În data de 26 octombrie 2015 debuta la secţia germană „Alexander Tietz” a Bibliotecii Judeţene „Paul Iorgovici” Caraş-Severin un şir de dezbateri sub genericul „Păreri, opinii, realităţi. Discuţii amicale pe tema istoriei locale a Banatului Montan”, cu ing. Dan Perianu din Reşiţa şi cu toţi iubitorii acestui loc binecuvântat de Dumnezeu. Timp de 21 luni aceste dezbateri au adunat în jurul specialistului istoriei locale interesați de trecutul și soarta Reșiței, câteodată mai mulți, altădată mai puțini. La cererea celor interesați, aceste dezbateri în limba română vor continua și pe mai departe.

Invităm pe această cale pe toţi iubitorii Banatului Montan şi ai Reşiţei, tineri şi maturi, intelectuali şi simpli locuitori ai comunităţilor Banatului Montan, să vină să participe la o nouă întâlnire cu ing. Dan Perianu din Reşiţa, care va avea loc în data de 22 ianuarie, începând cu orele 17.00, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din municipiul de pe Bârzava.

Erwin Josef Țigla

De-a lungul activității mele culturale am avut ocazia, în câteva rânduri, să mă intersectez cu importanți scriitori și remarcabile personalități ale literaturii și culturii române, între care și scriitorul Toma George Maiorescu. Stilat și fermecător, evident că m-a cucerit de la prima vedere.

Despre Toma George Maiorescu știam și eu ceea ce știe sau, cel puțin, poate afla orice om care citește, care  a trecut măcar printr-o bibliotecă: Toma George Maiorescu este un veritabil scriitor și o imensă personalitate a culturii române contemporane. 

S-a născut la Reșița (în 8 decembrie 1928), într-o veche familie de intelectuali,  este scriitor, eseist, profesor, poet. Este licențiat în litere și filosofie, a studiat la Universitatea din Cluj și la Universitatea din București, i-a avut profesori pe Lucian Blaga, pe filozoful D.D. Roșca, pe criticul G. Călinescu și pe esteticianul T. Vianu. A studiat la Institutul de literatură ”Maxim Gorky” din Moscova, apoi, după 1990, la Universitatea din Cleveland (Ohio).

A fost reporter și marinar, agricultor și profesor, poet, prozator și pedagog, militant pentru ecumenismul monoteist, director de reviste, globe-trotter, colecționar și restaurator de icoane vechi, realizator de reportaje și filme TV, președinte de partid (Mișcarea Ecologistă din România) și șomer (1982 – 1990).

După 1990 îl găsim consilier în Consiliul Național aș Audiovizualului și membru în Consiliul de conducere al Uniunii Scriitorilor din România.

Volumele sale ( peste 40 la număr) sunt traduse în numeroase țări ale lumii, mai ales cele de reportaje, jurnale de bord, poeme și note de călătorie. Centrul Biografic Internațional de la Cambridge și Institutul Biografic American au inclus biografia lui Toma George Maiorescu în importante cărți de referință, între care: Five Thousand Personalities of the World, International Who’s Who of Intelectuals, The International Directors of Distinguished Leaderships, Man of Achievement și altele.

Deținător al unor  importante distincții și multe, extrem de multe recunoașteri naționale și internaționale: Comandor al Braziliei (2002), Cetățean de onoare al Reșiței (2003), Ordinul Național ”Serviciul credincios” în grad de cavaler (2003), Doctor Honoris Causa (2004) la Universitatea Ecologică din București, Membru titular al Academiei Internaționale de Turism atribuit de AIT din Principatul Monaco ( 1981), Membru activ al Academiei de Științe New York (1987), ”Omul anului 1990”, titlu decernat de Institutul Biografic American, Ordinul Ziariștilor clasa I (1999), premii pentru literaturo și poezie, titlul de ”Societaire Academique” al Societății Poeților și Artiștilor Franței (2004), Diplomă de onoare ”pentru contribuția adusă la dezvoltarea relațiilor cu românii de pretutindeni” (2003 ), etc.

Toma George Maiorescu, ”un nonconformist, dar un nonconformist bine temperat” (Șerban Cionoff), ” un neîmpăcat adversar al egalității cu sine însuși, al repetiției și, prin urmare, al plictiselii” (Ion Biberi), ”un avangardist, în sensul chiar al avangardei istorice” (Laurențiu Ulici), ”fantasmagoric și realist, scienticist și romantic, citadin și agrest, revoltat și îngăduitor, visător și casant, dramatic și ironic, liric și dur, laconic și dezlănțuit, ludic și îngândurat, trece prin ultimile decenii ale literaturii noastre contradictoriu, fermecător și încăpățânat, plin de umor și din ce în ce mai plin de tristețe, inconfundabil și necesar, autor al unor cărți care întreabă și se întreabă așteptând cu emoție și încordare răspunsul.”(Ana Blandiana)[1], acest fabulos și cosmopolit Toma George Maiorescu, autor a peste 40 de volume de poeme, proză și publicistică, trăiește la București și la Los Angeles și este nelipsit de la tradiționalele Colocvii ale revistei ”Reflex” organizate cu atâta măiestrie de poetul Octavian Doclin.

