D I S P O Z I Ț I A

                                    

Nr. 8 / 29 iulie 2017

 

 Președintele UNIUNII ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA,

Constatând deteriorarea gravă a relațiilor și climatului de lucru în și dintre structurile de conducere ale U.Z.P.R., manifestată printr-o atmosferă de teroare și dictat în ședințele Consiliului Director din 19 iunie și 18 iulie a.c. precum și actele adiacente emanate de unii membri ai Consiliului care au exacerbat situația,

Având în vedere haosul funcțional creat și imposibilitatea continuării normale a activității,

Observând că această situație, la care se adaugă atacurile la imaginea, prestigiul și credibilitatea organizației noastre profesionale, care îi vulnerabilizează reprezentativitatea, creează riscuri directe pentru exercitarea drepturilor dobândite,

Luând act și de anumite insinuări sau acuze nefondate, dar care nu pot fi judecate obiectiv și competent decât de Adunarea Generală a Uniunii, singura în măsură să acorde și să retragă responsabilități de conducere și reprezentare,

Analizând aceste evoluții și blocajul funcțional la care au condus din perspectiva Statutului U.Z.P.R.și constatând că actul de organizare și funcționare a Uniunii are numeroase lacune, greșeli, impreciziuni, care afectează funcționarea normală a U.Z.P.R.,

În conformitate cu dispozițiile art.6 alin.(1), art.20 lit.a și art.21 alin.(2) lit.g din Ordonanța Guvernului nr.26/2000, art.187-251 din Codul civil, precum și ale art.24 și ale art.33 pct.2 lit.a și lit.h din Statutul U.Z.P.R.,

CONVOC

Adunarea Generală Extraordinară a UNIUNII ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA în ziua de 8 septembrie 2017, ora 11,00 la București, cu următoarea

Ordine de zi:

1. Raport de activitate pe perioada 1 aprilie – 7 septembrie 2017.
2. Referat asupra erorilor, lacunelor și altor imperfecțiuni ale Statutului U.Z.P.R., care îngreunează aplicabilitatea acestui act normativ de bază, afectând funcționalitatea și reprezentativitatea Uniunii, capacitatea acesteia de a apăra drepturile profesionale și sociale ale ziariștilor.
3. Propuneri de îmbunătățire a Statutului și altor acte normative interne.
4. Expunerea punctelor de vedere care marchează disensiunile dintre reprezentanții aleși, cauzând blocajul funcțional al structurilor U.Z.P.R.
5. Dezbaterea temelor menționate la punctele 1-4.
6. Diverse.

Conform prevederilor art.25 din Statutul U.Z.P.R., Secretariatul General al U.Z.P.R. va aduce la îndeplinire prezenta Dispoziție, sub coordonarea emitentului.

Compunerea Adunării Generale a U.Z.P.R. va fi cea prevăzută de art.23 din Statut.

Președinții filialelor U.Z.P.R., respectiv înlocuitorii acestora vor asigura cunoașterea prezentei Dispoziții de către membrii Uniunii și alegerea delegaților la Adunarea Generală Extraordinară conform cotei de reprezentare stabilite prin art.23 din Statut – un delegat la 20 de membri.

Aplicarea ideilor sau măsurilor impuse nestatutar în perioada precedentă, inclusiv la ședințele de Consiliu Director din 19 iunie și 18 iulie a.c. este suspendată până la analizarea problemelor și luarea măsurilor cuvenite de către forul suprem de conducere a organizației – Adunarea Generală.

Întreaga activitate a aparatului tehnic al Uniunii și conținutul site-ului acesteia vor fi concentrate pe buna organizare și desfășurare a Adunării Generale Extraordinare.

Îi invit pe toți membrii Uniunii să se abțină în perioada de pregătire a Adunării Generale  de la exprimări și atitudini care ar putea agrava situația, mări discreditarea imaginii U.Z.P.R. și așa grav afectată, crea presiuni și precedente față de Adunarea Generală Extraordinară.

Este de așteptat ca filialele U.Z.P.R. și delegații desemnați pentru A.G.E. să stăruie în a cunoaște opiniile și pozițiile tuturor membrilor U.Z.P.R., astfel încât data de 8 septembrie 2017 să marcheze nu numai reintrarea în normalitate, dar și începutul unui reviriment notabil al activității UNIUNII ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA.

 Președinte U.Z.P.R.

