De ani de zile cimitirele romano-catolice din Banatul Montan sunt în 2 noiembrie, în ziua de comemorare a morţilor, tot mai sărace în vizitatori şi în lumânări aprinse. Despre aceasta a fost amintit de foarte multe ori în revista lunară „Echo der Vortragsreihe” / „Ecoul Asociaţiei”.

La citirea unui asemenea articol, dr. Herwig Brandstetter din Graz / Stiria, membru de onoare al Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa, a luat iniţiativa să lanseze un proiect numit „Ziua morţilor, 2003”. Era vorba despre „mai multe lumânări pe morminte de ziua de comemorare a morţilor”, după cum a spus dr. Brandstetter. La apelul lui către conducerea firmei „DRAUCH” din Hausmannstätten / Austria, care produce renumitele lumânări JEKA, pentru o sponsorizare, aceasta a donat spontan lumânări mari, roşii pentru cimitir.

Astăzi putem spune că ideea de atunci a fost un succes, dacă ne-am uitat la cimitirele noastre în anii 2003, 2005, 2006, 2008, 2011, 2013, 2014 şi 2015, când proiectul a continuat. Iniţiativa din 2003 va avea continuitate şi în 2016, deoarece dr. Herwig Brandstetter, fiind un om activ, a realizat un nou proiect şi pentru acest an. Aceeaşi firmă „DRAUCH“ din Hausmannstätten / Stiria a fost spiritul bun al donaţiei.

Lumânările donate vor lumina iarăşi, pe 1 şi 2 noiembrie, de ziua de comemorare a morţilor după calendarul romano-catolic, în cimitirele germane din Bocşa, Dognecea, Oţelu-Roşu, Sasca Montană, Steierdorf şi în Reşiţa (Cimitirul nr. 2-3). De aceasta vor avea grijă tinerii şi adulţii activi din localităţile respective.

Mulţumiri dr. Herwig Brandstetter, firmei „DRAUCH“, tuturor acelora care au ajutat la transportul lumânărilor din Graz în Banatul Montan, cât şi tinerilor şi adulţilor care au grijă ca acest proiect să se realizeze şi ca astfel multe lumânări să lumineze din nou în cimitirele noastre germane.

La Reşiţa, programul va fi următorul:

1 noiembrie, ora 15,00, Cimitirul nr. 2 – 3: Procesiune, rugăciuni și derularea proiectului „Mai multe lumănări pe mormintele noastre“.

Erwin Josef Ţigla

Joi, 20 octombrie 2016, de la ora 8.00 dimineața până la orele prânzului, actorul Aureliu Surulescu a fost invitatul Centrului de Tineret ”Vasiova” la Biserica Ortodoxă ”Nașterea Maicii Domnului” din Bocșa Vasiova, biserică păstorită cu pricepere și dăruire de pr. Doru Melinescu, pentru a se întâlni cu tinerii Liceului Teoretic ”Tata Oancea” Bocșa.

Evenimentul s-a înscris în cadrul proiectului ”Oameni de azi pentru oameni de mâine”, proiect inițiat de Centrul de tineret ”Sf. Arh. Mihail și Gavril” Moniom, sub îndrumarea pr. inspector Mihai Ciucur și are drept scop întâlnirea tinerilor cu diverse personalități, dar și cu oameni simpli care, prin activitatea și rezultatele lor,  pot fi modele pentru tinerii de azi.

De astă dată, invitatul a fost o personalitate, o ”vedetă a showbizz-ului”, actorul și modelul Aureliu Surulescu, însoțit de frumoasa sa iubită, modelul și actrița Elena Natura.