[1] Toma George Maiorescu. Sinucigaș plonjez într-un real imposibil. București: Palimpsest, 2015, p. 143 – 175.

articol întreg >>>>>>>>>>>>>

Miercuri și joi, în 17 şi respectiv 18 ianuarie 2018, comunităţile germane din judeţele Timiş, Hunedoara şi Caraş-Severin îşi vor aduce aminte, prin intermediul unor manifestări comemorative pe plan interjudeţean care se vor desfăşura la Reşiţa, de începuturile deportării germanilor în fosta URSS. Programul manifestărilor de la Reșița va fi următorul:

• 17 ianuarie 2018, ora 16.30, Centrul German „Alexander Tietz” Reşiţa:

„Memoria și istoria. Importanța oral history pentru consemnarea veridică a istoriei contemporane”, cu dr. Smaranda Vultur (Timișoara).

• 17 ianuarie 2018, ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz” Reşiţa:

73 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică și 68 de ani de la întoarcerea ultimilor deportați acasă. Serată muzicală dedicată comemorării cu oaspeți din Timișoara, sub îndrumarea dr. Ioan Fernbach, președintele Forumului Democrat al Germanilor din Banat.

• 18 ianuarie 2018, ora 12.00, Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii” Reşiţa:

Recviem pentru victimele deportării.

• 18 ianuarie 2018, ora 13.15, Monumentul Deportaţilor (parcul „Cărăşana”), Reşiţa:

Comemorarea victimelor deportării: rugăciuni şi depunere de coroane de flori. 

În luna ianuarie au loc de asemenea în mai multe biserici romano-catolice din Banatul Montan rugăciuni pentru sufletele victimelor deportării, dar și pentru pace, pentru ca în viitor să nu se mai repete ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 73 de ani. Astfel de rugăciuni sunt organizate în localitățile Anina, Bocșa, Oțelu Roșu și Steierdorf.

În urmă cu 73 de ani, bărbaţi între 17 şi 45 de ani şi femei între 18 şi 30 de ani, apţi şi apte de muncă, de pe întreg teritoriul României, din Transilvania, Banat, Satu Mare, Crişana, Bucovina, Bucureşti şi Dobrogea, au fost luaţi din sânul familiei şi transportaţi, în vagoane pentru transportul animalelor, până departe, în teritoriul actualei Ucraine (zona Doneţk) şi al Rusiei (Munţii Ural). Nu puţini au fost aceia care şi-au pierdut viaţa acolo datorită condiţiilor vitrege de muncă şi viaţă. Ultimii deportaţi s-au întors acasă abia la sfârșit de decembrie 1949, după cinci ani de muncă depusă pentru „reconstrucţia” statului sovietic.

Din cei aproximativ 75.000 de deportaţi din România se estimează că un număr de 10.000 şi-a pierdut viaţa acolo. Din judeţul Caraş-Severin au fost deportaţi aproximativ 9.000 – 10.000 de etnici germani. Actualmente mai sunt în viaţă în Banatul Montan 29 de foşti deportaţi, din care 14 reşiţeni.

Erwin Josef Ţigla

Luni, 22 ianuarie, orele 18:30, la Cinematograful Dacia Din Reșița, regizorul Reșițean Sabin Dorohoi va prezenta două filme: scurtmetrajul ”Sărbătoritul” și documentarul ”Banatul Montan – Episodul 1 – Drumul Romanilor”. În zilele următoare, documentarul va fi prezentat într-un tur al județului: Marti 23 ianuarie, orele 18:00 la Cinema 3D Luna din Caransebeș și Joi 25 ianuarie, orele 16:00 la Casa de Cultură din Oravița.

 

Scurtmetrajul ”Sărbătoritul” e o continuare a filmului ”Calea Dunării”, cunoscut publicului prin videoclipul piesei Voltaj – ”De la capăt”, care a reprezentat România la Eurovision 2015 și a fost prima colaborare dintre Sabin Dorohoi și trupa Voltaj. În realizarea noului proiect,  ”Sărbătoritul”, Sabin a colaborat pentru a doua oară cu băieții de la Voltaj, care semnează soundtrack-ul filmului, cu o versiune specială a piesei ”Nu doar de ziua mea”. Tema noului scurtmetraj o reprezintă dramele cu care familiile românești se confruntă în urma despărțirii pentru o mai lungă perioadă de timp. Proiectul a fost filmat integral la Reșița, în februarie 2017 și toți copiii din film sunt din oraș.

