După cum ne-a obișnuit deja, în pragul unor sărbători importante pentru nația română,  prozatorul Nicolae Danciu Petniceanu vine cu câte o tipăritură de excepție, pe cât de interesantă, pe atât de necesară.

Așa se întâmplă și de această dată când, în întâmpinarea sărbătorii jubileului Marii Uniri de la Alba Iulia (1918 – 2018), Nicolae Danciu Petniceanu înmănunchează o serie de medalioane ale unor însemnate personalități participante, într-un fel sau altul, la făurirea Marii Uniri din 1918, într-un veritabil volum, frumos ticluit și interesant construit, intitulat sugestiv ”Medalioanele Unirii”.

Cartea se deschide cu un ”Îndemn – Închinare” adresat de ”scribul” Nicolae Danciu Petniceanu direct cititorului, dar și un fel de argument, caracteristic, de-altfel, românului și patriotului Nicolae Danciu, menit să îndemne la cinstirea miilor de eroi  care au luptat pentru unitate națională: ”Cititorule, haidem să pășim în Sanctuarul Neamului Românesc, cu pași mărunți pentru a nu tulbura somnul celor din Lumea Umbrelor, să călcăm pe vârful picioarelor, purtând un pui de lumânare în căușul palmelor, pentru pomenirea celor mulți. Neamul românesc a trudit și a pătimit schingiuiri și claustrări în temnița ”Stea” din Szeghedin, pentru un vis al lor și al străbunilor lor: ROMÂNIA MARE!”

Apoi, ca un adevărat român preocupat de istoria, de limba și de cultura poporului său, prozatorul și cercetătorul Nicolae Danciu Petniceanu dedică un capitol acestor noțiuni:  ”România” și  ”român”, o excepțională incursiune în istoria României și în istoria literaturii române, evidențiind ideea de românitate și frăție a românilor, idealul național: Unirea cea mare!

În paginile cărții sunt evocate personalități precum: politologul Aurel C. Popovici, avocatul Nestor Oprean, pr.dr.Petre-Patriciu Barbu, preotul Ioan Chendi, ziaristul Teodor V. Păcățeanu, avocat și om politic Valeriu Braniște, protopopul scriitor Mihail Gașpar,  învățătorul Iuliu Vuia, profesorul Teodor Bucurescu, învățătorul Constantin C. Pava, preotul  Iosif Coriolan Buracu, generalul Nicolae Cena, medicul Virgil Nemoianu, dascălul Nicolae Mergea, preotul Gheorghe Tătucu, poetul Cassian R. Munteanu, învățătorul Pavel Jumanca, colonel Ioan Curiță, înv. George Bălteanu, înv. Emilian Novacovici, ”interpretul de cântări naționaliste românești” Luță Ioviță, compozitorul Ioan Vidu, avocatul Petre Nemoianu, preotul greco-catolic Nicolae Brânzeu, pr.dr. Ioan Sârbu și muncitorul Traian Novac. Sunt doar câțiva dintre eroii români care au luptat pentru identitate națională  și cărora, în prag de mare sărbătoare a Neamului, scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu le  evocă personalitatea și meritul în clădirea României Mari.

Citeşte articol întreg….

”Cât îi țara și Banatu,

 Nu-i ficior ca Pătru Mantu…” 

Pentru comuna Bolvașnița din Caraș-Severin, ziua de 29 iunie 2017 nu a fost doar o zi de sfântă sărbătoare a credincioșilor ortodocși, care i-au sărbătorit pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, dar și o zi istorică și de o mare importanță culturală, deoarece s-a săvârșit un act de dreptate: reabilitarea și comemorarea în mod creștinesc și festiv a haiducului Petru Mantu.

Această prezentare necesită JavaScript.

Iată că, după 93 de ani de la moarte, controversatul personaj Petru Turnea, zis Mantu, a fost reabilitat în mod oficial de către biserică, autorități locale și oameni de cultură din Banat printr-un eveniment de ținută, cu o încărcătură spirituală și emoțională deosebită.

Petru Turnea s-a născut în 27 februarie 1873 în Bolvașnița, Caraș-Severin, într-o familie numeroasă de țărani săraci, iar, în timp, s-a dovedit a fi un tânăr dârz, ingenios și cu mult curaj.

Răzvrătindu-se împotriva nedreptăților vremii, a traiului greu și a neajunsurilor, Petru Turnea a luat drumul haiduciei, devenind și rămânând în conștiința oamenilor ca Petru Mantu.

Pe seama acestuia s-au țesut povești și legende care mai de care mai senzaționale, așa cum se întâmplă, de obicei, în cazul haiducilor veritabili, intrați pe jumătate în legende și pe jumătate în istoria locului. De asemenea, și de pe urma acestui Petru Mantu, devenit un personaj controversat, ca mai toți haiducii, s-a aprins imaginația populară și s-au născut tradiționalele balade transmise pe cale orală din generație în generație.

Biserica Ortodoxă din Bolvașnița, în parteneriat cu Primăria Bolvașnița, la inițiativa scriitorului bănățean Nicolae Danciu Petniceanu, președintele Societății Literare ”Sorin Titel” din Banat, au gândit un astfel de eveniment de comemorare a haiducului Petru Mantu chiar în ziua în care acesta a fost omorât în urmă cu  93 de ani (29 iunie 1924), ziua praznicului sfinților apostoli Petru și Pavel.

Gazda evenimentului a fost Biserica Ortodoxă din Bolvașnița, deosebit loc de închinare și rugăciune, unde, un sobor de preoți au oficiat o slujbă de pomenire, iar voci înălțătoare au intonat pricesne și balade dedicate haiducului. Expozeul preotului paroh Lazăr Suciu a fost unul de excepție, dovedind o documentare serioasă și temeinică.

O comunicare deosebit de interesantă și documentată a fost susținută și de prof. Gheorghe Rancu, redactorul-șef al revistei ”Almăjul”, cel care a pregătit pentru acest eveniment și un număr special al revistei, dedicat personajului comemorat. 

Scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu s-a dovedit a fi, și de această dată, un bun român, un harnic și dedicat om de cultură, reușind să convingă și să atragă colaborări importante pentru a săvârși un act cultural necesar: amenajarea mormântului haiducului Petru Mantu în cimitirul din Bolvașnița, așa după cum binemerită orice fiu al unei comunități care se respectă. Așadar, Nicolae Danciu Petniceanu, cu ajutorul lui Petru Mihăilescu, primarul comunei Bolvașnița, al  preotului Lazăr Suciu și al lui Iancu Panduru, primarul comunei Mehadia, au pus mână de la mână și au amenajat împreună un mormânt civilizat, demn de reputația haiducului Petru Mantu.

”Cântece ale Mantului” au fost interpretate, atât în biserică, cât și după sfințirea crucii în cimitir, de cunoscuți și îndrăgiți interpreți și rapsozi ai Banatului, între care: Florica Franț, Traian Barbu și Iosif Pușchiță.

Evenimentul a fost moderat și ”dirijat” cu măiestrie de scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, iar Bolvașnița, prin inimoșii săi oameni și prin dibăcia preoților, s-a descurcat cu succes în calitatea sa de gazdă, într-o zi atât de importantă din punct de vedere cultural și spiritual. Invitații – veniți din diverse locuri: Mehadia, Timișoara, Anina, Bocșa, Caransebeș, Bozovici, Mehedinți – s-au bucurat de ospitalitate și au plecat mult mai bogați sufletește.

Iar  haiducului Petru Mantu fie-i odihna în pace!