Aureliu Surulescu s-a născut la București în 1979, a copilărit în Banat – în zona Bozovici – și a absolvit studiile școlilor din capitală devenind actor. Băiat frumos și bine clădit, Aureliu Surulescu lucrează și ca model profesionist în mai toate marile capitale ale modei. Fiind plecat din țară pentru o bună perioadă de timp, Aureliu a realizat nenumărate reclame TV, prezentări de modă, ședințe foto și video pentru importante brand-uri internaționale de modă. Timp de un an a fost și asistentul Andreei Marin în cadrul spectacolului ”Surprize, surprize”, iar în cel mai recent videoclip al Andrei, la melodia ”Iubirea schimbă tot”, interpretează rolul principal alături de frumoasa Elena, iubita lui.

A jucat în câteva filme, a debutat în România la MediaPro Pictures cu un rol secundar în filmul ”Second hand” al regizorului Dan Pița, apoi a apărut în alte producții internaționale cu roluri mici, însă cel mai important consideră rolul principal din”Rămâi cu mine”, serial difuzat de HBO.

Este un tânăr perfecționist, crede în muncă, în altruism și în bun simț. Dincolo de toate, crede în Dumnezeu. Și mărturisește acest lucru cu voce tare, fără a brava, însă cu responsabilitate asumată.  Este unul dintre susținătorii ”Coaliției pentru familie”, militând pentru protejarea familiei tradiționale formată prin căsătoria unei femei cu un bărbat, precum și, alături de alte personalități, unul dintre inițiatorii Asociației ”Neamunit”, asociație care urmărește în principal ”întărirea conștiinței naționale, civice și morale a românilor de pretutindeni”.

Și la Bocșa, ca și în alte locuri, Aurelian Surulescu s-a întâlnit cu sute de tineri cărora le-a vorbit de la egal la egal, pe limba lor. Ceea ce s-a dovedit a fi foarte important în relația cu tinerii. Un tip tânăr, frumos, ”cool”, mai mult, vedetă, să stea, efectiv, la povești cu ei. Foarte tare! Să le povestească despre cărți, despre cât e de importantă educația, cât e de importantă relația cu biserica, cu preoții și cu Dumnezeu, cât e de important să-ți cunoști istoria, eroii, martirii, cât de important este să ajuți în mod voluntar, să încerci să faci bine, cât de importantă este comunicarea și cât de important este să ai curajul să-ți menții, argumentat, punctul de vedere, fiind un om cinstit, curat, nepătat; cât de importantă este iubirea: iubirea aproapelui, iubirea de țară, iubirea curată. Și cât de important este să nu uiți că nimic nu este posibil fără Dumnezeu, că oamenii frumoși, și deștepți, și curați, merg la biserică, se închină, se roagă, au credință.

O întâlnire excepțională care, pentru câteva ore, a umplut biserica cu tineri frumoși, dornici să cunoască oameni valoroși, care apără ortodoxia, credința și familia, țara cu tradiția și valorile autentice ale neamului românesc.

De curând, regizorul și scriitorul Ioan Cărmăzan, însoțit de scriitori timișoreni, membrii ai Clubului de la Timișoara, au avut parte de o primă lansare a antologiei tematice Despre iubire…la Turnu Severin.

Iată că, a venit și rândul Banatului, iar în perioada 3 – 5 noiembrie 2016 aceștia se vor afla la Bocșa, Reșița, Timișoara și Caransebeș, promovând nu doar o carte, ci și o veritabilă pleiadă literară constituită în Clubul de la Timișoara.

Volumul Despre iubire… coordonat și îngrijit de scriitoarea Nina Ceranu, a apărut la editura Ecou Transilvan din Cluj-Napoca în 2016 și cuprinde texte despre iubire, după cum îi mărturisește inițiatorul Ioan Cărmăzan scriitorului Vasile Bogdan în ”prefața” cărții, prefață intitulată sugestiv ”Despre Timișoara, cu dragoste” și care este, de fapt un dialog între cei doi scriitori. Așadar, despre iubire, adică ” Iubirea de Timișoara, iubirea de aproape, iubirea de Romeo și Julieta, iubirea de ce vrei tu.” spune Ioan Cărmăzan. ” Dar există și altfel de iubire, iubirea care se strecoară printre cuvinte, printre faptele vieții, printre răutățile vieții se strecoară uneori foarte multă iubire și atunci era o provocare.” conchide Ioan Cărmăzan.