Cel de-al doilea film este o surpriză pentru bănățeni. Proiectul se numește ”Banatul Montan” și e vorba de primul episod dintr-o serie de 3 documentare  turistice despre județul Caraș-Severin. Această trilogie ar urma să fie realizată de-a lungul a trei ani, câte un film în fiecare an. În cadrul premierei de Luni 22 ianuarie, de la Cinematograful Dacia, vom vedea primul episod, realizat în anul 2017 și intitulat ”Drumul Romanilor”. Această primă parte a trilogiei propune descoperirea atracțiilor turistice din orașele județului, urmărind drumul legiunilor romane, în campania de cucerire a Daciei din anul 101. Seria ar urma să continue cu încă două părți: episodul 2 s-ar realiza în acest an,  iar episodul 3 în 2019. Dacă în primul episod din ”Banatul Montan” au fost promovate zonele citadine din Banatul Montan, pentru episodul 2 și 3 au rămas multe alte atracții și povești care încă n-au fost filmate: Munții Țarcu, Rusca Montană, Rudăria, Cheile Nerei, Calea Ferată Anina-Oravița, Carașova, Peștera Comarnic, Munții Semenic, Docnecea, Bocșa, Cascada Bigăr, Pârtiile de Schi, Valea Almăjului, etc.   

”Banatul Montan – Episodul 1 –Drumul Romanilor” a fost un proiect foarte elaborat, pentru că au fost o serie de etape elaborate prin care filmul a trecut până la forma finală: a durat câteva luni până a fost adunată documentația necesară și s-a scris scenariul. Apoi două luni de filmări în tot județul. Și nu în ultimul rând, au fost încă două luni de post-producție până la finalizarea efectivă a primului episod. De aceea costurile pentru un proiect de o asemenea complexitate sunt destul de mari. Și cea mai grea etapă din realizarea filmului a fost finanțarea. Tocmai de aceea, pentru realizarea episodului 2, dorim să apelăm și la susținerea Bănățenilor! A tuturor celor care apreciează frumusețile din Munții Banatului sau care vor să descopere mai mult din cultura și poveștile acestui ținut. Oricine poate face o donație pentru sprijinirea următorului episod. Astfel în urma premierei din Reșița va fi lansată și o campanie de strângere de fonduri pentru continuarea trilogiei. Cei care vor sa sprijine acest demers printr-o donație, pot afla mai multe detalii pe pagina oficială a proiectului: www.wtscinema.com .

Ziua Culturii Naționale a fost celebrată și la Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” din Bocșa prin câteva activități culturale menite să-l readucă în atenția tinerilor pe poetul nepereche, dar și să promoveze cartea, lectura și valorile culturale naționale, fiind aduse în discuție nume importante ale literaturii și culturii  române.

Astfel, luni, 15 ianuarie 2018, începând cu ora 9.00, la Biblioteca publică ”Tata Oancea” Bocșa a avut loc un ”Moment Eminescu” susținut de elevi ai Liceului Teoretic ”Tata Oancea” din Bocșa, coordonat de prof. Stela Boulescu.

Sub genericul: ”Trebuiau să poarte un nume” elevii au prezentat o scenetă, conturând în cuvinte portretul Luceafărului poeziei românești, au recitat din creația poetului național, i-au ascultat versurile puse pe note muzicale și au vizionat două materiale educaționale pe tema biografiei poetului.

Cu acest prilej, organizatorii au pregătit și o expoziție de carte, documente din fondul ”Eminescu” al Bibliotecii Orășenești ”Tata Oancea” Bocșa, insistând în prezentare pe ”Colecția Eminescu” a Editurii TIM din Reșița, inițiată și dezvoltată de criticul și istoricul literar Gheorghe Jurma.

Colecția Eminescu propune cititorilor studii, eseuri, comentarii despre opera lui Mihai Eminescu, în această colecție văzând lumina tiparului 15 titluri semnate de importanți scriitori și oameni de cultură, iar între ultimele apariții ale colecției și-au găsit locul și cărți ale unor bibliotecari și bibliologi cărășeni care au evidențiat bibliografia eminesciană.

De asemenea, a fost prezentată revista ”Bocșa culturală”, revistă realizată de Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, aflată în cel de-al XIX-lea an de apariție, având în pregătire numărul 100.

