personale, dar şi-au format şi competenţe profesionale specifice calificării.

Georgeta-Ileana Cizmaș

Ioan Vlad

Almăjul – un muzeu al naturii viu cu care poți să te mândrești, acolo se unește divinul cu umanul, este o adevărată rezervație de cultură și civilizație românească, o oază de spiritualitate creștin – ortodoxă. Din colierul de diamante al Țării Almăjului face parte și Lăpușnicu Mare, unde s-a născut, la 5 decembrie 1952, prof. Gheorghe Țunea. Fiu al Almăjului a văzut lumina zilei în familia preotului Gheorghe Țunea și a preotesei Gertrude Țunea, care i-au asigurat o educație aleasă alături de fratele său mai mare Octavian Țunea.

Copilăria și-a pretrecut-o în căminul simplu și smerit al familiei de preot. Lipsurile și disciplina severă din familie cât și școala, cu înțelepciunea ei, l-au pregătit pentru importanta misiune a vieții lui. Crescut pe lângă biserică, în mijlocul grandorii, frumuseții și perfecțiunii impunătoare a naturii din mirificul spațiu al Văii Almăjului, în mintea lui și-a făcut loc de timpuriu simțământul măreției, puterii și maiestuozității lui Dumnezeu.

Cu o minte activă, un suflet nobil și o inimă cutezătoare avea comportament amabil și modest.  Are modestia și bunătatea omului din popor, dar are și hazul și umorul almăjenilor, virtuți străbătute de un fior de spiritualitate adevărată din care a izvorât darul de a face muzică. 

Verile în copilărie, le petrecea cu fratele său la bunicii de la Stăncilova din Munții Almăjului. Ei au fost și psihologi și mari duhovnici ai copiilor crescuți în spiritul Sfintei Tradiții și a familiei unite. Trăind pe lângă oameni simpli și umili au căpătat caracterul și obiceiurile lor, în contradicție cu pompa și aroganța politicienilor și a unor orășeni, care l-au marcat toată viața. A fost înălțat de tradițiile și obiceiurile oamenilor harnici.

Școala primară a făcut-o în satul Lăpușnic și gimnaziul până în clasa a VII-a, când a fost transferat la Bozovici, unde termină gimnaziul și liceul teoretic în anul 1972. La terminarea liceului era un tânăr modest și sfios cu maniere elegante și o judecată sănătoasă întregite de cinstea și curățenia de caracter.

Face armata și în anul 1975 intră la Facultatea de Muzică din Timișoara, care o termină în anul 1978. În timpul facultății a făcut parte din Ansamblul Studențesc ”Doina Timișului”, în calitate de solist instrumentist la clarinet. În anul 1977 face un turneu în Franța și Tunisia cu Ansamblul Studențesc.

Părinții  Gheorghe și Gertrude Țunea, iubitori de muzică, au făcut eforturi mari pentru ca fiul lor să-și clădească o carieră în domeniu, iar visul li s-a împlinit.

>>>>>>> articol întreg

Scriitorii Viorel Marineasa şi Robert Şerban îşi vor lansa, marţi, 27 februarie, ora 18.00, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa, volumul „Prozator din silă. Viorel Marineasa în dialog cu Robert Şerban”, un proiect editorial finanţat de Fondul Cultural Naţional.
„I se spune Fiara. Fiara rea. Și asta tocmai pentru ca să te facă pe tine, cel care îl cunoști ca pe un om prietenos, generos, bun, altruist, să ridici mirat din sprâncene. Și, apoi, să zâmbești. Să te facă pe tine, cel care nu-l cunoști, să fii precaut, atent, curios și să te întrebi cum o fi. Și de unde ai putea să afli cât mai exact cu putință, dacă nu direct de la sursă?” – Robert Șerban despre Viorel Marineasa.

Evenimentul face parte din Festivalul Internaţional de Teatru „Scena ca o stradă”, ediţia a 4-a, Reşiţa 2018.

Și la Tribunalul Hunedoara a avut loc Adunarea Generală a Judecătorilor, în cadrul căreia doamna judecător TIMIȘAN CARMEN MIHAELA (președinte a Tribunalului Hunedoara) a prezentat Raportul de activitate pe anul 2017.

Au fost prezenți ca invitați reprezentanți ai Curții de Apel Alba-Iulia și președinți ai judecătoriilor din circumscripția Tribunalului Hunedoara.

Cu bunăvoința ce-o caracterizează, doamna judecător Timișan Carmen Mihaela ne-a prezentat succint în exclusivitate cele mai semnificative date din raport.

– În anul 2017 volumul de activitate al Tribunalului Hunedoara a fost de 13362 cauze pe rol, iar al celor șase judecătorii din raza de competență a Tribunalului Hunedoara a fost de 46707.