În volum semnează texte importanți scriitori ai literaturii române bănățene precum: Cornel Ungureanu, Vasile Bogdan, Ioan Cărmăzan, Ion Marin Almăjan, Nina Ceranu, Liliana Ardelean, Veronica Balaj, Mirela Ioana Borchin, Manolita Dragomir-Filimonescu, Dana Gheorghiu, Doina Rodica Moț, Constanța Maria Marcu, Silvia C. Negru, Rodica Pop, Minica Rohan, Titus Suciu, Anca munteanu, Adrian Dinu Rachieru, Florin Corneliu Popovici.

O carte frumoasă, interesantă, apărută într-o perioadă în care doar se vehicula ideea că Timișoara ar putea deveni capitală culturală europeană, ceea ce, la apariția cărții deja se întâmplase, o carte pornită din iubire, despre iubire:

”Îmi aduc aminte, mărturisește Ioan Cărmăzan, acum, vorbind despre dragoste, că, la un moment dat, l-am întrebat pe părintele Stăniloaie ce este existența și el mi-a spus că existența este persoana, iubirea și nemurirea. Și de atunci m-am gândit de multe ori la povestea asta și m-am gândit că părintele vorbește despre persoană, nu de omenire. Vorbește de o persoană, fiindcă existența este o chestie individuală. Deci, dragostea nu poate fi definită global, ea este o poveste individuală și este aventura individuală a fiecăruia. Iubirea, pentru că spunea părintele ”iubirea e motorul”, iată o altă definiție pentru dragoste și iubire, motorul a tot ce există pe pământ… și nemurirea, într-o chestie simplă, și anume că orice iubești ai vrea să dăinuie la nesfârșit.[…]”

Așadar, iubitorii de carte și lectură vor putea vorbi Despre iubire… cu Ioan Cărmăzan și scriitori ai Clubului de la Timișoara joi, 3 noiembrie 2016, de la ora 11.00, în sala de ședințe a Consiliului Local Bocșa, sub patronajul Bibliotecii Orășenești ”Tata Oancea”, apoi, de la ora 16.00 la Casa de Cultură a Sindicatelor din Reșița, sub patronajul Bibliotecii Județene ”Paul Iorgovici” Caraș-Severin, vineri, 4 noiembrie, la Filiala USR Timișoara și sâmbătă, 5 noiembrie, la Casa de Cultură din Caransebeș.

 Gabriela Șerban, manager Biblioteca ”Tata Oancea” Bocșa

1 noiembrie 2016, ora 15,00, Cimitirul nr. 2 – 3 Reşiţa:

Procesiune, rugăciuni și derularea proiectului „Ziua răposaţilor, 2016: Mai multe lumânări pe mormintele noastre“.

1 – 2 noiembrie 2016, cimitirele germane din Bocşa, Dognecea, Oţelu-Roşu, Sasca Montană și Steierdorf – Anina:

Derularea proiectului „Ziua răposaţilor, 2016: Mai multe lumânări pe mormintele noastre“.

2 noiembrie 2016, ora 12,00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz” Reşiţa:

„Să ştii mai multe, să fii mai bun!”: O manifestare organizată pentru elevii claselor a IX-a și a XI-a a Liceului Bilingv Româno-Croat, Caraşova.

4 noiembrie 2016, ora 16,00, Sala de festivități a Liceului „Nikolaus Lenau” Timișoara:

60 de ani de la difuzarea primei emisiuni în limba germană la Radio Timișoara și 15 ani de la prima întâlnire a viitorilor membri „Funkforum“.

Prezentare de carte: Erwin Josef Țigla, „Offenbarungen III. 42 Mal den Medien gegenüber = Destăinuiri III. De 42 de ori în fața mass-media”, cea de a 75-ea apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița.

Participarea Corului „Franz Stürmer” din Reșița la programul cultural festiv, alături de alte formații din Ungaria și România.

