31 ianuarie 2017, ora 18,00, Centrul German „Alexander Tietz“, Reşiţa:
Vernisajul expoziției de fotografii „Oameni și măști: Fășang la Celnic / Anina, 2015 – 2016”, cu fotografii realizate de Petre Dalea (Reșița). Prima manifestare de Fășang a anului 2017.
Duminică, 29 ianuarie 2017, în preambulul zilei în care Biserica Ortodoxă îi cinstește pe Sfinții Trei Ierarhi, cei trei ”luminători”, ocrotitori ai instituțiilor de învățământ teologic, Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa, dimpreună cu Centrul de Tineret ”Sf. Stelian” Bocșa Română, au organizat la Biserica ”Sf. Nicolae”, sub oblăduirea părintelui paroh Silviu Ferciug, cea de-a II-a ediție a simpozionului intitulat ”Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină”. 
Cu atât mai important s-a dovedit evenimentul cu cât acesta s-a încadrat armonios în frumoasa sărbătoare a Zilelor Tineretului Ortodox, sărbătoare desfășurată în perioada 27 ianuarie – 5 februarie cu binecuvântarea Prea Sfințitului nostru ierarh, părintele Lucian.
Publicul numeros prezent, dar și tinerii însoțiți de dascălii îndrumători, au ascultat câteva expuneri susținute de pr. drd. Silviu Ferciug și prof. dr. Dorel Viorel Cherciu, iar copiii și tinerii, îndrumați de dna. prof. Gianina Mură au pregătit un recital menit a sublinia importanța zilei. Corul ”Armonia” a fost cel care a înnobilat, ca întotdeauna, evenimentul.
În final, organizatorii au oferit Diplome de apreciere tuturor celor implicați în buna desfășurare a simpozionului, dar și tradiționalul Calendar ”Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa, între misiune și pasiune”.
Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur sunt cei trei Iera
rhi cinstiți în 30 ianuarie ca cei trei ”luminători”, pentru că ei au fost oameni aleși pe pământ și sfinți în Cer.
Modelul educațional propus de Sfinții Trei Ierarhi este mereu actual deoarece aceștia insistă pe ”cultivarea sufletului” ne minimalizând cultivarea minții, doar că presupune o ierarhizare: mai întâi duhul, apoi trupul; mai întâi cultura spirituală, apoi cea intelectuală, deoarece, după Sf. Grigorie, cultura are rol purificator, care înalță și înnobilează, alimentează setea spirituală.
Sfinții Trei Ierarhi, fiind oameni cu o vastă cultură, au surprins, mai mult decât alți Părinți ai Bisericii, însemnătatea educației.
”Artă a artelor și știință a științelor îmi pare a fi educarea omului, ființă care se manifestă în foarte multe și felurite moduri” spune Sf. Grigorie.
La Sf. Vasile Cel Mare ținta educației este ”asemănarea cu Dumnezeu atât cât îi este omului cu putință. Asemănare nu fără cunoștință și nici cunoștință în afara învățăturilor”, ne îndeamnă Sf. Vasile cel Mare.
Esența educației stă în cultivarea omului și este de neconceput în afara ”lecțiilor duhovnicești” și a ”grijii pentru suflet”. ”Neglijându-i pe copiii nostril și îngrijindu-ne mai mult de averile lor, le disprețuim sufletul, și aceasta este o faptă de o nesăbuință crasă” ne avertizează Sf. Ioan Gură de Aur.
Așadar, Sfinții Trei Ierarhi insistă pe ”îngrijirea sufletului”, pe cultivarea sufletului ceea ce nu înseamnă că desconsideră însemnătatea cunoștințelor sau a științei de carte. Ci doar că se insistă pe idea că doar un om cu suflet cultivat poate diferenția lucrurile bune de cele rele, ceea ce e important de ceea ce e nesemnificativ, ceea ce e durabil de ceea ce e provizoriu, adevărata valoare de ceea ce e spoială.
Sfinții Ierarhi consideră că ”un singur lucru trebuiește: să cultivăm sfințenia în om”, să cultivăm sufletul și mintea astfel încât să fie capabil să distingă răul de bine. Iar aceea sunt dascălii adevărați, care modelează și sufletele în credință, nu doar mințile. Cei care cultivă valorile creștine, virtuțiile sufletului și ale duhului.
