O acţiune de caritate o vor desfăşura de sărbători Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin şi Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa, care vor organiza împreună luni, 5 decembrie, ora 16,00, cu membrii lor o vizită la Complexul de Servicii Sociale Comunitare pentru Persoane Adulte din Reşiţa (Azilul de Bătrâni, aşa cum îl cunoaştem cu toţii). Pentru cei internaţi în acest cămin, membrii noştri vor duce pacheţele şi citrice, toate pentru a face simţită această perioadă plină de har, iar formaţiile culturale ale etniei germane din municipiu vor prezenta şi un scurt program artistic, pentru a descreţi frunţile celor aflaţi aici şi a le bucura sufletele. Astfel vor fi prezente formaţia muzicală „Banater Bergland”, Vincenzo Musi,  grupurile „Intermezzo” și Duo Gassenheimer precum şi formaţia de dansuri populare germane „Enzian”.

 Erwin Josef Ţigla

În data de 4 decembrie, atât în calendarul ortodox cât și în cel catolic se comemorează sfânta Barbara sau Varvara, cunoscută fiind ca patroana spirituală a minerilor. Ea este considerată totodată printre altele și patroana geologilor, a arhitecților și a prizonierilor.

Sfânta Barbara s-a născut în secolul al III-lea în Nicodemia, astăzi Turcia, ea fiind considerată de ambele biserici creștine de rit bizantin și roman fecioară martiră. Ea a fost preluată în calendarul creștin în secolul al XII-lea.

În această zi importantă pentru ei, minerii își sărbătoresc patroana spirituală prin participări la ceremonii religioase și culturale. Și în județul nostru, în centrele miniere, sfânta Barbara sau Varvara este cinstită și venerată de toți aceia care sunt angrenați în această muncă grea. De-a lungul anilor, această sărbătoare și-a avut un loc bine conturat în viața minerilor.

Numele sfintei a fost dat înainte multor noi născuți, ceea ce astăzi se întâmplă tot mai rar.

Foarte mulți coloniști de limbă germană, cehă sau italiană care s-au așezat pe meleagurile Banatului Montan au adus cu ei un cult deosebit dedicat acestei sfinte. În foarte mult biserici romano-catolice ale sud-vestului României se găsesc altare laterale sau picturi dedicate sfintei Barbara.

De asemenea a fost adus și un obicei care se perpetuează și astăzi: în ziua de 4 decembrie se pun ramuri dintr-un pom fructifer într-o vază cu apă. Aceste ramuri înfloresc  chiar în ziua de ajun, pe 24 decembrie. Aceste ramuri înflorite decorau înainte masa de Crăciun, deoarece nu se puteau cumpăra flori tăiate în mijlocul iernii, pentru a înfrumuseța masă de sărbători.

În Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii” din Reșița se găsește un altar lateral, dedicat sfintei Barbara. Aici, conform tradiției, este aprinsă în această zi o lampă de miner, în memoria minerilor căzuți la datorie.

Cea mai în vârstă reșițeancă, Barbara Masai, care a împlinit la 24 octombrie 2016 104 ani, își sărbătorește în această zi de asemenea onomastica.

 

Erwin Josef Ţigla

 În ziua de 30 noiembrie 2016, la Oficiul parohial „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel-Govândari” din Reşiţa, a fost vernisată o nouă expoziţie de fotografie cu temă religioasă.

Această prezentare necesită JavaScript.

   Consecvenţi în prezentarea în imagini a unor locuri definitorii pentru creştinii din Banatul Montan, preşedintele Forumului Democrat German din Caraş-Severin, d-l. Erwin Iosef Ţigla şi preotul paroh Petru Berbentia, au oferit o nouă posibilitate de a cunoaşte frumuseţile locaşurilor de cult din Banat şi din alte părţi ale ţării.