                    DORU DINU GLĂVAN

DISPOZITIE nr. 8 DDG (PDF)

Hotelul „CODRU MOMA” (director ec. CRISTIAN HOTEA şi contabil şef ec. NICOLETA LAZĂR) a fost recent o gazdă ospitalieră pentru desfășurarea unui inedit concurs național de jurnalism rezervat elevilor veniți cu părinții sau bunicii în stațiunea balneoclimaterică MONEASA, cunoscută sub numele „PERLA MUNŢILOR APUSENI” şi unde toți cei prezenți ne-am întâlnit cu multă verdeață, cu un aer puternic, ionizat și o climă liniștitoare.

Această întrecere literară, cu tema „MONEASA – OAZĂ DE ODIHNĂ ŞI SĂNĂTATE”, a fost realizată cu sprijinul U.Z.P.R. (președinte Doru Dinu Glăvan), filiala Caraş-Severin a U.Z.P.R. (prin ing. Constantin Vlaicu) şi desigur, a conducerii hotelului „Codru Moma”.

Câștigătorii (LUCIA MARIA IGNIŞCA – Liceul Teoretic PÂNCOTA, REBECA DIANA RAŢIU – Şcoala Gimnazială TÂRNOVA, GEORGIANA KARINA CARP – Şcoala Gimnazială „Dimitrie Alexandru Sturza – IAŞI şi DAN BĂDĂU VLAD – Colegiul Național „Regina Maria” DEVA) au primit diplome şi premii în cărți din partea ASOCIAŢIEI ROMÂNE PENTRU PATRIMONIU – BUCUREŞTI (FUNDAŢIA „ARTUR SILVESTRI”), dar şi dulciuri din partea conducerii hotelului gazdă, aceasta prin bunăvoința d-lui FLORIN COSTEA, în calitatea sa de şef serviciu.

Concursul de jurnalism desfășurat la hotelul „Codru Moma” a fost o premieră literară – ne declara în exclusivitate contabila şefă a hotelului, ec. NICOLETA LAZĂR, ca de altfel o reuşită activitate educativă ai cărei beneficiari au fost elevi cu înclinații jurnalistice. Activitatea a contribuit la cultivarea sensibilității, formarea capacității intelectuale, a abilităților, toate vizând dezvoltarea personalității participanților și valorizarea potențialului propriu al acestora.

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

De curând a apărut numărul 6 (330) / 2017 al revistei lunare „Echo der Vortragsreihe“ („Ecoul Asociaţiei“), apariţie editată de Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa. În cele 170 pagini ale ediţiei pe luna iunie se pot citi următoarele:

 

• 4: Cuvânt înainte în grai german reşiţean;
• 4: Programul pe luna iunie 2017;
• 7: Scrisoarea președintelui Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin;
• 8: Școala de Beton din Reșița. Monumentul sărbătorește in acest an vârsta memorabilă de 110 ani (1907 – 2017);
• 10: Din arhiva noastră: Bătrâna Școală de Beton din Reșița, la 100 de ani;
• 12: 100 de ani Școala de Beton din Reșița. Amintiri din vremuri frumoase;
• 22: „Iubindu-l pe cel răstignit“: 12 manifestări ecumenice pentru pregătirea sfintelor Paști;
• 30: Papa emerit Benedict al XVI-lea, la aniversarea a 90 de ani;
• 39: Paști 2017: „Ucenicul vrăjitor“;
• 44: A noastră „inimă verde“ să o ducem în Ucraina. 5 zile austriece în Drohobytsh (Ucraina);
• 59: In memoriam Paul Lackner, 30 de ani de la moartea sa, 25.06.2017;
• 91: Dincolo de focar. Formațiuni noi în Banatul Montan. Modelul Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, în România;
• 112: Numărul emigranților târzii rămâne stabil. Koschyk: „Reunirea familiilor și integrarea sunt pilonii unei politici de emigrare reușite“;
• 112: Biserica evanghelică C.A. din Caransebeș devine ortodoxă;
• 115: Scurtă istorie a parohiei și bisericii evanghelice C.A. din Caransebeș;
• 116: Caransebeș și germanii;
• 117: Caransebeșul Nou;
• 119: „Instantanee. România sub lupă“ de Werner Kremm. Despre cartea apărută la editura „Banatul Montan“ din Reșița, 2016;
• 120: Ce putem învăța de la romi. Franz Remmel lucrează cu fotografii și texte;
• 122: Din arhivă: Julius Alfred Meier-Graefe;
• 137: Statistica grădinițelor cu predare în limba germană din România;
• 142: Statistica școlilor generale cu predare în limba germană din România;
• 145: Statistica liceelor cu secții de predare în limba germană din România;
• 147: Presa despre noi;
• 152: Concert dedicat Zilei Europei;
• 159: „Așează-te acolo unde se cântă…“;
• 188: Calendar pe luna iulie 2017.