Iată că, la Bocșa, în preziua cinstirii celor Trei Ierarhi, la Biserica sf. Nicolae, astfel de dascăli – modelatori de suflet și minte – și-au dat mâna și au oferit celor prezenți o lecție de cinstire nu doar a celor Trei Sfinți Ierarhi, dar și a acelor astfel de dascăli: preoți, profesori, învățători, părinți și bunici educatori ai celor șapte ani de acasă. Un eveniment de suflet pentru toate sufletele prezente.
Citind DEX-ul, vom găsi pentru cuvântul ecumenism următoarea explicație: Mișcare de refacere a unității universale a Bisericilor Creștine, cu respectarea autonomiei lor, pe calea acordurilor și a dialogului teologic. Pentru reșițeni, cuvântul ecumenism a primit un sens nou cu 24 de ani în urmă.
Atunci, din inițiativa unui grup de preoți de diferite confesiuni din Reșița, s-a purces la un nou drum de apropiere a bisericilor creștine istorice. Astfel, în perioada 18 – 25 ianuarie 1993 se organiza în municipiul de pe Bârzava pentru prima oară octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor.
În cartea în patru limbi (română, germană, maghiară, italiană) „Spălaţi-vă picioarele unul altuia. Ecumenism, între istorie şi prezent la Reşiţa = Waschet Euch gegenseitig die Füße. Ökumene zwischen Geschichte und Gegenwart in Reschitza = Mossátok meg egymás lábát. Az ökumenizmus története és jelene Resicabányán“, apărută la 10 ani de 
ecumenism sub semnătura părintelui Pál și a mea, dânsul amintea de aceste prime zile: „Când am ajuns la Reşiţa, o dorinţă trăia în mine: să îi iubesc pe toţi, pe fiecare om, să mă întorc spre fiecare cu iubire. E normal că în mod special am încercat să fiu atent la preoţi şi pastori de oricare confesiune, căci ei sunt aceia cu care lucrăm în via Domnului aici în Reşiţa. … Din 1993 încoace, Săptămâna ecumenică de rugăciune pentru unitatea creştinilor se desfăşoară cu regularitate şi în oraşul nostru, în fiecare an între 18 şi 25 ianuarie. Mai ales din 1999 încoace, de când participarea este deosebit de largă, cred că putem vorbi despre o săptămână de sărbătoare creştinească pentru întregul oraş.”
Doresc în continuare să accentuez câteva inițiative și manifestări pe care le consider importante pentru ultimii 25 de ani de trăire în comun la Reșița:
Anul acesta, în ziua de 9 ianuarie s-au împlinit 25 de ani de la trecerea în eternitate a preotului romano-catolic și maestru al muzicii de orgă, Josef Gerstenengst, fost preot vicar parohial la Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii” din Reșița între anii 1946 – 1958, cel care în București a fost cel care a făcut orga de la catedrala romano-catolică „Sfântul Iosif” cu adevărat să fie regina instrumentelor. Debutul carierei sale s-a făcut așadar la Reșița, cea care nu l-a uitat și îi ține memoria aprinsă până în ziua de astăzi.
Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița a marcat împlinirea celor 25 de ani de la trecerea în eternitate a preotului-organist Josef Gerstenengst printr-un plic filatelic ocazional și o ștampilă adecvată. Întreaga corespondență care a fost trimisă de la oficiul poștal Reșița 1 în ziua de 9 ianuarie 2017, a fost obliterată cu această ștampilă.
Vinerea viitoare, 27 ianuarie 2017, la Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii” din Reșița se va celebra începând cu ora 16,00 o Sfântă Liturghie în amintirea preotului și organistului Josef Gerstenengst.
