COLECŢIA BIBLIOTHECA BANATICA

În 2010, la iniţiativa directorului Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu” al Academiei Române, Filiala Timişoara, domnul prof. univ. dr. Crişu Dascălu, şi în parteneriat cu Editura David Press Print şi Societatea Enciclopedică a Banatului, a luat fiinţă colecţia „Bibliotheca Banatica”. În fapt, socot, că acest demers reprezintă mai mult decât o colecţie, mai degrabă este vorba de un grandios proiect editorial prin care se urmăreşte trei obiective: valorificarea manuscriselor  şi a textelor originale încă uitate prin arhive şi biblioteci; reeditarea unor lucrări de valoare din trecutul apropiat sau îndepărtat al Banatului, care din varii motive au rămas necunoscute şi publicarea scriitorilor şi cercetătorilor contemporani care îşi înclină pana scrisului spre Banat.

În complexitatea lor, reeditările cât şi publicarea unor lucrări în premieră, în ambele cazuri deci, se respectă rigorile unor ediţii critice – studiu introductiv, tabel cronologic, bibliografie, glosar, anexe etc. – şi îşi propun să ridice colbul de pe textele tipărite în vremi îndepărtate, precum şi a paginilor inedite rămase în manuscris.

Tematica colecţiei vizează, cu precădere aria umanistă din varii domenii: literatură, istorie, lingvistică, istorie ecleziastică, istoria presei, etnografie, istoria artelor, muzică, dar, deopotrivă şi literatura confesivă – memorii, jurnale, corespondenţă. Până în prezent, în cadrul programului editorial, în cei şapte ani de existenţă ai colecţiei „Bibliotheca Banatica”, au apărut 45 de volume sub semnătura marcantă a unor personalităţi ai culturii române. Îi numesc aici pe: Traian Vuia, Valeriu Branişte, Victor Vlad Delamarina, Ion Popovici Bănăţeanu, Aurel Cosma junior, George C. Bogdan, Pavel Jumanca, István Berkezi, Paul Iorgovici, Enea Hodoş, Alexandru Tietz, Iosif Bogdan etc., cât şi pe contemporanii Doina Bogdan Dascălu, Crişu Dascălu, Marcu Mihail Deleanu, Ion Marin Almăjan, Vasile Dudaş, Maria Vertan, Vasile Bogdan şi mulţi alţii.

 Dr. Ioan DAVID

UZP

7 martie 2017, ora 17,00, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița:

O manifestare complexă dedicată Mărțișorului și zilei de 8 martie, ziua internațională a femeii. Participă artista populară Liliana Ionașcu, corul „Franz Stürmer“, formația „Intermezzo“ și echipa adultă de dansuri populare germane, toți din Reșița. Camelia Duca, vicepreședintele Societății pentru Cultură METARSIS va fi prezentă printr-o expoziție personală de fotografii. Moderator al manifestării: dr. ing. Christian Paul Chioncel.

Reverii de primăvară s-a intitulat expoziția al cărui vernisaj a avut loc joi, 2 martie 2017, începând cu ora 17.30, la Biblioteca Germană ”Alexander Tietz” din Reșița, semnată Nicolae Potocean (NIK).

În prima săptămână a lunii martie, în săptămâna dedicată, prin tradiție, doamnelor și domnișoarelor, Biblioteca Județeană ”Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Biblioteca Germană ”Așexander Tietz” Reșița, Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa, UAP filiala Reșița și Asociația germană de cultură și educație a adulților Reșița  au gândit un eveniment care să bucure ochii și sufletele participanților acum, la început de primăvară, și anume o expoziție de pictură  purtând semnătura pictorului bocșean Nicolae Potocean și intitulată sugestiv Reverii de primăvară .

Aflat la cea de-a 5-a expoziție personală, Nik Potocean a surprins publicul deja cunoscător al lucrărilor sale prin evoluție în stil și tehnică, fiind vizibilă  ”școlarizarea” din ultimii ani, de când a hotărât să abordeze mai serios acest vechi hobby al său: pictura.

Despre omul Nicolae Potocean și evoluția sa artistică s-au exprimat: Erwin Josef Țigla, Gabriela Șerban, Valentin Homescu și artistul plastic Gustav Hlinka, președintele UAP filiala Reșița. Observații și alese cuvinte au venit și din partea dnei. Ecaterina Tudor, artist plastic și profesor la Școala Populară de Artă din Reșița.

Evenimentul a fost moderat cu măiestria-i bine cunoscută de Erwin Josef Țigla, președintele Asociației Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, și s-a bucurat de un intermezzo din partea celor doi talentați artiști, Vincenzo Cerra și George Gassenheimer.

Articol întreg >>>>>>>>>>>>

”Ca să porți coroana de om trebuie să ai trei etaje: minte, obraz, inimă.

Și pe Dumnezeu acoperiș.”

Liubița Raichici în poemul ”Cum mi-am dat seama că sunt româncă”

Joi, 2 martie 2017, în preambului Zilei Internaționale a Scriitorului, Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa, în parteneriat cu Centrul de Tineret ”Vasiova”, a propus tinerilor liceeni o dezbatere despre Coroana de Om cu poeta Liubița Raichici.

Astfel, elevi ai Liceului Teoretic ”Tata Oancea” Bocșa, însoțiți de doamnele. prof. Stela Boulescu și Loredana Melinescu, au adus în discuție subiecte și probleme din viața și existența noastră. Subiecte de actualitate, dar și unele mai sensibile, care lasă loc de meditație profundă, privind misiunea tinerilor aflați la început de drum și harul credinței care ar trebui să călăuzească pașii fiecăruia.

Evenimentul s-a înscris într-unul dintre proiectele cu tradiție ale bibliotecii bocșene: ”Să ne prețuim valorile” și s-a încheiat printr-un recital de poezie din creația Liubiței Raichici.

Liubița Raichici s-a născut în 16 ianuarie 1962 la Belobreșca, pe Clisura Dunării, în Caraș-Severin. Este poetă și traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara, absolventă a Facultății de Filologie din Timișoara și doctor în filologie.

A debutat cu poezii în presă (în săptămânalul ”Nanatske novine”) în anul 1976, iar editorial în 1986 în volumul de versuri ”Poduri multicolore” (volum colectiv).

Poet bilingv, ea s-a impus în poezia bănățeană în anii ’90 cu o poezie scrisă în versul alb și în proză.

Dintre volumele semnate de Liubița Raichici: ”Liniște în fața cuvântului”, 1990; ”Știința despre iluzii”, 1997; ”În spatele Domnului”, 1997; ”Iubită în timpul liber”, 2000; ”Sârbește într-o limbă necunoscută”, 2000, ”Orfani de Dumnezeu”, 2013. Sunt volume apărute fie în țară, fie în Serbia, unele sunt în limba sârbă, aletele în ediții bilingve, iar poezia Liubiței Raichici îndeamnă la o meditație profundă asupra multor probleme din viața și existența noastră.