Comparativ, în anul 2016, pe rolul Tribunalului Hunedoara au fost 14660 cauze pe rol, iar pe rolul celor șase judecătorii din raza de competență a Tribunalului Hunedoara au fost 48068.

În cadrul Tribunalului Hunedoara funcționează trei secții, respectiv: Secția I Civilă, Secția       a II-a Civilă de contencios administrativ și fiscal și Secția penală.

Secția I Civilă a fost învestită în anul 2017 cu soluționarea unui număr de 4583 cauze, Secția       a II-a Civilă de contencios administrativ și fiscal 7189, Secția penală 1590.

La Tribunalul Hunedoara în cursul anului 2017 s-a înregistrat o încărcătură de 638,6 cauze/ judecător.

Separat pe secții, se constată că a fost cea mai mare încărcătură cauze/ judecător la Secția       a II-a Civilă de contencios administrativ și fiscal, s-a înregistrat un număr mediu de 1086,2 cauze/ judecător, față de 481,9 la Secția I Civilă și 284,3 cauze/ judecător la Secția penală.

În anul 2017 numărul de cauze/ judecător la judecătoriile din circumscripția Tribunalului Hunedoara a fost următorul: la Judecătoria Brad s-au înregistrat 1448 cauze/ judecător; la Judecătoria Deva 1006,4; la Judecătoria Hațeg 1350; la Judecătoria Hunedoara 1168; la Judecătoria Orăștie 1291,3; la Judecătoria Petroșani 1479.

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

(dialog cu ing. silvic Constantin VLAICU, membru al U.Z.P. R.)

            – Sunteți un adept convins al ideii de beneficiu adus omenirii de către explozia informațională produsă prin intermediul Internetului și ați considerat că volumul de informație, viteza și accesul facil la aceasta, va crea oportunități prin deschiderea unor noi orizonturi în dezvoltarea conștiinței umane și implicit a relațiilor în societate. Să intrăm direct în subiect!

            – Inclus aceluiași proces, fenomenul rețelelor de socializare, ce inițial au avut ca scop conexiunea și relaționarea între persoane aflate în diferite arii geografice, astăzi el a devenit un mod extrem de eficient de colectare și răspândire a informațiilor.

            Un fenomen neașteptat însă, juxtapus difuzării, al cărui efect devine din ce în ce mai evident,

este cel al dezinformării prin intermediul acestora. Informații false, plasate din neștiință, sau cu bună știință de anumite persoane sau entități, direcționate spre atingerea unor țeluri obscure, sunt deseori preluate cu o destul de mare ușurință și răspândite, cu aceeași ușurință, de către ceilalți utilizatori.

            Din păcate, uneori chiar sectoare de mass-media preiau informații de la aceste surse, acordând interpretări eronate cu intenții manipulative ale opiniei publice, pășind astfel pe alăturea eticii profesionale. Ceea ce este îngrijorător este că fenomenul capătă o din ce în ce mai mare amploare și cuprinde varii aspecte ale vieții sociale – de la cele culturale până la cele politice și economice.

            Apelând la conștiința și competența pregătirii mele profesionale, voi încerca să tratez un subiect, ce prin falsa lui abordare și punere pe tapet în fața opiniei publice, urmând același traseu al dezinformării, aduce un grav prejudiciu de imagine unei categorii de slujbași ai statului, până nu demult foarte respectați pentru munca lor și anume a silvicultorilor. Străduindu-mă de a fi extrem de concis, voi încerca în cele ce urmează să fac o analiză în contradictoriu cu pseudo-fenomenul despăduririlor la nivel național, cu argumente ce au ca fundament studii și verificări ale unor organisme cu competență pentru acest domeniu.

            – Vorbiți-ne ceva despre Inventarul Forestier Național!

            – Cel mai important instrument al acestor organisme, funcțional la nivel național, cu conexiuni la nivel mondial, este cel ce privește evaluarea resurselor forestiere, denumit Inventarul Forestier Național (IFN). Acesta colectează, gestionează și analizează informațiile privind resursele forestiere la nivel național. Rezultatele acestor studii se publică, iar pe baza lor se stabilesc liniile de dezvoltare ale sectorului forestier prin elaborarea politicilor forestiere. Serviciul funcționează în cadrul Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS) și are o activitate deosebit de complexă, de la culegerea datelor de teren (despre arbori, arborete, lemn mort, soluri forestiere etc.) și până la fotogrametrie digitală, analize de laborator și prelucrarea statistică a unui imens volum de date. IFN este principalul furnizor de date pentru raportarea indicatorilor de gestionare durabilă a pădurilor, conform angajamentelor asumate de țara noastră în cadrul Conferinței Ministeriale pentru Protecția Pădurilor în Europa (MCPFE). El furnizează, de asemenea, date indispensabile raportărilor pentru Convenția Cadru a Națiunilor Unite și pentru Convenția pentru Diversitatea Biologică (CBD).

>>>>>>>>citește articol întreg