După aceea va avea loc începând cu ora 17,00 în aceeași biserică un concert „In Memoriam Josef Gerstenengst (* 3 iulie 1920, Reșița – † 9 ianuarie 1992, București)”. Protagoniștii concertului vor fi Eduard Gentile Ailenei (Liceul de Arte „Sabin Păuța” Reșița), Georg Colța (dirijorul corului „Harmonia Sacra” al Bisericii romano-catolice „Maria Zăpezii” Reșița), Lucian Furda (profesor la Liceul de Muzică „Sigismund Toduță” Cluj Napoca), Cristian Roșoagă (Liceul de Arte „Sabin Păuța” Reșița), Christine Maria Surdu (organist al Bisericii romano-catolice „Maria Zăpezii” Reșița) și Bianca Zăgrean (violonistă la Filarmonica „Dinu Lipatti” din Satu Mare).
Erwin Josef Ţigla
CONCERT IN MEMORIAM Mons. JOSEF GERSTENENGST (3 iulie 1920 – 9 ianuarie 1992) 
Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii”, Reșița, Vineri, 27 ianuarie 2017, ora 17,00
PROGRAM:
Arcangello Corelli (1653 – 1713): Sonata Da Camera nr.1 op.4, pentru două viori și continuo
Partea I: Preludio Partea a II-a: Corrente Partea a III-a: Allemanda
Lucian Furda, vioară Bianca Zăgrean, vioară
Eduard Gentile Ailenei, contrabass Cristian Roșoagă, orgă
Luigi Cherubini (1760 – 1842): Ave Maria
Georg Colța, tenor Christine Maria Surdu, orgă
Antonio Vivaldi (1678 – 1741):
Concertul pentru două Viori în La Minor RV522 din Colecția „L’estro Armonico”
Lucian Furda, vioară Bianca Zăgrean, vioară Cristian Roșoagă, orgă
Giovanni Bottesini (1821 – 1889):
Fantezia pe tema din Opera „La Sonnambula” de Vincenzo Bellini
Eduard Gentile Ailenei, contrabas Cristian Roșoagă, orgă
César Franck (1822 – 1890): Panis Angelicus
Georg Colța, tenor Christine Maria Surdu, orgă
Improvizație pe tema muzicală a cântecului religios „Grosser Gott, wir loben Dich”
Melodia: Viena 1776; Heinrich Bone, 1852 – Text: Ignaz Franz, 1771
Georg Colța, tenor Lucian Furda, vioară
Bianca Zăgrean, vioară Eduard Gentile Ailenei, contrabas
Christine Maria Surdu, orgă Cristian Roșoagă, orgă
Cu participarea: Eduard Gentile Ailenei (Reșița), Georg Colța (Reșița), Lucian Furda (Cluj Napoca), Cristian Roșoagă (Reșița),
Christine Maria Surdu (Reșița) și Bianca Zăgrean
Regal de dansuri tradiționale cu ocazia Anului Nou Chinezesc
Intrarea în Anul Nou Chinezesc a fost întâmpinată la București printr-un eveniment de excepție: spectacolul de gală susținut de Academia de Dans din Beijing, care a prezentat un regal de dansuri tradiționale.
În splendida incintă a Ateneului Român, simbol al spiritualității românești, un public numeros a venit în întâmpinarea unui eveniment așteptat – spectacolul Academiei de Dans din Beijing, cu ocazia intrării în Anul Nou Chinezesc. Organizat de Casa Româno-Chineză și Ambasada Republicii Populare Chineze la București, cu sprijinul „NIRO Investment Group”, evenimentul s-a bucurat de prezența ministrului Afacerilor Externe Teodor Meleșcanu și a ministrului delegat pentru Afaceri Europene Ana Birchall, alături de înalți demnitari și diplomați, conducerea și președinții filialelor Casei Româno-Chineze, personalități din mediul academic și cultural, oameni de afaceri, membri ai comunității chineze din România, șefi de organizații și asociații non-profit. 