”Momentul Eminescu” s-a încheiat prin oferire de diplome și reviste celor mai harnici dintre elevii prezenți, elevi pasionați de lectură, dar și de creație, semnatari ai unor articole din revista ”Bocșa culturală”.

Evenimentul dedicat Zilei Culturii Naționale și poetului Mihai Eminescu a fost organizat de Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa în parteneriat cu Liceul Teoretic ”Tata Oancea” Bocșa și Centrul de Tineret ”Vasiova”, coordonatori prof. Stela Boulescu și pr. Doru Melinescu.

Anul acesta, cu prilejul Zilei Culturii Naționale, 15 ianuarie, se va desfășura la Reșița la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” începând cu ora 18.00 o manifestare complexă în cadrul căreia va fi prezentată pentru prima oară publicului larg cartea-album „Oravița: Viziuni / Orawitza: Visionen”. Această realizare tipografică de excepție realizată la Reșița a apărut la finele anului trecut cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Relații Interetnice de pe lângă Guvernul României sub coordonarea și prefațarea lui Gheorghe Jurma și lui Erwin Josef Țigla.

Ea a fost realizată în cadrul seriei de cărți-album „Viziuni”, din rândul căreia au apărut deja până în prezent cărțile-album „Reșița: Viziuni = Reschitza: Visionen” (pentru acest volum coordonatorii și prefațatorii Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla au primit în data de 6 octombrie 2010 Premiul Special pentru 2009 al Filialei Timișoara al Uniunii Scriitorilor din România), „Anina – Steierdorf: Viziuni / Visionen” (pentru care au primit aceiași coordonatori și prefațatori în data de 5 decembrie 2013 Diploma Juriului pentru publicistică pentru anul 2012 al filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România) și nu în ultimul rând „Bocșa: Viziuni = Bokschan: Visionen”, toate trei apărute la Editura „Banatul Montan” din Reșița în 2009, 2012 respectiv 2014.

De menționat este faptul că noua realizare tipografică „Oravița: Viziuni / Orawitza: Visionen” descrie în paginile sale această localitate din sud-vestul țării văzută prin prisma literaturii, a artei plastice, a fotografiei, toate punând de fapt în plan central oamenii locurilor.

Lansarea este organizată de Consiliul Județean Caraș-Severin prin Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și de Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, cartea-album reprezentând cea de a 81-a apariție editorială a etniei germane din acest colț de țară de după 1995.

(dialog cu ALIDA ELENA MIHĂILĂ, directorul Compartimentului Resurse umane din cadrul SC SERVICE SRL Hunedoara)

 – Pentru început, punctați-ne câteva amănunte din datele biografice.

– Sunt născută pe plai hunedorean, într-o zi de aprilie, norocoasă pentru mine. Am avut o copilărie fericită, fără griji. Am absolvit liceul de construcții, Școala postliceală de mecanică și în final secția de Comunicare socială și relații publice din cadrul Facultății „Lucian Blaga” din Sibiu. Actualmente sunt director al Compartimentului Resurse umane din cadrul SC SERVICE SRL Hunedoara.

– Sunteți mulțumită de rezultatele activității dvs. profesionale?

– Pregătirea mea, dragostea față de muncă, de profesie, având alături pe soțul meu, Dan Cornel Mihăilă – în calitatea sa de administrator, am reușit să obțin rezultate eficiente, desigur pe fondul determinării și ambiției. De fapt, sunt adepta rigurozității, responsabilității și priceperii. Eu am fost și sunt o luptătoare și am reușit de fiecare dată să obțin rezultatele scontate. M-am „cățărat” cu curaj pe firul vieții și nu am renunțat niciodată la luptă, dovedind perseverența unui om creativ.

– Prezentați-ne câteva realizări la care desigur ați contribuit și dvs.

– Realizările nu se datoresc numai mie în întregime, dar pot spune că, dacă doi oameni din conducerea firmei, adică eu și soțul meu, merg cu optimism pe același drum al succesului, rezultatele activității nu întârzie să apară. Firma noastră de transport persoane s-a dezvoltat cu pași mărunți, dar cu dăruire profesională. Avem 50 de angajați, o autogară, un service auto, o linie I.T.P. și un parc auto bine pus la punct. Am o bucurie firească întrucât recent ni s-a alăturat în firmă și feciorul nostru, Radu, care a înțeles și dorește să preia ștafeta activității părinților. Pot afirma că firma noastră are un colectiv bine sudat, a fost în permanentă competiție și care a devenit o personalitate. La noi există o relație reciprocă între răspunderea personală și cea colectivă.

– Care vă sunt gândurile pentru anul 2018?