   În seara zilei de prăznuire a Sfântului Apostol Andrei, cel întâi dintre ucenicii Mântuitorului, dar şi cel care a adus lumina învăţăturii creştine pe meleagurile de la nordul Dunării, sala de conferinţe a Oficiului parohial de la Biserica din Micro III a fost plină de oameni ce au dorit să fie prezenţi la vernisarea expoziţiei ce oferă imagini de la Mânăstirea ortodoxă Afteia şi de la Sanctuarul marianic catolic de la Ciclova Montană. Au fost prezenţi membrii ai forumului german, precum şi mulţi credincioşi ai parohiei, alături de pr. Romolus Şandru şi de profesorul pr. Emil Varga.

Acţiunea a debutat cu o colindă interpretată de preotul paroh, care a vorbit apoi celor prezenţi despre mânăstirea Afteia, din judeţul Alba. Pr. Berbentia a oferit informaţii despre locul unde este mânăstirea, despre istoricul construirii bisericii şi dezvoltării vieţii monahale pe locurile unde a luptat pentru Ortodoxie Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofronie de la Cioara şi care a fost pentru o vreme şi stareţ al acestei mânăstiri.

 Mânăstirea Afteia este o mânăstire ortodoxă din judeţul Alba. Actuala locaţie datează din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, însă începuturile sunt în cea de-a doua jumatate a secolului al XV-lea. Tradiţia spune că prima bisericuţă s-a ridicat aici după bătălia de pe Câmpul Pâinii, din anul 1479, când turcii au fost înfrânţi de creştini. Atunci mulţi localnici  s-au refugiat la Plăişor. Ei au ridicat în acel loc un Altar.

Istoria locaşului de cult a fost una frământată. A ars de câteva ori şi a fost refăcută de fiecare dată. Închisă pentru o vreme, în perioada comunistă, mânăstirea este redeschisă în anul 1975.

 Preotul Berbentia a prezentat actuala biserică a mânăstirii şi a vorbit ascultătorilor prezenţi despre pictura ce împodobeşte locaşul şi despre regulile stabilite de Erminia picturii bizantine pentru o asemenea lucrare binecuvântată.

 D-l. Erwin Iosef Ţigla a prezentat apoi mânăstirea catolică de la Ciclova, vorbind celor prezenţi despre istoria locului colonizat de germani în secolul XVII, precum şi despre icoana făcătoare de minuni, care a îndemnat catolicii din zonă să ridice biserica ce şi astăzi este numită „biserica de pe cleanţ” (de pe sâncă).

   Viata monahala a existat de timpuriu în aceste locuri. La poalele stâncii pe care se află azi biserica exista un schit, într-o grota, locuită de pustnici franciscani, în timpul dominaţiei otomane.

    Biserica catolica Ciclova a fost ridicata in prima parte a secolului XVIII de catre doua familii de colonisti germani – Windberger si Lang. Pe la 1700, acestia au descoperit o icoana a Sfintei Fecioare cu Pruncul intr-una din pesterile de sub “cleanţ”.

   Găsind icoana, cele două familii de colonişti germani au ridicat o bisericuţă de lemn pe stâncă, deasupra peşterii, pentru a o adăposti, bisericuţa fiind sfinţită la 2 iulie 1727. Această capelă  s-a numit „Maria Fels” şi a devenit un loc de pelerinaj ce este şi astăzi căutat de credincioşii croaţi, germani, cehi, slovaci, catolici din tot Banatul.

     În final, pr. Berbentia a oferit D-lui. Ţigla o diplomă de excelenţă pentru continua şi îndelungata colaborare pentru dezvoltarea legăturilor frăţeşti dintre toţi creştinii Banatului de munte.

  După ce au vizionat expoziţia şi au primit explicaţiile necesare, cei prezenţi s-au despărţit, dar nu înainte de a cânta împreună colindul strămoşesc şi românesc „O, ce veste”.

   Organizatorii au făcut o promisiune: că nu se vor opri aici. Drepr urmare, în a treia zi de prăznuire a Naşterii Domnului, de ziua Sfântului Arhidiacon  Ştefan, la sala de expoziţii a parohiei vor fi expuse fotografii realizate de cei doi fotografi amatori la Betleem.

    Vă dorim Sărbători pline de bucurie şi vă aşteptăm!

 

 Pr. Petru Berbentia