Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin, Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa și partenerii lor vă invită la

PROGRAM IULIE 2017

 290 de ani de la recunoașterea oficială ca loc de pelerinaj și 240 de ani de la ridicarea actualei biserici de pelerinaj

2 iulie 2017, ora 10.15, Mânăstirea romano-catolică „Maria Stâncii” din Ciclova Montană: Scurt concert cu corul „Franz Stürmer“ (dirijor: Elena Cozâltea) și cu grupul „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca), ambele din Reșița. 

2 iulie 2017, ora 10.30, Mânăstirea romano-catolică „Maria Stâncii” din Ciclova Montană: Prezentare de carte: pr. Martin Jäger, „Der Wallfahrtsort Maria Fels in Deutsch-Tschiklowa im Banater Bergland. Ein Wallfahrtsbüchlein“, apărută în anul 2017 la Editura „Banatul Montan“ Reșița, cea de-a 78-a apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița. 

2 iulie 2017, ora 11.00, Mânăstirea romano-catolică „Maria Stâncii” din Ciclova Montană: Drumul Crucii în biserică. 

2 iulie 2017, ora 11.30, Mânăstirea romano-catolică „Maria Stâncii” din Ciclova Montană: Sfântă Liturghie de hram, în limba germană, cu prilejul sărbătorii vizitei Sfintei Fecioare Maria la Elisabeta, urmată de rugăciuni la statuia Maicii Domnului și la Sfânta Cruce. 

2 iulie 2017, ora 13.30, Mânăstirea romano-catolică „Maria Stâncii” din Ciclova Montană: Scurt program cultural prezentat de formația de adulți de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne și Nelu Florea), Reșița.

Mică expoziție de artă plastică. Expun Doina și Gustav Hlinka, Viorica ana Farkas (membri ai Cercului de Artă Plastică „Deutsche Kunst Reschitza“) și George Molin împreună cu Marianne Florea (membri ai Cercului de Sculptură „Jakob Neubauer“).

100 de ani de la apariția Maicii domnului la Fatima (Portugalia) în 13 mai 1917: Expoziția filatelică „Fatima”, cu exponate din colecția Erwin Josef Ţigla.

2 iulie 2017, după-amiaza, Piața Tricolorului, Reşiţa: Participarea formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana” (coordonatori: Marianne și Nelu Florea) din Reșița la „Serbările Reșiței”. Manifestare dedicată încheierii celui de al 30-lea an de activitate a Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa 

5 iulie 2017, ora 17.30, Centrul German „Alexander Tietz” Reşiţa

Darea de seamă prezentată de preşedintele Erwin Josef Ţigla; Program muzical susţinut de corul „Franz Stürmer“ (dirijor: Elena Cozâltea), de grupurile muzicale „Intermezzo” (coordonator: Lucian Duca), Vincenzo Musi și „Duo Gassenheimer”, precum şi de formaţia muzicală „Banater Bergland“ (coordonator: Karl Ludwig Lupșiasca); Prezentare de dansuri  populare germane de către formaţia „Enzian“ (coordonatori: Marianne și Nelu Florea), toate Reşiţa; Expoziţie a cercurilor de sculptură „Jakob Neubauer” (coordonator: George Molin) şi pictură „Deutsche Kunst Reschitza” (coordonatori: Doina şi Gustav Hlinka) ale Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin.  

13 iulie 2017, ora 19.30, Maribor /Slovenia: Prezentare de carte-album: „25 de ani DECADA CULTURII GERMANE ÎN BANATUL MONTAN, 1991 – 2015 = 25 Jahre DEUTSCHE KULTURDEKADE IM BANATER BERGLAND, 1991 – 2015” cu autorul Erwin Josef Țigla. Cartea-album reprezintă cea de-a 72-a apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

23 iulie 2017, orașul Deta-judeţul Timiş: Participarea formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne și Nelu Florea) la sărbătoarea hramului bisericii romano-catolice.