– Nu pot fi decât optimistă, adevărate provocări pentru calitatea muncii și a vieții, gânduri realizabile pe bază de soluții concrete, eficiente. Îmi doresc putere de muncă și asimilare. Doresc ca întregul nostru colectiv să găsească noi mijloace și metode necesare pentru a stimula responsabilitatea în realizarea calității muncii. Îmi doresc o prezență activă în viața firmei.

– Sunteți o femeie apreciată în comunitate. Vă simțiți cumva invidiată?

– Nu știu dacă sunt sau nu invidiată. Poate că da. Cei care invidiază însă, ar trebui să vadă câte sacrificii am făcut și fac în activitatea mea, pentru ca firma să fie mereu apreciată de beneficiari și nu numai. Oricum, elanul și pasiunea îmi însoțesc dorința de cunoaștere și cimentare a competenței profesionale.

articol  întreg >>>>>>>>>>>>>

DIALOG BLITZ

cu SILVIA ANETA GHENEA

(administrator al SC FERM EXPERT CONTAB SRL HUNEDOARA)

 

– Punctați-ne pe scurt câteva date biografice.

– M-am născut în Pestișu Mare, Hunedoara, în urmă cu 63 ani. După absolvirea Școlii Sanitare Postliceale din Hunedoara, am profesat ca asistent medical. Am absolvit Facultatea de Științe Economice, secția finanțe-contabilitate, Universitatea Timișoara.

– Cât despre experiența profesională, ce ne puteți zice?

– Experiența profesională îmi este bogată: director adj. Administrația Finanțelor Publice din municipiul Hunedoara, președinte-director general al CJAS a jud. Hunedoara, manager interimar al Spitalului Dr. Al. Simionescu Hunedoara, expert contabil, cenzor, actualmente, administrator al SC Ferm Expert Contab SRL, societate de contabilitate și expertiză contabilă.

– Timp liber aveți?

– Pe lângă munca pe care o fac, timpul liber vine cu plăcerea lecturii. O mare bucurie îmi aduce timpul petrecut cu nepoțelul meu.

– Când a fost primul „gust” pentru mirajul cifrelor?

– Primul „gust” a fost cu ani în urmă, de fapt, la începutul anilor ’90, când am avut satisfacția transpunerii teoriei în practică.

– Care vă sunt gândurile acum, la început de an?

– Gânduri la început de an… să fac lucrurile așa cum știu cel mai bine, să fiu înțeleaptă. Îmi doresc un An Nou împlinit profesional pentru mine și implicit pentru cei cu care colaborez.

– Se vorbește că oferiți un exemplu de forță și echilibru în viața profesională…

– O percepție care mă stimulează. Așadar, nu pot dezamăgi, mă obligă!

– Vă amintiți de o deprimare în profesie?

– Sunt multe, dinamica legislativă din domeniu este mereu o „provocare”, (aș folosi un termen mai dur, dar…) și mereu ai insatisfacția că efortul de a ține ritmul nu este niciodată suficient.

– Dar de primul semn al împlinirii, ce ne puteți spune?

– Sunt foarte îndepărtate primele semne… Poate atunci când am lucrat în mediul privat și mi-am folosit experiența acumulată având satisfacții pe piața serviciilor de profil.

– Vă considerați un moderator în relația cu beneficiarii firmei ce-o conduceți?

– Nu este nevoie de capacitatea de moderator. Este bine să faci ceea ce știi cu pretenții mereu ridicate față de profesia ta și „beneficiarii”, cum îi denumiți dvs., vor înțelege asta.

– Cum ieșiți în întâmpinarea doleanțelor clienților?

– Doleanțele clienților mei, sunt convinsă, sunt acelea de a le presta serviciile de contabilitate și consultanță în domeniu, la standarde cât mai ridicate. Rezultate edificatoare?! Clienții care îmi sunt alături de ani și ani de zile.

 

Au consemnat: Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

15 ianuarie 2018, ZIUA CULTURII NAȚIONALE, la Universitatea ,,Eftimie Murgu” din Reșița

”Dorința vieții mele este de a cunoaște, de a afla, de a ști. Cred că asta spune totul. Pentru asta sunt dispus să fac orice sacrificiu. Să văd și să mă bucur când văd lucruri pozitive, dar, inevitabil, dai și de lucruri negative, de ghinioane, de greșeli… Chiar așa mi-am dorit, să citesc o carte trăind-o cu proprii mei ochi…”

Tiberiu Stoia

 

”Viața se scrie pentru el în kilometri, nu în ani, luni, săptămâni, zile, ore, minute, secunde, ci în unitățile de măsură ale distanțelor, fie în cele internațional acceptate, fie în cele lăsate de istorie. Diminețile au mereu alt parfum, alt orizont, altă dimensiune.”