Semnificația profundă a manifestării a fost subliniată de E.S. Xu Feihong, Ambasador al R.P. Chineze la București, care, în deschiderea galei, a mulțumit Casei Româno-Chineze și Grupului de firme „NIRO” pentru efortul deosebit depus pentru reușita serii: „Astăzi veți vedea un spectacol care reprezintă un cumul de comori tradiționale chinezești. Este o colecție de dansuri care reprezintă toate regiunile din China și sperăm că ceea ce veți vedea vă va aduce mai aproape de cultura autentică chineză. De altfel, spectacolul din această seară face parte din manifestările prin care de cinci ani celebrăm Anul Nou Chinezesc și în România. De fiecare dată încercăm să aducem în fața publicului românesc parfum de tradiție chineză, precum și manifestări ale spiritualității noastre. Ne dorim ca și de această dată, cei prezenți să simtă atmosfera de armonie și sărbătoare. Pentru reușita acestei seri trebuie să menționez faptul că Grupul de firme NIRO, Casa Româno-Chineză și Filarmonica George Enescu au depus eforturi considerabile. Tuturor celor care au contribuit la acest eveniment vreau să le mulțumesc”.
În numele Casei Româno-Chineze, organizatorul evenimentului, s-a adresat celor prezenți E.S. Ambasador Ioan Donca: „Mulțumesc pentru cuvintele de apreciere la adresa Casei Româno-Chineze și vreau să vă asigur că vom depune în continuare toate eforturile pentru a ne aduce contribuția la buna dezvoltare a relațiilor dintre România și China. Anul Cocoșului este un an pozitiv, norocos, care îndeamnă la curaj și viziune. Le dorim prietenilor noștri chinezi, așa cum ne dorim și nouă, un an bun și fericit. La mulți ani!”.
Spectacolul propriu-zis s-a constituit într-un regal de tradiții simbolizate prin dansuri specifice unui mare număr de etnii care conviețuiesc alături în marea Chină. 12 dansuri tradiționale, din nouă regiuni diferite ale țării au încântat spectatorii printr-o bogăție de stiluri unice. Artiștii de recunoscută valoare internațională ai Academiei de Dans din Beijing au făcut să vibreze sala, printre altele, de ritmurile dansului uigur Maxrap, dansul Tobei de lemn din Fanpai, dansul kazah Kara jorga, dansuri de luptă și de simbolistică profundă a traiului și preocupărilor de fiecare zi ale fiecărei etnii prezente prin artă, spațiu și timp, în fața publicului românesc.
Evenimentul prin care s-a intrat festiv în Anul Nou Chinezesc și la București a fost un prilej pentru spectatorii români de a lua contact cu ceva ce se vede mai rar pe scenele românești: dansul tradițional chinez, în zecile lui de fațete etnice de o frumusețe aparte.
Revistă de atitudine civică și cultură tradițională, ”Vestea de Mehadia” este periodicul cu apariție lunară care, de 10 ani, oferă locuitorilor comunei Mehadia, dar și întreg Banatului, importante informații social-culturale.
Ca orice revistă, și ”Vestea” a trecut de-a lungul timpului prin diverse faze. La început s-a prezentat ca foaie de informare și periodic social-cultural al Primăriei Comunei Mehadia, inițiator și fondator fiind primarul Iancu Panduru, în anul 2005, secondat de scriitorul și publicistul Nicolae Danciu Petniceanu.
Apoi, ”Vestea” a crescut frumos, devenind o revistă de atitudine civică și cultură tradițională, coordonată de același primar inimos, care și-a alăturat importanți și pricepuți oameni de cultură și personalități ale vieții sociale. Între aceștia îi amintim pe scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, profesorul Gruia Cinghiță, care s-a stins de curând (octombrie 2016), dar care a slujit revistei până în ultimul ceas, publicistul și informaticianul Constantin Vlaicu, profesorul și scriitorul Pavel Panduru, scriitorul Vasile Barbu, prof. Iulian Lalescu, ec. Nică Drăgan, Ionela Mihaela Domilescu, Mirela Turculeanu, Mihai Cornianu, Viorel Iancuța și alți importanți slujitori ai culturii și cuvântului scris. 
După cum se precizeză și în subtitlul revistei, informațiile puse la dispoziția publicului sunt, cu prioritate, știri locale privind comuna Mehadia și satele arondate, însă, în paginile acesteia, cititorul găsește și materiale culturale deosebit de interesante și atractive, păstrând revistei și caracterul cultural-tradițional.