31 iulie – 6 august 2017, Gărâna:

Tabăra de vară „Deutsch mit Spaß = Germană cu distracție“, ediția a XVIII-a.

În data de 26 octombrie 2015 debuta la secţia germană „Alexander Tietz” a Bibliotecii Judeţene „Paul Iorgovici” Caraş-Severin un şir de dezbateri sub genericul „Păreri, opinii, realităţi. Discuţii amicale pe tema istoriei locale a Banatului Montan”, cu ing. Dan Perianu din Reşiţa şi cu toţi iubitorii acestui loc binecuvântat de Dumnezeu. Timp de 18 luni aceste dezbateri au adunat în jurul specialistului istoriei locale interesați de trecutul și soarta Reșiței, câteodată mai mulți, altădată mai puțini. La cererea celor interesați, aceste dezbateri în limba română vor continua și pe mai departe.

Invităm pe această cale pe toţi iubitorii Banatului Montan şi ai Reşiţei, tineri şi maturi, intelectuali şi simpli locuitori ai comunităţilor Banatului Montan, să vină să participe la o nouă întâlnire și ultima din din acest sezon înainte de vacanță cu ing. Dan Perianu din Reşiţa, care va avea loc în data de 27 iunie, începând cu orele 17.00, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din municipiul de pe Bârzava.

În cadrul acestei întâlniri ne vom aduce aminte de cei 246 de ani de industrie la Reșița și prin intermediul unei expoziții documentare Reșița de altădată, cu reproduceri din vederi vechi, realizată de Lucian Duca.

Erwin Josef Țigla

Parohia romano-catolică „Maria Zăpezii“ din Reșița, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița și Asociația Caritativă „Sf. Vincențiu de Paul” Reșița vor organiza împreună luni, 26 iunie 2017, începând cu orele 19.00, la Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii“ din municipiul de pe malul  Bârzavei, o comemorare dedicate împlinirii a 30 de ani de la trecerea la cele veșnice a mons. Paul Lackner.

Mons. Paul Lackner s-a născut la 24 iulie 1919 in Jasenova (actualmente Serbia). La 12 septembrie 1943 a fost sfințit ca preot de către Episcopul Augustin Pacha în capela episcopală din Timișoara. Prima sa activitate de capelan a desfășurat-o timp de doi ani și jumătate în comuna Giarmata lângă Timișoara, după care a fost transferat la Reșița (noiembrie 1946). Aici a activat ca și capelan sub preotul-paroh canonic onorific Mathias Lischerong până la moartea acestuia la 24 noiembrie 1950. A devenit în continuare administratorul parohiei, preot-paroh și protopop romano-catolic de Caraș. La 14 noiembrie 1972, Papa Paul al VI-lea i-a conferit titlul de Monsignore, de capelan papal. A murit la 25 iunie 1987 și a fost înmormântat cu înaltă și mare asistență la cimitirul nr. 3 din Reșița.

Mons. Paul Lackner nu a fost numai 41 ani preot la Reșița, el s-a interesat și de starea socială a credincioșilor săi, de istoria, cultura, muzica și arta comunității. Orele sale de religie, prelegerile ținute, cunoștințele sale muzicale au fost mult apreciate, ca de altfel și colecția sa de discuri cu muzica clasică. Una dintre activitățile preferate ale mons. Lackner a fost conducerea corului Bisericii romano-catolice din Reșița și studierea istoriei acestor locuri. Un exemplu în acest sens îl constituie și lucrarea sa „Ein Versuch, die chor-musikalische Vergangenheit Reschitzas festzulegen. Ein Beitrag zur Musikgeschichte Reschitzas in der Zeitspanne 1826 – 1984 = O încercare de evocare a trecutului muzical-coral al Reşiţei. Incursiune în istoria muzicală a Reșiței în perioada 1826 – 1984“, o carte bilingvă, tradusă în limba română de prof. Gheorghe Colța, apărută sub egida Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița la Editura „Modus P.H.“ din Reșița, în anul 2000.