Așa ni-l descrie  scriitorul Vasile Bogdan pe Tiberiu Stoia într-unul dintre capitolele cărții În lume, prin lumi, o carte care s-a născut din discuțiile celor doi.

A apărut la editura David Press Print din Timișoara în colecția ”Mapamond”, cartea lui Tiberiu Stoia în dialog cu Vasile Bogdan – ”În lume, prin lumi”, o carte care oferă multă informație si te îndeamnă la cunoaștere prin călătorie. De fapt, cititorului i se dezvăluie două călătorii: călătoria povestitorului prin viață și călătoria acestuia prin lume. O carte autobiografică, care ne dezvăluie o bucățică de istorie, timpurile în care a trăit povestitorul, societatea în care a existat și, cel mai important, descoperim modele: de oameni, de comportament, de viziune.

Încă din primele pagini ale cărții ni se prezintă povestitorul: Tiberiu Stoia, născut la Bocșa în 8 februarie 1950, un vărsător tipic, născut la 7 luni.

Apoi, narațiunea curge. Poveste în poveste, despre strămoși, despre familie, despre pasiuni, Tiberiu Stoia încercând parcă să-și motiveze dorul neîncetat de ducă, pofta nestăvilită de cunoaștere, plăcerea de a juca șah și atracția spre sport și competiție: ”Șahul este probabil prima mea poveste de succes. Apoi ping-pongul, înotul și, în sfârșit, o iubire neterminată, handbalul”, mărturisește Tibi Stoia. Șahul era ”boală de familie”, sportul, în general, era pe primul loc în familia Stoia, ceea ce pentru copilul de atunci nu putea fi decât benefic. ”Dacă mă uit acum înapoi, totul se leagă, șahul m-a făcut să gândesc, tenisul de masă mi-a dat mobilitate, caiacul, forță. Toate mi-au folosit pentru a deveni rapid un bun handbalist”.

articol întreg >>>>>>>>>

Pentru Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin şi Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa data de 9 ianuarie înseamnă debutul anului cultural al germanilor din sud-vestul ţării. De ce? Findca în această zi, în anul 1898, se năștea în Reșița Alexander Tietz, cea mai importantă și complexă personalitate a etniei germane din Banatul Montan din secolul al XX-lea.

Binecunoscutul scriitor, etnograf şi pedagog reşiţean, Alexander Tietz (9 ianuarie 1898 – 10 iunie 1978) a editat în timpul vieţii un număr de cinci cărţi în limba germană, care conţin legende şi povestiri culese de la mulţi locuitori ai acestui spaţiu. A scris totodată multe articole în presa germană şi română a timpului. Postum i-au apărut 8 cărţi, editate la Reşiţa, Timișoara şi Bucureşti. De asemenea i-au fost selectate câteva poveşti pentru o înregistrare pe disc.

Alexander Tietz a devenit Cetățean de onoare post mortem al municipiului Reșița, începând cu data de 24 februarie 2004.

Numele lui este purtat în prezent de biblioteca germană din Reşiţa, în faţa căreia stă ridicat şi bustul său realizat de artistul plastic bucureştean Horea Flămând. De asemenea, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” din municipiul Reşiţa îi poartă numele alături de cel al unchiului său după mamă, Corneliu Diaconovici, primul enciclopedist român.

Alexander Tietz a fost unul dintre cei mai recunoscuţi pedagogi germani reşiţeni din secolul trecut, care a insuflat elevilor săi dragostea pentru locul natal, pentru cultură, turism şi protecţia mediului.

La biblioteca germană care îi poartă numele, secție a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici“ din municipiul de pe Bârzava, va fi organizată în 9 ianuarie începând cu ora 17.15 o evocare a personalității lui Alexander Tietz și o expoziție tematică de documentare din viața și opera sa.

Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița va marca împlinirea celor 120 de ani de la nașterea lui Alexander Tietz printr-un plic filatelic ocazional și o ștampilă adecvată. Întreaga corespondență care va fi trimisă de la oficiul poștal Reșița 1 în ziua de 9 ianuarie 2017, va fi obliterată cu această ștampilă.

Erwin Josef Ţigla

Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița își aduc aminte pe 3 ianuarie că se împlinesc 105 de ani de la nașterea profesorului Franz Stürmer, o personalitate germană marcantă a vieții muzicale reșițene.