 

Publicaţia poate fi procurată la sediul Forumului German şi la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reşiţa.

Cu siguranță, cel mai cunoscut și îndrăgit obiectiv turistic al orașului Bocșa este  Mănăstirea Sf. Ilie de la Izvor sau Mănăstirea Vasiova, una dintre cele mai importante mănăstiri ale Eparhiei  Caransebeșului.

An de an, în 19 și 20 iulie, la praznicul Sfântului și Slăvitului Prooroc Ilie Tesviteanul, puzderie de oameni vin să se închine și să sărbătorească prin rugăciune Hramul mănăstirii.

În anul 1996 Sf. Ilie este declarat ”patronul spiritual al orașului Bocșa”, tocmai datorită mulțimii pelerinilor care, cu o deosebită evlavie, se îndreaptă spre acest minunat lăcaș și nu doar la zile de sărbători, ci în orice moment de cumpănă și încercare.

Pentru Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa această sărbătoare a Mănăstirii ”Sf. Ilie de la Izvor” are o însemnătate deosebită, cunoscută fiind vechea și buna colaborare, organizarea unor importante evenimente – lansări de cărți, proiecții, prezentări de autori, expoziții, concerte de muzică clasică și prelegeri pe diferite teme – la sediul Mănăstirii și/sau dimpreună cu slujitorii acesteia.

 Odată cu înființarea Zilei orașului patronată de Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul, biblioteca bocșană a inițiat un proiect cultural-spiritual, devenit tradiție, intitulat ”La Bocșa de Sfântul Ilie”, proiect prin care, an de an, cu prilejul acestei sărbători, la sediul bibliotecii sunt organizate diverse evenimente specifice: prezentări de cărți religioase, expoziții, simpozioane, etc, urmate de pelerinajul la Mănăstirea Vasiova.  

Iată că și în acest an, în dimineața zilei de 19 iulie, la Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” a avut loc vernisajul expoziției de pictură ”Artă și credință”, pe simeze afându-se lucrări ale pictorilor bocșeni Viorel Coțoiu și Nicolae Potocean.

Dacă Viorel Coțoiu, important artist plastic al Banatului, este cunoscut drept un talentat și important iconograf, precum și un important pictor bisericesc, nu puține fiind bisericile și icoanele restaurate de către acesta, iar excepționalele lucrări/tablouri religioase fiind așteptate și recognoscibile, pictorul Nicolae Potocean, cunoscut peisagist, s-a dovedit a fi o surpriză prin lucrările expuse. Acesta a pictat, pentru acest eveniment, toate bisericile ortodoxe și catolice de pe raza orașului Bocșa, dar și câteva din Timișoara și Lugoj.

Despre lucrările expuse în această frumoasă și inedită expoziție au vorbit: artistul plastic Gustav Hlinka, președintele UAP Sucursala Reșița, istoric Dana Bălănescu, artist plastic Livia Frunză, pr. Doru Melinescu și cei doi artiști expozanți: Viorel Coțoiu și Nicolae Potocean (Nik).

Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa (moderator Gabriela Șerban), în colaborare cu Centrul de tineret ”Vasiova”(coord. Doru Melinescu) și UAP Sucursala Reșița (preș. Gustav Hlinka),  cu sprijinul TransProtector (dir. Ionel Pau) și se înscrie în tradiționalul proiect al instituției gazdă intitulat ”La Bocșa de Sf. Ilie”, în acest an având menirea și de a da startul evenimentelor cultural-artistice derulate cu prilejul Zilelor orașului.

De curând, la editura ”Eurostampa” din Timișoara, a văzut lumina tiparului un nou volum semnat de muzicologul bănățean Constantin -Tufan Stan, un volum frumos, un volum-document, dedicat unei remarcabile personalități românești, compozitorul și dirijorul Ioan Vidu.