Comemorarea va debuta cu o sfântă liturghie, după care se va desfășura un concert prezentat de corul parohial „Harmonia Sacra” condus de prof. Gheorghe Colța.

Cu prilejul comemorării, și de data aceasta, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților a realizat un plic filatelic ocazional cu ștampila aferentă.

La evenimentul comemorativ din 26 iunie sunt invitați toți cei care l-au cunoscut și cinstit pe prelatul reșițean precum și toți cei interesați.

În perioada 14 – 17 iunie 2017, la Băile Herculane s-au desfășurat tradiționalele Colocvii ale prestigioasei reviste ”Reflex”, revistă de artă, cultură și civilizație, editată de 17 ani de Consiliul Județean Caraș-Severin și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, în coordonarea magistrală a poetului Octavian Doclin și a criticului de artă și literatură Ada D. Cruceanu.

Aflate la cea de-a XVII-a ediție, Colocviile revistei ”Reflex” și-au propus, și de această dată, teme complexe, incitante și deosebit de interesante, iar invitații au fost dintre cei mai însemnați oameni de cultură ai vremii, alese personalități ale artei contemporane. Astfel, cea de-a XVII-a ediție a Colocviilor ”Reflex” s-a desfășurat sub genericul: ”Pictură. Poezie. Sculptură”.

Primirea și prezentarea invitaților au intrat, și la această ediție, în atribuțiile redactorului șef al revistei ”Reflex”, poetul Octavian Doclin, moderatorul întregului eveniment, amfitrionul colocviilor.

Pe parcursul celor trei zile au fost prezentate numeroase cărți și reviste, au fost prezentați scriitori și autori de cărți și publicații, importanți editori și oameni de cultură din țară și străinătate.

Cea dintâi seară a fost dedicată scriitorilor și editorilor, prezentărilor de cărți și autori, revistelor și publicațiilor de cultură. Au luat cuvântul și au prezentat cărți și reviste scriitorii: Octavian Doclin (Reșița), Lucian Alexiu (Timișoara), Maria Nițu (Timișoara), Cornel Ungureanu (Timișoara), Ion Cocora (București), Dana Pocea Cocora (București), Bata Marianov (București), Toma George Maiorescu (București), Ioan Deșidan (Cluj-Napoca), Ioan Matiuț (Arad), Zenovie Cârlugea (Târgu Jiu), Nicolae Sârbu (Reșița), Costel Simedrea (Reșița), Pavel Șușară (București), Sabin Păutza (Reșița), Dorina Sgaverdia (Reșița), Mariana Pândaru (Deva), Paulina Popa (Deva), Virgil Diaconu (Pitești), Dumitru Augustin  Doman(Pitești),  Simion Dănilă (Belinț), Laurian Lodoabă (Lugoj), Gheorghe Jurma (Reșița), Gabriela Șerban (Bocșa), Angelica Herac (Reșița), Nina Ceranu (Timișoara), Victoria Milescu (București) și Constantin Novăcescu.

Gabriela Șerban … articolul întreg

Deși era o zi mohorâtă de iunie, cu picuri mărunți de ploaie, în orașul de pe Cerna – Hunedoara, mai exact la Liceul Tehnologic „Constantin Bursan”, predomina soarele bucuriei, dar și a unor emoții firești, prilejuite de sărbătoarea împlinirii a 40 de ani de existență a acestei unități de învățământ, deținătoare de trei ori a titlului de ȘCOALĂ EUROPEANĂ. 

După vizitarea sălilor de clasă, a laboratoarelor și atelierelor, pentru un scurt istoric al locului, am cerut amănunte de la prof. MARIA CRISTEA în calitatea acesteia de director (foto 1): „La 1 septembrie 1977, sub patronajul I.C.S.H. a luat ființă Liceul industrial nr. 3 cu un număr de 4 clase învățământ de zi: 2 clase a IX-a cu profil tehnic, domeniile construcții și mecanică și 2 clase a XI-a cu specializările structuri și instalații în construcții.