>>>>>>>>>>>>>>

Cel mai în vârstă membru al Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin și al comunității germane din Banatul Montan, doamna Barbara Masai a împlinit în data de 24 octombrie 2016 frumoasa vărstă de 104 ani.

Cu acest prilej, conducerea FDG Caraș-Severin a vizitat-o pe cea sărbătorită urându-i multă sănătate și tradiționalul La mulți ani!

25 octombrie 2016, ora 17,00, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reşiţa:

Finisajul expoziției de artă plastică Peter Kneipp (înainte Bocșa, astăzi Germania). Incursiuni muzicale: Duo Gassenheimer și Formația „Intermezzo“, ambele din Reșița.

 

25 octombrie 2016, ora 17,15, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reşiţa:

Prelegere: „Mona Lisa: adevăr și mister“. Prezintă Peter Kneipp (înainte Bocșa, astăzi Germania).

Prof. univ. dr. Ion Marin, unul dintre cei mai redutabili ziariști români contemporani, a încetat din viață fulgerător. O scurtă trecere în revistă a biografiei sale relevă o constantă: devotamentul pentru gazetărie, domeniu căruia i s-a dedicat deplin, toată viața.

Ion Marin a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii de Drept şi Facultatea de Ziaristică. A lucrat ca redactor la „Scînteia”, la departamentul „Probleme cetăţeneşti”, făcându-se repede remarcat prin investigaţii şi anchete sociale, dintre care unele au fost citate la „Europa Liberă”. În această calitate l-a găsit Revoluţia din 1989 şi puţini ştiu că din această postură, de ziarist implicat, în ziua de 22 decembrie 1989 redacta textul prezentat la televiziune prin care „scînteiştii se deziceau de minciună”. În aceeaşi zi a propus numele de „Adevărul”, iar câteva zile mai târziu a fost ales preşedinte al adunării generale care a transformat ziarul „Scînteia” în ziarul „Adevărul”. Ulterior a propus şi adoptarea articolului 16, alin. 2 din Constituţia României – „Nimeni nu este mai presus de lege” – ca slogan, ce a figurat mult timp pe frontispiciul ziarului.

A fost acţionar, membru al Consiliului Director şi al Consiliului de Administraţie al S.C. „Adevărul” S.A. În 1992, a devenit redactor şef adjunct, deţinând această funcţie până în ianuarie 1996. Ani la rând a publicat, sub titlul „Corupţia în serial”, numeroase anchete ce au avut ample ecouri sociale şi serioase consecinţe politice pentru cei vizaţi de dezvăluiri. Ion Marin îşi dădea în continuare măsura de ziarist autentic şi prin alte sute de articole şi zeci de editoriale de pagina întâi. În 1996 a părăsit „Adevărul” şi de aici începea un nou drum pentru ziaristul Ion Marin.

Aproape imediat, a înfiinţat ziarul independent „Ultima oră” (serie nouă, ziarul fiind fondat în anul 1914), pe care l-a condus permanent. Aici, serii întregi de tineri au învăţat că ziaristul, dacă nu are cultură generală solidă, nu poate face această meserie în condiţii optime şi implicit nu-şi poate edifica o carieră în presă. Ion Marin şi-a construit ziarul cu oameni care trebuiau să aibă cunoştinţe serioase, curiozitate dublată de o dorinţă de a înţelege fenomenul şi un reflex de ziarist. Nu în ultimul rând, de la Ion Marin s-au putut deprinde întotdeauna principiile deontologiei presei, felul în care ziarul îşi poate îndeplini menirea de formator de opinie, nu doar de „buletin de ştiri”.

Ion Marin a publicat în cotidianele la care a lucrat, precum şi în alte reviste, peste 4.000 de articole, editoriale şi anchete. La toată această activitate a adăugat cariera de jurnalist de televiziune. În anul 1996 a fost realizator la Televiziunea Română, iar între anii 1998-2002 membru al Consiliului de Administraţie a SRTV, perioadă în care a realizat alte numeroase anchete.