În cele aproape 500 de pagini Constantin –Tufan Stan conturează portretul unui important muzician român, dar, concomitent, evocă personalitatea compozitorului, publicistului și omului politic,  încadrându-l în evenimentele cultural-istorice ale acelor vremi. Așadar, ne este prezentat nu doar un profesor și un dirijor în persoana lui Ioan Vidu, ci și un animator cultural de excepție, precum și un luptător pentru unitatea națională a românilor.

Născut în zona Aradului (1863) și stabilit la Lugoj (1888), Ioan Vidu, acest ”maestru al muzicii corale românești” (Viorel Cosma), ”maestrul doinelor bănățene” (Aurel Cosma jr.), desfășoară o activitate impresionantă ca profesor, dirijor, compozitor și conducător al ”Reuniunii Române de Cântări și Muzică” din Lugoj  și președinte al Asociației Corurilor și Fanfarelor Române din Banat.

Aria creației sale este vastă: muzică de teatru, vocal-simfonică, de pian și creații corale. ”Ana Lugojana”, ”Negruța”, ”Peste deal” sunt piese antologice ale muzicii corale românești.

Articol întreg >>>>>>>>>>>

Luni, 10 iulie, reputatul istoric caransebeşean Liviu Groza a împlinit 85 de ani. Printre alţi colegi, prieteni şi colaboratori, au ţinut să-i fie aproape la acest moment aniversar primarul Felix Borcean şi şefa sa de cabinet, Diana Ţârdea, directorul Casei de Cultură „George Suru”, Ioan Cojocariu, precum şi Adrian Ardeţ, managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, iar senatorul Marcel Vela l-a felicitat la telefon.

După ce au închinat o cupă cu şampanie şi au vorbit despre trecutul, dar şi despre viitorul municipiului, Liviu Groza le-a mărturisit oaspeţilor că nu a crezut că va ajunge la 85 de ani, o vârstă extraordinar de frumoasă, cu multe realizări, şi nici la 56 de volume publicate. Sărbătoritul i-a spus lui Felix Borcean că, în momentul de faţă, lucrează la o nouă carte, „Caransebeşul şi Marea Unire”, şi i-a adresat edilului o rugăminte. „Mi-aş dori ca dv. să scrieţi prefaţa acestui volum, pentru că ea va apărea anul viitor, exact când se împlinesc 100 de ani de la acest eveniment, la care cea mai mare delegaţie care a participat din Banat, de 150 de persoane, a fost cea din Caransebeş. Am reuşit să-i găsesc nominal pe toţi aceia care au luat parte, din oraşul nostru, la Marea Unire, cu Steagul României, şi acest lucru trebuie scos în evidenţă. De ce să fim modeşti, şi să nu arătăm lumii că în Caransebeş s-a lucrat, s-a muncit pentru Marea Unire? Un capitol al cărţii este dedicat personalităţilor caransebeşene care au militat pentru înfăptuirea acestui act, cu fotografiile lor şi cu microbiografiile tuturor, în frunte cu Miron Cristea. Să nu uităm că în delegaţia de cinci persoane care a plecat la Bucureşti cu Rezoluţia Unirii s-au aflat şi doi caransebeşeni – Miron Cristea şi Cornel Corneanu. Caransebeşul a fost cineva!”.

Istoricul i-a mai spus lui Felix Borcean că îi pregăteşte o surpriză, pe care e posibil să i-o facă mai devreme, poate chiar anul acesta, de 1 Decembrie, oferind un cadou extraordinar Primăriei municipiului.

Liviu Groza a adăugat că, recent, a primit de la Sebeş un album intitulat „Alba Iulia”, în care a descoperit o statuie necunoscută până acum, dedicată ostaşilor din Regimentele de graniţă austriece care au murit pe câmpul de luptă. „Este unicul monument ridicat în memoria grănicerilor căzuţi la datorie. Vedeţi cât de mică e lumea?”, a mai spus Liviu Groza.

Reputatul istoric le-a mai arătat celor care au venit să-l sărbătorească o cutie plină cu manuscrise, pe care, după ce el nu va mai fi, îi roagă pe reprezentanţii administraţiei locale şi pe prietenii apropiaţi să le publice. „Aici este adevărata istorie a oamenilor din Caransebeş. Cu Constantin Daicoviciu, cu academicianul Condurachi, cu Hadrian Daicoviciu, care cu toţii au stat pe scaunele pe care staţi dumneavoastră acum”, a mai spus Liviu Groza.