Deosebit de interesant este faptul că revista ”Vestea de Mehadia” nu are rubrici permanente, rubrici prestabilite. Realizatorii revistei pun accent pe evenimentele locului (de ieri și de azi), pe oamenii locului (de ieri și de azi), pe informațiile utile comunei și cetățenilor acesteia. Chiar primarul Iancu Panduru, în cuvântul său adresat la aniversarea revistei, preciza: ”De la debut și până la ultimul număr, ”Vestea” și mai nou ”Vestea de Mehadia” a publicat în paginile ei număr de număr prioritar știri locale privind atât Mehadia cât și satele arondate: Plugova, Valea Bolvașnița și Globurău.[…] În paginile ”Vestei” au apărut realizările înfăptuite în plan economico-social pe raza comunei, au fost consemnate până și rezultatele sportive ale echipei de fotbal din Mehadia. Desigur, la loc de cinste au stat problemele culturale și cele de învățământ, ale liceului din localitate, au stat în atenția redacției aspectele negative existente, gazeta dovedind un spirit critic dezvoltat, concret și fără abuzuri.[…]”
Așadar, revista ”Vestea/ Vestea de Mehadia” scrie pagini de istorie locală, promovează oameni și locuri, evenimente social-culturale, dar și tradiția etno-folclorică a zonei. Felicitări! Felicitări tuturor celor ce trudesc la realizarea și apariția acestei publicații care, de zece ani, promovează valorile literare și cultural-artistice din zona Mehadia și din întreg Banatul!
Mulțumim pentru prietenia și frumoasa colaborare cu ”Bocșa culturală” și vă dorim rodnic spor în tot ce întreprindeți!
Gabriela Șerban
redactor-șef ”Bocșa culturală”
Sâmbătă, 21 ianuarie 2017, într-o veritabilă zi de iarnă, la Mehadia – Plugova s-au întâlnit oameni din cultură din toată țara (Mehedinți, Târgu-Jiu, Anina, Bocșa, Reșița,Timișoara, Lugoj, Comloș, etc.) pentru cea de-a X-a ediție a ”Serbărilor Cetății”, dar, mai ales, pentru a sărbători revista ”Vestea” la un deceniu de existență.
Și de această dată, organizatorii au fost la înălțime, pregătind un program bogat, diversificat, menit să cuprindă o largă arie culturală: de la discuții și dezbateri pe teme istorice, având în vedere în special Ziua Micii Uniri (24 ianuarie), neuitându-l pe
Poetul nepereche și opera sa impresionantă, aducând în atenția publicului prezent personalități ale locului și oameni de cultură din imediata apropiere, precum scriitorul Ion Florian Panduru sau generalul Nicolae Cena, încheind cu prezentarea revistei ”Vestea de Mehadia” de către Gabriela Șerban și Constantin Vlaicu și lansarea volumului ”Dicționar al graiului bănățan (Plugova Sud-Estul Banatului)” de Gheorghe Mirulescu și Pavel Mirulescu, volum apărut cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Mehadia la Editura ”Cetatea Cărții”, 2017.
Așa cum ne-am obișnuit, ”Serbările Cetății” s-au încheiat cu un program artistic prezentat de cadre didactice și elevi ai instituțiilor școlare din Mehadia și Plugova.
Evenimentul a fost organizat de Primăria și Consiliul Local Mehadia sub bagheta pricepută a primarului Iancu Panduru și a deputatului Ion Tabugan, om al locului, care onorează cu prezența fiecare eveniment desfășurat acasă, și a fost moderat cu măiestrie de scriitorul și publicistul Nicolae Danciu Petniceanu, important om de cultură al Banatului.
25 ianuarie 2017, ora 12,00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“, Reşiţa:
In memoriam Alexander Tietz (*9 ianuarie 1898 – † 10 iunie 1978): 119 ani de la naștere. Premierea celor mai bune lucrări prezentate la atelierul de scris 2017, dedicat lui Alexander Tietz. Coordonatori: prof. Sonia Maria Chwoika și prof. Loredana Kilvanya.
Alexander Tietz și Banatul Montan: Colocviu
La inițiativa Forumului Democratic al Germanilor Caraș-Severin și a Asociației Germane de Educație și Cultură a Adulților Reșița, luni, 23 ianuarie 2017, de la ora 12.00, la Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa a avut loc un Colocviu In memoriam Alexander Tietz, 119 ani de la naștere.