Colegii din breaslă – şi nu doar ei – au putut lesne observa încă de la început că în ziaristul polemic Ion Marin se afla şi un potenţial publicist, chiar scriitor. Şi a venit vremea ca Ion Marin să publice volume ca „Vremea şacalilor” sau „Noaptea dintre milenii”. Acest din urmă titlu confirmă rolul important deţinut de jurnalist în formarea opiniei corecte a publicului cititor, dat fiind faptul că volumul reprezintă o sinteză a celor mai importante articole apărute în anul 2000 sub semnătura sa, în paginile variantei print a ziarului „Ultima Oră”. Având această argumentaţie la bază, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România a găsit cu cale să-i acorde lui Ion Marin premiul „Honoris Causa” al UZPR în 2013. Iar volumele „Moartea unui biet corector” şi „Seminţele ca nişte schije” au reconfirmat talentul de scriitor al ziaristului.

După o asemenea acumulare masivă, pasul spre „predarea ştafetei” a venit aproape firesc. Fără să înceteze o clipă să fie jurnalistul abraziv care a fost mereu, Ion Marin şi-a îndreptat atenţia spre formarea viitoarelor generaţii. Ani la rând a predat la Universitatea „Hyperion”, din Bucureşti, la Facultatea de Jurnalism, discipline ca „Drept constituţional”, „Dreptul comunicării”, „Geopolitică şi securitate globală”, „Jurnalism şi terorism”, „Conceperea şi elaborarea ziarului” sau „Mass-media şi politica”. Grație capacităţii sale organizatorice, formată de-a lungul anilor în presă, a fost ales decan al Facultăţii. Rezultatul preocupărilor profesorului Ion Marin s-a concretizat în volumul „Geopolitica şi securitatea globală”, care abordează concepte geopolitice fundamentale, dovedindu-se o lectură utilă pentru studenţi şi nu numai. I se alătură alte lucrări de specialitate, ca „Jurnalism şi terorism”, „Violenţa politică – între armă şi cuvânt” ori „Ordinea constituţională în contextul integrării României în Uniunea Europeană”.

Membru marcant al UZPR, Ion Marin continuă, prin generațiile de profesioniști pe care i-a format, să fie un reper al presei românești contemporane.

Biroul Comunicare al UZPR

A încetat din viață fulgerător, după o grea suferință, jurnalistul, scriitorul și profesorul universitar  Ion Marin. Reprezentant de frunte al presei românești din ultimele decenii, realizator al unor materiale de presă cu un profund impact asupra vieții publice din România, Ion Marin a făcut parte din echipa care a fondat  ziarul „Adevărul”. Ulterior, a înființat cotidianul „Ultima oră”, în serie nouă, care a împlinit recent două decenii de constanță în perimetrul mediatic.

Membru marcant al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, prof. univ. dr. Ion Marin și-a dedicat ultimii ani pregătirii noilor generații de jurnaliști, din funcția de decan al Facultății de Jurnalism a Universității „Hyperion” din București, întregind astfel o îndelungată și intensă activitate în slujba presei românești de ieri și de azi.

Trupul neînsuflețit va fi depus la capela cimitirului Bellu.

Zilele trecute s-a desfășurat la Reșița Festivalul interetnic de muzică corală 2016, organizat de către Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin, sub mottoul „Cea de-a 14-a Întâlnire a formaţiilor muzicale şi a corurilor germane în Banatul Montan”. Astfel s-au reunit la Reșița, mesagerii cântecului și muzicii populare și culte germane din mai multe localități din țară și de peste hotare, oaspeții prezenți fiind răsplătiți cu aplauze la fiecare apariție în program.

Festivalul interetnic de muzică corală 2016 a fost cofinanțat printr-un proiect depus de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin la Departamentul pentru Relații Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului României, aflându-se la cea de a XIV-a ediție.