 

Miercuri, 12 iulie, în tabăra din vecinătatea Casei Kolping a avut loc vernisajul Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală Caransebeş, eveniment aflat la cea de a XV-a ediţie, acesta fiind al doilea an în care materialul folosit de artişti a fost travertinul. La manifestare au luat parte nouă dintre autorii operelor care vor îmbogăţi, de acum, patrimoniul cultural al municipiului, primarul Felix Borcean, city-managerul Andrei Ungur, curatorul Pavel Şuşară, reprezentanţi ai administraţiei locale, iubitori de cultură din Caransebeş, dar şi din alte oraşe ale judeţului, invitat de onoare fiind senatorul Marcel Vela, iniţiatorul, în urmă cu 15 ani, al acestor simpozioane.

Copleşit de emoţii şi de bucuria ducerii la bun sfârşit a acestei ediţii a simpozionului, Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură „George Suru”, a vorbit despre „truda ascunsă în spatele acestor minunăţii, fiindcă uneori  puteai să crezi că te afli undeva în iad, pentru că nu se vedea cerul de praful rezultat din tăieri şi scos de pickamere”.

Articolul întreg >>>>>>>>>

Această prezentare necesită JavaScript.

BOCŞA CULTURALĂ, nr.2/2017 (PDF)

După cum ne-a obișnuit deja, în pragul unor sărbători importante pentru nația română,  prozatorul Nicolae Danciu Petniceanu vine cu câte o tipăritură de excepție, pe cât de interesantă, pe atât de necesară.

Așa se întâmplă și de această dată când, în întâmpinarea sărbătorii jubileului Marii Uniri de la Alba Iulia (1918 – 2018), Nicolae Danciu Petniceanu înmănunchează o serie de medalioane ale unor însemnate personalități participante, într-un fel sau altul, la făurirea Marii Uniri din 1918, într-un veritabil volum, frumos ticluit și interesant construit, intitulat sugestiv ”Medalioanele Unirii”.

Cartea se deschide cu un ”Îndemn – Închinare” adresat de ”scribul” Nicolae Danciu Petniceanu direct cititorului, dar și un fel de argument, caracteristic, de-altfel, românului și patriotului Nicolae Danciu, menit să îndemne la cinstirea miilor de eroi  care au luptat pentru unitate națională: ”Cititorule, haidem să pășim în Sanctuarul Neamului Românesc, cu pași mărunți pentru a nu tulbura somnul celor din Lumea Umbrelor, să călcăm pe vârful picioarelor, purtând un pui de lumânare în căușul palmelor, pentru pomenirea celor mulți. Neamul românesc a trudit și a pătimit schingiuiri și claustrări în temnița ”Stea” din Szeghedin, pentru un vis al lor și al străbunilor lor: ROMÂNIA MARE!”

Apoi, ca un adevărat român preocupat de istoria, de limba și de cultura poporului său, prozatorul și cercetătorul Nicolae Danciu Petniceanu dedică un capitol acestor noțiuni:  ”România” și  ”român”, o excepțională incursiune în istoria României și în istoria literaturii române, evidențiind ideea de românitate și frăție a românilor, idealul național: Unirea cea mare!

În paginile cărții sunt evocate personalități precum: politologul Aurel C. Popovici, avocatul Nestor Oprean, pr.dr.Petre-Patriciu Barbu, preotul Ioan Chendi, ziaristul Teodor V. Păcățeanu, avocat și om politic Valeriu Braniște, protopopul scriitor Mihail Gașpar,  învățătorul Iuliu Vuia, profesorul Teodor Bucurescu, învățătorul Constantin C. Pava, preotul  Iosif Coriolan Buracu, generalul Nicolae Cena, medicul Virgil Nemoianu, dascălul Nicolae Mergea, preotul Gheorghe Tătucu, poetul Cassian R. Munteanu, învățătorul Pavel Jumanca, colonel Ioan Curiță, înv. George Bălteanu, înv. Emilian Novacovici, ”interpretul de cântări naționaliste românești” Luță Ioviță, compozitorul Ioan Vidu, avocatul Petre Nemoianu, preotul greco-catolic Nicolae Brânzeu, pr.dr. Ioan Sârbu și muncitorul Traian Novac. Sunt doar câțiva dintre eroii români care au luptat pentru identitate națională  și cărora, în prag de mare sărbătoare a Neamului, scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu le  evocă personalitatea și meritul în clădirea României Mari.

Citeşte articol întreg….