De-a lungul celor 40 de ani de existență am fost recunoscuți sub titulaturile de: Grup Școlar de Construcții Metalurgice, Grup Școlar de Telecomunicații și Lucrări Publice, Liceul Tehnologic Hunedoara, iar din 01.01.2013 am devenit Liceul Tehnologic „Constantin Bursan” Hunedoara. Pe parcursul anilor și ca urmare a reorientării pieței forței de muncă din Hunedoara spre alte domenii,

liceul și-a diversificat oferta școlară cu specializări în domeniile: telecomunicații, construcții și lucrări publice, electric, electromecanică, mecanică, poștă, comerț și protecția mediului, pe diferite niveluri de învățământ: zi, seral, frecvență redusă, școală profesională, postliceală și școală de maiștri. Astfel că în prezent liceul funcționează cu 30 de clase, dintre care 5 de școală profesională,în parteneriat cu companii mari din Hunedoara: SC DAR DRAEXLMAIER SRL, SC ASSA ABLOY SRL, SC RECOM SID SA, SC MACON SRL. Calificările dobândite prin învățământul profesional: electromecanic, sudor, sculer-matrițer, lăcătuș-mecanic, fierar betonist, frizer-coafor, le oferă elevilor șansa de a-și forma competențele profesionale cerute pe piața muncii, în condiții reale, la locul de muncă și de a se angaja la finalizarea studiilor în domeniul de calificare.” 

Prezentă la discuția noastră, prof. IOANA MANUELLA TODOR, director adjunct (foto 2),a adăugat: „Pregătirea profesională temeinică a absolvenților, demonstrată de rezultatele deosebite obținute de elevi la olimpiadele de discipline tehnice, concursurile pe meserii sau alte concursuri școlare, se datorează și muncii susținute a corpului profesoral compus din 42 de cadre de cultură generală și de specialitate. Orele se desfășoară în săli de clasă și laboratoare, iar regătirea practică la agenții economici cu care liceul are încheiate contracte de parteneriat și în atelierele școală.

Începând din anul 2005 până în prezent, aproximativ 200 de elevi și peste 25 de profesori din școală au participat la 13 proiecte europene Comenius, Leonardo și Erasmus+. Gradul mare de implicare în aceste proiecte europene a conferit școlii noastre 3 titluri de Școală Europeană: 2007, 2010, 2013. 

Prin calificările oferite de Liceul Tehnologic „Constantin Bursan”, considerăm că aducem o reală contribuție la dezvoltarea societății din localitate și regiune, formând tineri bine pregătiți profesional, adaptați la cerințele actuale ale pieței muncii.” 

La festivitatea finalizată la hotelul Maier, în prezența unui numeros auditoriu, nu au lipsit alocuțiunile, înmânarea de diplome, un moment cultural-artistic și desigur o gustare, o cafea și un suc. 

Întreaga manifestare, a confirmat, după cum susținea dr. ing. JEANE MAGAON, fost elev al liceului, sentimentul statornic și sublim care a însuflețit atâtea generații de tineri care pe parcurs s-au dovedit ei înșiși, constituind un creuzet în care se regăsesc simțăminte, aspirații și împlinirea personalității, o realitate consistentă pe fondul luminii iscată de arcul voltaic al tinereții.

 

Ioan Vlad 

Georgeta-Ileana Cizmaș 

Foto C. Voina

Cunoaștem cu toții importanța bibliotecii în educația tinerilor și relația esențială dintre școală și bibliotecă, precum și multiplele aspecte și efecte ale acesteia. Nu poate fi concepută activitatea elevilor, a studenților și a cadrelor didactice fără apelul permanent la carte și la bibliotecă.