Despre profesorul și scriitorul Alexander Tietz au vorbit Erwin Josef Țigla, bibliotecar și președintele Asociației Germane de Educație și Cultură a Adulților Reșița, precum și prof. Adriana Lovași, reprezentat al Forumului Democratic al germanilor Bocșa.
Unul dintre punctele evenimentului a fost și cel al lecturii publice din scrierile lui Alexander Tietz, lecturi în limba română rostite de Erwin J. Țigla (Reșița) și elevele Jurca Andra și Olariu Natalia (Bocșa).
Alexander Tietz s-a născut la 9 ianuarie 1898 la Reșița și s-a stins în 10 iunie 1978 tot la Reșița.
Descendent al unei vechi familii de intelectuali, Alexander Tietz se înrudește, pe linie maternă, cu primul enciclopedist român, Corneliu Diaconovici, având astfel legătură importantă și cu localitatea Bocșa.
Absolvent de școală primară la Reșița, apoi gimnazială la Timișoara și studii germanistice la Budapesta și Cluj, din 1920 este cadru didactic la Reșița, predând germană, franceză, engleză, rusă și latină timp de peste 40 ani.
Realizează călătorii de studii în Austria, Germania și Italia și, vreme de mai mulți ani, este editorul publicației ”Reschitzaer Zeitung”.
Pionier în turism, organizează numeroase excursii în împrejurimi; este instructor al unor formații de amatori punând în scenă mici opere, operete și concerte; este autorul unei gramatici latine ilustrate; neobosit culegător de folclor din spațiul Banatului Montan, mărturisind într-un interviu în 1973 că ”folclorul muncitoresc – pasiunea mea de-o viață”; debutează publicistic în ”Reșița” lui George C. Bogdan, în 1939, cu o serie de 13 articole despre folclorul caraș-severinean, în limba română, apărute sub genericul ”Scrisori de la sălaș”; publică în presa locală, precum și în presa din Austria și Germania, în limbile română și germană; debutează în volum în 1956 cu Sagen und Märchen aus den Banater Bergen/ Legende și povești din Munții Banatului, bine primit atât de public cât și de specialiști și presă. Urmează: Das Zauberbründl. Märchen aus den Banater Bergen / Izvorul fermecat: povești din Munții Banatului, 1958; Wo in den Tälern die Schlote rauchen. Ein Lesebuch/Unde fumegă coșurile prin văi. O carte de citit, 1967 și Märchen und Sagen aus dem Banater Bergland/ Povești și legende din Banatul montan, 1979. Lasă în manuscris ”meditații filozofice”, ”rod al lecturii și aprofundării unei pleiade de filosofi, între care-l așez și pe Lucian Blaga”.
Despre Alexander Tietz și activitatea sa pusă în slujba comunității s-a scris de-a lungul timpului, iar personalitatea acestuia a fost onorată de generațiile care i-au urmat. În Reșița un liceu și o bibliotecă îi poartă numele, iar bustul scriitorului Alexander Tietz tronează în fața Bibliotecii Germane reșițene.
De asemenea, Erwin Josef Țigla i-a dedicat un volum intitulat Alexander Tietz și Banatul Montan, apărut la Reșița, editura Timpul, 1998, volum care cuprinde scrieri ale lui Alexander Tietz (”Scrisori de la sălaș”, ”Povești”, ”Legende și povestiri”), precum și gânduri ale unor personalități, alături de fișa bio-bibliografică și arborele genealogic al familiilor Tietz și Diaconovici.
În anul 2008 și în anul 2010, Liceul Teoretic ”Diaconovici-Tietz” din Reșița realizează două frumoase volume pentru copii intitulate ”Călător prin Banatul de Munte” în limbile română, germană și maghiară.
Iată că, la 119 ani de la naștere, Alexander Tietz a fost omagiat și la Bocșa, povestirile sale fiind lecturate în sala Biblionet a instituției gazdă. Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa, Biblioteca Germană ”Alexander Tietz” Reșița, Asociația Germană de Educație și Cultură a Adulților Reșița și Forumul Democratic al Germanilor Caraș-Severin și Bocșa. La eveniment au participat tineri ai Centrelor de tineret ”Vasiova” și ”Sf. Stelian” Bocșa Română, preoți și cadre didactice, artiști plastici și colaboratori ai bibliotecii sala devenind, și de această dată, neîncăpătoare.