Câteva date biografice despre dânsul:

Născut la 3 ianuarie 1913 în Moldova Nouă, Franz Stürmer a urmat cursurile gimnaziului real german din Timișoara, studiind mai apoi la conservatorul din Cluj-Napoca. Începând cu 1939 până la sfârșitul vieții sale (în afară de anii 1944 – 1945, când în armata română, pe front, a servit ca translator), Franz Stürmer a activat ca profesor de muzică.

În această calitate el a predat înainte de război la școala „Banatia” din Timișoara, după aceea la gimnaziul real german (astăzi Liceul „Lenau”). Începând cu anul 1963, Franz Stürmer s-a dedicat școlii de muzică reșițene.

În timpul șederii sale la Timișoara a fost membru al Filarmonicii de Stat (violă), a dirijat mai multe coruri sindicale precum și celebrul cor țărănesc de la Chizătău, cu care a obținut numeroase distincții.

În Reșița, Franz Stürmer a activat de asemenea ca dirijor la: corul școlar, corul bisericii romano-catolice, corul ansamblului german de operetă, orchestra simfonică muncitorească și corul de cameră al profesorilor școlii de muzică. Totodată, Franz Stürmer a activat în cadrul cvartetului preotului mons. Paul Lackner (vioara întâi).

Franz Stürmer a compus piese corale pe care le-a interpretat cu corurile conduse de dânsul, de asemenea a prelucrat piese din folclorul german al Banatului Montan.

A încetat din viață la 14 octombrie 1983 și a fost înmormântat în cimitirul german (nr. 3) din Reșița.

Astăzi, corul etniei germane din municipiul Reșița îi poartă cu respect numele. Corul „Franz Stürmer” este apreciat nu numai în Banatul Montan, dar și în alte locuri unde a reprezentat cu cinste cântecul german din regiune, ducând astfel și numele prof. Franz Stürmer mai departe.

La Reșița, un moment comemorativ va avea loc în limba germană pe data de 9 ianuarie 2018, când se va aduce aminte și de Alexander Tietz, de la a cărui naștere se vor împlini în acea zi 120 ani.

 

Erwin Josef Țigla

1. 120 de ani de la nașterea lui Alexander Tietz (9.01.1898 – 10.06.1978): manifestări omagiale care se vor desfășura pe tot parcursul anului 2018;
2. 73 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică și 68 de ani de la întoarcerea ultimilor deportaţi: manifestări comemorative în ianuarie 2018 în mai multe localități din județ. La Reșița, acestea au loc în perioada 17 – 18 ianuarie 2018;
3. Manifestări de fășang, 29 ianuarie – 13 februarie 2018;
4. „Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii“ (manifestare ecumenică dedicată sărbătorii paștelui, ediția a XIII-a), 20 martie 2018;
5. „Copiii desenează ținutul natal” (ediția a XIV-a), 24 martie 2018;
6. „Zilele Literaturii Germane la Reșița” (ediția a XXVIII-a), 13 – 15 aprilie 2018;
7. „Primăvara culturală germană la Reșița” (ediția a XVI-a), 2 – 18 mai 2018;
8. „Te salut, copilărie!“ (ediția a X-a), 30 mai 2018;
9. „Iunie – luna expozițiilor” (ediția a XI-a), 1 – 30 iunie 2018;
10. „Gărâna în septembrie” (ediția a XX-a), 21 – 23 septembrie 2018;
11. „Decada Culturii Germane în Banatul Montan” (ediția a XXVIII-a), 5 – 14 octombrie 2018, cu cea de a XXV-a ediție a Sărbătorii „Heimat”-ului germanilor din Banatul Montan la Steierdorf, în 7 octombrie 2018;
12. Cea de-a 16-a Întâlnire a formaţilor muzicale şi a corurilor germane în Banatul Montan, 5 octombrie 2018;
13. „Parada Portului Popular German la Reșița” (ediția a XXIV-a), 6 octombrie 2018;
14. Proiectul „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ (ediția a XI-a), 1 – 2 noiembrie 2018;
15. 31 de ani de activitate a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița și manifestarea „Toamna culturală germană la Reșița“ (ediția a XVI-a), 3 – 30 noiembrie 2018;
16. 175 de ani de la nașterea și 100 de ani de la moartea scriitorului stirian Peter Rosegger (31.07.1843 – 26.06.1918): manifestări omagiale care se vor desfășura pe tot parcursul anului 2018;
17. Continuarea proiectul „Cultură și artă în Reșița Montană“, proiect care se va derula până în anul 2021, când vom sărbători cu toții 250 de ani de industrie la Reșița;
18. 300 de ani de la așezarea primilor germani în Banatul Montan: manifestări care se vor desfășura pe tot parcursul anului 2018;
19. 100 de ani de la sfârșitul Primului Război Mondial (11.11.1918) și Sărbătorirea Centenarului României (1.12.1918): manifestări omagiale care se vor desfășura pe tot parcursul anului 2018.