 În ultimii 20 de ani, presa a întregistrat un declin puternic, pe care îl știe toată lumea. Pe lângă arhiinvocatul avans al mediului virtual, care, iată, din prea multă lipsă de control a ajuns până acolo încât să găzduiască racolări de teroriști, există o parte mare din vină pentru această situație ce poate fi pusă în seama goanei iresponsabile după profit și a lipsei de comunicare dintre angajatorii și angajații din breaslă.

Aproape zilnic aflăm despre închideri de redacții, concedieri, titluri de referință care dispar pur și simplu sau se dizolvă în conglomerate media. Criza este valabilă și vizibilă în întreaga lume democratică și pentru toate categoriile de presă – națională, regională, locală. „Niciun editor, oricare i-ar fi motivațiile, nu poate scăpa de efectele comerciale ale unei revoluții tehnologice care este pe cale de a distruge mecanismele de bază care au stat la temelia presei de 150 de ani încoace. Iar jurnaliștii, deși conștienți de ceea ce se întâmplă, se fac că nu văd și își învinovățesc chiar editorii pentru declinul mass-media”, notează „The Guardian”.

Toți cei implicați în presă sunt în aceeași barcă și au un scop comun – supraviețuirea domeniului cât mai mult timp posibil. Dar cum abordează țelul? Deseori prin… contre profesionale, contrariul atitudinii constructive care să servească scopului amintit și care este fundamental. „Este irelevant faptul că editorii pot fi prea bine plătiți, prea nepricepuți în ale meseriei sau retrograzi. Lăsându-i la o parte și pe veteranii care nu au ajuns la un consens cu era actuală, chiar și jurnaliștii care au îmbrățișat cu succes epoca digitală își critică tot mai vocal angajatorii. Sunt în prima linie a concedierii și se ridică împotriva tăierilor salariale, a spectrului șomajului, a insecurității din breaslă, a presiunii orelor suplimentare sau a condițiilor tot mai grele de lucru”, punctează Roy Greenslade, profesor de Jurnalism la Universitatea britanică  City, care adaugă că o foarte gravă nemulțumire a ziariștilor este legată de schimbarea de direcție a politicilor editoriale .

În condițiile în care jurnalismul se îndepărtează tot mai mult de sistemul față-în față, care stă la baza oricărui reportaj, ce se poate face pentru a cuantifica în mod corect daunele aduse de mediul online (în ce are el scăpat de sub control, firește)? În primul rând, este nevoie de a se face distincția între criza din fața editorilor și cea din fața jurnaliștilor. Pe scurt, trebuie separate jurnalismul ca afacere și jurnalismul ca utilitate publică, adaugă Greenslade: „Criza pe care o traversăm ca jurnaliști aflați la mâna editorilor înseamnă că ceea ce facem noi este pe cale de dispariție, iar ca urmare, moare de fapt un serviciu public. Dar nu este vina editorilor presați din toate părțile, ci a lipsei de consens dintre cele două entități. Pe de o parte, jurnaliștii costă, deci patronii consideră neproductivă angajarea de reporteri de teren. Dar odată cu ei, care sunt și primii lăsați fără joburi de regulă, dispare priceperea jurnalistică, dispare forța utilității publice a breslei și dispar nenumărate povești nespuse”. 

Și dacă toate acestea sunt știute, iar contrele amintite nu au rezolvat nimic, după cum arată situația actuală a presei, nu devine mult mai plauzibilă găsirea unui numitor comun și nu ar fi o idee mai bună un efort făcut împreună de către editori și jurnaliști?…

Avem deosebita plăcere de a vă invita pentru a douăzecişișasea oară la „Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, cel mai important ciclu de manifestări culturale ale etniei germane din acest spaţiu.