”Cât îi țara și Banatu,

 Nu-i ficior ca Pătru Mantu…” 

Pentru comuna Bolvașnița din Caraș-Severin, ziua de 29 iunie 2017 nu a fost doar o zi de sfântă sărbătoare a credincioșilor ortodocși, care i-au sărbătorit pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, dar și o zi istorică și de o mare importanță culturală, deoarece s-a săvârșit un act de dreptate: reabilitarea și comemorarea în mod creștinesc și festiv a haiducului Petru Mantu.

Această prezentare necesită JavaScript.

Iată că, după 93 de ani de la moarte, controversatul personaj Petru Turnea, zis Mantu, a fost reabilitat în mod oficial de către biserică, autorități locale și oameni de cultură din Banat printr-un eveniment de ținută, cu o încărcătură spirituală și emoțională deosebită.

Petru Turnea s-a născut în 27 februarie 1873 în Bolvașnița, Caraș-Severin, într-o familie numeroasă de țărani săraci, iar, în timp, s-a dovedit a fi un tânăr dârz, ingenios și cu mult curaj.

Răzvrătindu-se împotriva nedreptăților vremii, a traiului greu și a neajunsurilor, Petru Turnea a luat drumul haiduciei, devenind și rămânând în conștiința oamenilor ca Petru Mantu.

Pe seama acestuia s-au țesut povești și legende care mai de care mai senzaționale, așa cum se întâmplă, de obicei, în cazul haiducilor veritabili, intrați pe jumătate în legende și pe jumătate în istoria locului. De asemenea, și de pe urma acestui Petru Mantu, devenit un personaj controversat, ca mai toți haiducii, s-a aprins imaginația populară și s-au născut tradiționalele balade transmise pe cale orală din generație în generație.

Biserica Ortodoxă din Bolvașnița, în parteneriat cu Primăria Bolvașnița, la inițiativa scriitorului bănățean Nicolae Danciu Petniceanu, președintele Societății Literare ”Sorin Titel” din Banat, au gândit un astfel de eveniment de comemorare a haiducului Petru Mantu chiar în ziua în care acesta a fost omorât în urmă cu  93 de ani (29 iunie 1924), ziua praznicului sfinților apostoli Petru și Pavel.

Gazda evenimentului a fost Biserica Ortodoxă din Bolvașnița, deosebit loc de închinare și rugăciune, unde, un sobor de preoți au oficiat o slujbă de pomenire, iar voci înălțătoare au intonat pricesne și balade dedicate haiducului. Expozeul preotului paroh Lazăr Suciu a fost unul de excepție, dovedind o documentare serioasă și temeinică.

O comunicare deosebit de interesantă și documentată a fost susținută și de prof. Gheorghe Rancu, redactorul-șef al revistei ”Almăjul”, cel care a pregătit pentru acest eveniment și un număr special al revistei, dedicat personajului comemorat. 

Scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu s-a dovedit a fi, și de această dată, un bun român, un harnic și dedicat om de cultură, reușind să convingă și să atragă colaborări importante pentru a săvârși un act cultural necesar: amenajarea mormântului haiducului Petru Mantu în cimitirul din Bolvașnița, așa după cum binemerită orice fiu al unei comunități care se respectă. Așadar, Nicolae Danciu Petniceanu, cu ajutorul lui Petru Mihăilescu, primarul comunei Bolvașnița, al  preotului Lazăr Suciu și al lui Iancu Panduru, primarul comunei Mehadia, au pus mână de la mână și au amenajat împreună un mormânt civilizat, demn de reputația haiducului Petru Mantu.

”Cântece ale Mantului” au fost interpretate, atât în biserică, cât și după sfințirea crucii în cimitir, de cunoscuți și îndrăgiți interpreți și rapsozi ai Banatului, între care: Florica Franț, Traian Barbu și Iosif Pușchiță.

Evenimentul a fost moderat și ”dirijat” cu măiestrie de scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, iar Bolvașnița, prin inimoșii săi oameni și prin dibăcia preoților, s-a descurcat cu succes în calitatea sa de gazdă, într-o zi atât de importantă din punct de vedere cultural și spiritual. Invitații – veniți din diverse locuri: Mehadia, Timișoara, Anina, Bocșa, Caransebeș, Bozovici, Mehedinți – s-au bucurat de ospitalitate și au plecat mult mai bogați sufletește.

Iar  haiducului Petru Mantu fie-i odihna în pace!