Pornind de la acest argument, Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” din Bocșa a fost introdusă în ”circuitul” cultural-educativ organizat de instituțiile școlare din zona Bocșa cu prilejul desfășurării proiectului ”Școala altfel”. Elevi însoțiți de cadre didactice și-au manifestat dorința de a vizita biblioteca, de a răsfoi și lectura pagini din volumele preferate, de ”a se pierde” printre rafturile ticsite de cărți, spre mirarea celor mai mici dintre vizitatori.

O astfel de vizită a avut loc miercuri, 7 iunie 2017, când un grup de elevi ai Școlii Gimnaziale din Tirol, însoțiți de dna.prof. Doriana Buzneanu, au trecut pragul bibliotecii bocșene și s-au minunat, la propriu, de mulțimea de cărți. Evident, au fost căutați scriitori cunoscuți – Mihai Eminescu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri – , precum și poeți dialectali precum Tata Oancea.

Nu au trecut neobservate tablourile artiștilor plastici Viorel Coțoiu și Nicolae Potocean, iar expoziția de icoane vechi, organizată de Centrul pastoral-misionar Bocșa, intitulată ”Icoana – fereastră spre cer”, a fost deosebit de admirată, constituind o noutate.

La final s-au oferit și daruri: copiii au confecționat pentru această întâlnire semne de carte pe care le-au dăruit bibliotecii, iar gazedele au oferit revista ”Bocșa culturală”, insistând pe lectură, de pe orice suport, dar, mai ales, de pe cel tradițional – Cartea.

 

Să ne aducem aminte de personalităţi care au văzut lumina zilei la Reşiţa:

Julius Meier-Graefe, la 150 de ani de la naștere

 

Una dintre misiunile culturale însuşite de către Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin şi de către Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa este cea de a reaminti iubitorilor de cultură şi spiritualitate personalităţile care s-au născut sau au trăit pe meleagurile Banatului Montan, numele lor fiind trecute în cartea de aur a acestui spaţiu de interferenţe culturale.

De data aceasta să ne aducem aminte de o personalitate aproape uitată în Banatul Montan, dar care s-a născut la Reşiţa. Câteva date biografice despre cel comemorat:

 

Julius Meier-Graefe

 

Julius Meier-Graefe s-a născut la Reşiţa, la 10 iunie 1867. Mama lui a murit imediat după naşterea sa şi a fost înmormântată în cimitirul german din cartierul Muncitoresc. Tatăl său, inginerul Eduard Meier, a fost pentru o perioadă angajat la uzinele reşiţene. După studii inginereşti la München, Julius Meier-Graefe a urmat, după plecarea sa la Berlin în anul 1890, studii de istorie şi istorie a artelor plastice.

Prima sa lucrare de critică de artă, redactată în anul 1894, se referă la Edvard Munch. În anul 1895 avea să devină unul dintre întemeietorii revistei „Pan“, din a cărei redacţie s-a retras după un an. Apoi, trăind mai ales la Paris, Julius Meier-Graefe s-a transformat într-unul dintre cei mai buni cunoscători ai picturii franceze din secolul al XIX-lea. În scrierea sa în trei volume (apărute: 1904, 1914 – 1924) „Istoria dezvoltării artei moderne“, i-a consacrat impresionismului francez un loc aparte. Această lucrare precum şi „Cazul Böcklin“ (1905) i-a adus reproşul că ar fi polemizat la adresa artei germane. Julius Meier-Graefe a scris monografii importante despre mulţi artişti plastici, printre care Paul Cézanne şi Vincent van Gogh. Cu pana ascuţită şi limbă ageră, el a scris şi publicat multe materiale despre arta plastică contemporană lui.

Este cunoscut ca unul dintre importanţii antemergători ai impresionismului. Istoricul de artă plastică şi scriitorul Julius Meier-Graefe a murit la 5 iunie 1935, în Vevey, Elveţia.

 Anul acesta, Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa va marca împlinirea a 150 de ani de la nașterea lui Julius Meier-Graefe printr-un plic filatelic ocazional şi o ştampilă adecvată.