Reșițenii creștini s-au obișnuit ca în fiecare an, în a doua parte a lunii ianuarie să se organizeze în municipiul reședință de județ octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor sau, cum o cunoaștem cu toții, săptămâna de rugăciune ecumenică.
Tradiţia octavei de rugăciune a început în 1740, în bisericile protestante din Scoţia. Iniţiativa a fost continuată de Asociaţia marilor biserici creştine şi dezvoltată de Biserica Catolică prin organizarea unei Octave de rugăciune.
Datele de 18 şi 25 ianuarie, între care se celebrează octava de rugăciune în emisfera nordică, semnifică sărbătoarea Catedrei Sfântului Petru, respectiv convertirea Sfântului Paul.
În diferite ţări, broşura cu rugăciunile pentru unitate este folosită de creştini pentru rugăciuni particulare în luna ianuarie şi pentru celebrări colective în preajma Rusaliilor. În emisfera sudică, unde luna ianuarie este lună de vacanţă, Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creştinilor este programată tot în preajma Rusaliilor, ori cu o lună sau două mai târziu.
La Reșița, octava se desfășoară în acest an pentru a 25-a oară, mișcarea pentru unitatea creștinilor fiind una dintre cele mai solide și perseverente din țara noastră, un exemplu pentru multe alte regiuni din țară și chiar peste hotare. Anul acesta, octava a fost coorganizată de părintele canonic József Csaba Pál, arhidiacon romano-catolic al Banatului Montan, și de părintele Gheorghe Adrian Șuveți, protopop ortodox român de Reșița.
Mottoul octavei de rugăciune pentru unitatea creștinilor din acest an a fost ales pe plan internațional: „Dragostea lui Hristos ne îndeamnă la împăcare“ (cf 2 Cor 5,14-20).
Sub acesta se vor reuni creștinii diferitelor confesiuni reșițene împreună cu îndrumătorii lor spirituali în perioada 19 – 25 ianuarie, în fiecare seară începând cu ora 18,30, în diferite biserici creștine ale confesiunilor ortodoxă română, romano- și greco-catolică precum și evanghelică lutherană din municipiul Reșița. 
Marți și miercuri, în 17 şi respectiv 18 ianuarie 2017, comunităţile germane din judeţele Timiş, Hunedoara şi Caraş-Severin îşi vor aduce aminte, prin intermediul unor manifestări comemorative pe plan interjudeţean care se vor desfăşura la Reşiţa, de începuturile deportării germanilor în fosta URSS.
Programul manifestărilor de la Reșița va fi următorul:
72 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică și 67 de ani de la întoarcerea ultimilor deportați acasă. După-amiază video cu proiecția unor documentare dedicate deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică, realizate de Cristian Amza (TVR București).
Recviem pentru victimele deportării.
Comemorarea victimelor deportării: rugăciuni şi depunere de coroane de flori.
În ziua de 22 ianuarie vor avea loc în mai multe biserici romano-catolice din Banatul Montan rugăciuni pentru sufletele victimelor deportării, dar și pentru pace, pentru ca în viitor să nu se mai repete ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 72 de ani. Astfel de rugăciuni se vor organiza în localitățile Anina, Bocșa, Oțelu Roșu și Steierdorf.
În urmă cu 72 de ani, bărbaţi între 17 şi 45 de ani şi femei între 18 şi 30 de ani, apţi şi apte de muncă, de pe întreg teritoriul României, din Transilvania, Banat, Satu Mare, Crişana, Bucovina, Bucureşti şi Dobrogea, au fost luaţi din sânul familiei şi transportaţi, în vagoane pentru transportul animalelor, până departe, în teritoriul actualei Ucraine (zona Doneţk) şi al Rusiei (Munţii Ural). Nu puţini au fost aceia care şi-au pierdut viaţa acolo datorită condiţiilor vitrege de muncă şi viaţă. Ultimii deportaţi s-au întors acasă abia la sfârșit de decembrie 1949, după cinci ani de muncă depusă pentru „reconstrucţia” statului sovietic.