Pe lângă manifestările mai înainte evidențiate, se vor organiza multe alte manifestări distincte sau făcând parte din proiectele curente anuale sau multianuale, multe dintre ele fiind cu participări naționale și internaționale. Despre toate acestea, puse sub semnul limbii, culturii, spiritualității si civilizației germane sau sub semnul culturii Banatului Montan în mod general, se vor oferi informații la momentul respectiv.

Erwin Josef Ţigla

Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița au organizat în anul 2017, pe lângă multe altele, următoarele manifestări principale: „Decada Culturii Germane în Banatul Montan” (cea de a XXVII-a ediție, 6 – 15 octombrie) cu cea de a XXIV-a ediție a sărbătorii „Heimat“-ului germanilor din Banatul Montan la Bocșa organizată în 8 octombrie, „Zilele Literaturii Germane la Reșița” (cea de a XXVII-a ediție, 6 – 10 aprilie), „Parada Portului Popular German la Reșița” (cea de a XXIII-a ediție, 14 octombrie), „Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii” (cea de a XII-a ediție a manifestării ecumenice, 4 aprilie), „Primăvara culturală germană la Reșița” (cea de a XV-a ediție, 4 – 29 mai), „Te salut, copilărie” (cea de a IX-a ediție, 30 mai, 8 iunie), „Iunie – luna expozițiilor” (cea de a X-a ediție), „Germana din plăcere” (cea de a XVIII-a ediție, 31 iulie – 6 august), „Gărâna în septembrie“ (cea de a XIX-a ediție, 31 septembrie – 1 octombrie), cea de a „15-a Întâlnire a formațiilor muzicale și a corurilor germane în Banatul Montan” (6 octombrie), expoziția filatelică „ETNIC 2017” (3 noiembrie) și „Toamna culturală germană la Reșița” (cea de a XV-a ediție, 3 – 27 noiembrie).

În plan central au stat în acest an îndeosebi evenimentele care au marcat 30 de ani de la constituirea Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița în zilele de 18 și 19 noiembrie 2017, cu oaspeți importanți din țară și de peste hotare.

De asemenea, în 2017 s-au comemorat prin intermediul a 37 de manifestări organizate sau co-organizate de către noi, 500 de ani de reformă protestantă, acestea culminând cu Prima Întâlnire a Evanghelicilor din Banat care s-a desfășurat la Reșița în data de 14 octombrie 2017, manifestarea fiind una cu participare internațională.

Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița au lansat în octombrie un nou proiect cultural pentru municipiul de pe Bârzava. Este vorba despre proiectul „Cultură și artă în Reșița Montană“ care se va derula până în anul 2021, când vom sărbători cu toții 250 de ani de industrie la Reșița. În cadrul proiectului vor avea loc diferite manifestări de cultură muzicală, expoziții de artă plastică, întâlniri literare și de dezbateri spirituale și culturale care se vor desfășura în Reșița veche, sau Reșița Montană, cum era oficial în urmă cu mulți ani.

În decursul anului 2017 au fost editate 12 numere din publicația lunară „Echo der Vortragsreihe” („Ecoul Asociației”) din cele 336 apărute în total din 1 februarie 1990 până în prezent, 3 numere speciale dedicate celor mai importante evenimente culturale ale etniei germane din Banatul Montan (din cele 100 editate în total până în prezent), precum și zece cărți, apărute la Editura „Banatul Montan”, din cele 86 apariții editoriale de până acum. Au apărut de asemenea două numere ale periodicului „info“ (din totalul de 16 numere apărute până în prezent).

În anul 2017 au fost editate 33 plicuri filatelice ocazionale și 34 ștampile filatelice ocazionale (cel mai bogat an în acest sens) și a fost emisă o medalie dedicată evenimentului „30 de ani de la constituirea Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița”. De asemenea a fost comandată apariția a câte două mărci poștale dedicate evenimentului „30 de ani de la constituirea Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița”, realizate la Post Austria și la Poșta Ucraina în luna noiembrie 2017. A mai fost realizat și următorul produs media: CD-ROM „Die Banater Berglanddeutschen = Germanii din Banatul Montan“, Nr. 15 / 2017.

De asemenea a fost actualizată lunar pagina web în limba germană www.dfbb.ro (coordonatori: ing. Hugo Eduard Balazs și jurnalista Astrid Weisz). Începând cu 1 aprilie 2015 există și o pagină de Facebook coordonată de dr. ing. Christian Paul Chioncel.

Erwin Josef Țigla