Din cei aproximativ 75.000 de deportaţi din România se estimează că un număr de 10.000 şi-a pierdut viaţa acolo. Din judeţul Caraş-Severin au fost deportaţi aproximativ 9.000 – 10.000 de etnici germani. Actualmente mai sunt în viaţă în Banatul Montan 41 de foşti deportaţi, din care 20 reşiţeni.
Erwin Josef Ţigla
Ziua Culturii Naționale a fost celebrată și la Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” din Bocșa prin câteva activități culturale menite să-l readucă în atenția tinerilor pe poetul nepereche, dar și să promoveze cartea, lectura și valorile culturale naționale, fiind aduse în discuție nume importante ale literaturii și culturii române.
Astfel, vineri, 13 ianuarie 2017, începând cu ora 12.00, la Biblioteca publică ”Tata
Oancea” Bocșa a avut loc un ”Moment Eminescu” susținut de elevi ai clasei a IX-a B de la Liceul Teoretic ”Tata Oancea” din Bocșa, coordonat de prof. Stela Boulescu.
Sub genericul: ”Eminescu veșnic tânăr, veșnic îndrăgostit și viu” elevii au prezentat o scenetă, conturând în cuvinte portretul Luceafărului poeziei românești, au recitat din creația poetului național, i-au ascultat versurile puse pe note muzicale și au vizionat un material educațional intitulat ”Cugetări, catrene, aforisme de Mihai Eminescu”.
Deoarece organizatorii au pregătit, cu acest prilej, și două expoziții documentare – una de carte și alta de fotografii aparținându-i lui Erwin Josef Țigla, bibliotecar la Biblioteca Germană ”Alexander Tietz ”din Reșița, președintele Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița – publicului prezent le-a fost prezentat și volumul ”Monumentele Mihai Eminescu”, o carte realizată de Erwin Josef Țigla și eminescologul cărășan Gheorghe Jurma, volum apărut în anul 2015 la editura TIM din Reșița, în Colecția Eminescu, nr. 15, care cuprinde și fotografiile expuse.
Colecția Eminescu propune cititorilor studii, eseuri, comentarii despre opera lui Mihai Eminescu, în această colecție văzând lumina tiparului 15 titluri semnate de importanți scriitori și oameni de cultură, iar între ultimele apariții ale colecției și-au găsit locul și cărți ale unor bibliotecari și bibliologi cărășeni care au evidențiat bibliografia eminesciană.
În acest context a apărut și volumul lui Erwin Josef Țigla și Gheorghe Jurma (coordonatorul colecției), volum care supune atenției cititorului o parte din monumentele Mihai Eminescu din țară și străinătate.
”Momentul Eminescu” s-a încheiat printr-un concurs al elevilor care au redat în imagini versuri eminesciene, premiate fiind cinci lucrări semnate de Drăguț Adela, Bulzu Vlăduț, Marcu Elena, Deleu Andra și Fercal Alexandru.
Evenimentul dedicat Zilei Culturii Naționale și poetului Mihai Eminescu a fost organizat de Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa în parteneriat cu Liceul Teoretic ”Tata Oancea” Bocșa și Biblioteca Județeană ”Paul Iorgovici” Caraș-Severin, iar la reușita acestuia au contribuit prof. Stela Boulescu și Erwin Josef Țigla.
Biblioteca Judeteană „Paul Iorgovici“ Caraş-Severin, Reşiţa
Colegiul Naţional „Diaconovici – Tietz” Reşiţa
Forumul Democratic al Germanilor din judetul Caras-Severin
Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa
va invită la următoarea manifestare:
13 ianuarie 2017, ora 11,00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, Reşiţa:
Poetul național Mihai Eminescu: Creația sa poetică în română și germană. O activitate interactivă cu participarea elevilor care studiază limba germană ca limbă maternă. Coordonatoare: prof. Sonia Maria Chwoika și prof. Aniela Ogășan de la Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița.
Expoziție filatelică „Mihai Eminescu“, cu exponate din colecția Doina și Gustav Hlinka.
UZPR CARAS SEVERIN 