Sărbătoarea „Heimat”-ului germanilor din Banatul Montan şi Sfânta Liturghie festivă de mulţumire (cea de-a XXIII-a ediție), a 14-a Întâlnire a formaţiilor muzicale şi a corurilor germane în Banatul Montan, „Parada Portului Popular German la Reșița” (cea de-a XXII-a ediție), urmată în aceeași zi de Sărbătoarea dansului popular german, tradiționalele sărbători de Kirchweih („ruga” romano-catolică), dar şi celelalte manifestări care vor avea loc la Anina – Steierdorf, Bocşa, Dognecea, Gărâna, Oravița, Oţelu Roşu, Reşiţa, Sasca Montană şi Tirol ne vor reuni şi în acest an într-o cunună a prieteniei, stimei şi înţelegerii reciproce.

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, ediţia 2016, se doreşte a fi, ca şi cele din anii precedenţi, o punte de legătură între ceea ce a fost şi ceea ce va fi în viitor. Suntem convinşi că Dumneavoastră, ca oaspeţi, participanţi sau spectatori, veţi găsi momente de trăire spirituală înălţătoare la manifestările programate.

Cu această speranţă Vă dorim o participare cât mai plăcută şi să rămâneţi cu amintiri frumoase!

 Erwin Josef Ţigla, Octombrie, 2016

>>>>>>>>>>>>

decada-culturii-2016-program-romana (.pdf)

decada-culturii-2016-program-deutsch (.pdf)

2 octombrie 2016, ora 13,30, Strada principală din Văliug: Muzică de promenadă de Kirchweih cu prilejul celui de al 156-lea hram al bisericii. Oaspeți: fanfara din Steierdorf – Anina.

2 octombrie 2016, ora 14,00, Strada principală din Văliug: Marș de Kirchweih cu prilejul celui de al 156-lea hram al bisericii.

2 octombrie 2016, ora 15,00, Biserica romano-catolică „Sfântul Francisc de Assisi”, Văliug: Sfântă Liturghie cu prilejul celui de al 156-lea hram al bisericii.

2 octombrie 2016, ora 16,00, Biserica romano-catolică „Sfântul Francisc de Assisi”, Văliug: Concert al corului „Franz Stürmer“ din Reșița cu prilejul celui de al 156-lea hram al bisericii.

2 octombrie 2016, ora 16,15, Piațeta din fața Bisericii romano-catolice „Sfântul Francisc de Assisi”, Văliug: Reprezentație a formației de dansuri populare germane „Enzian“ din Reșița cu prilejul celui de al 156-lea hram al bisericii.

7 – 16 octombrie 2016, Banatul Montan: „Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, ediţia a XXVI-a.

9 octombrie 2015, Sinagoga Reşiţa: Ziua porților deschise. Vernisajul expoziției „Repere iudaice: Siret, Bucovina”, cu fotografii de Erwin Josef Țigla.

17 octombrie 2016, ora 18,00, Centrul parohial al Bisericii ortodoxe române „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” Reșița – Govândari: Vernisajul expoziției de fotografii „Locul de pelerinaj de la Lourdes din Pirinei”, realizată de pr. Petru Berbentia și Erwin Josef Țigla.

18 octombrie 2016, ora 17,00, Centrul German „Alexander Tietz” Reşiţa: In memoriam Peter Rohr (născut în 8.04.1881 la Darova – decedat în 18.02.1956 la Reșița), dirijor de cor și capelmaistru, compozitor la Reșița.

Cu participarea prof. univ. dr. Damian Vulpe din Timișoara.

19 octombrie 2016, ora 17,00, Centrul German „Alexander Tietz” Reşiţa: Expoziția documentară „100 de ani de la căderea unui Zeppelin la Sânandrei lângă Timișoara, în 4 septembrie 1916“.

Organizator: Robert Leopold Fabry (înainte Reșița, astăzi Wendlingen / Germania).

23 octombrie 2016, satul Ilidia, Banatul Montan:Cântări tomnatice cu corul „Franz Stürmer“ din Reșița.

24 octombrie 2016, ora 17,00, Centrul German „Alexander Tietz” Reşiţa: Păreri, opinii, realități. Discuții amicale în limba română pe tema istoriei locale a Banatului Montan, cu ing. Dan Perianu din Reșița.

25 octombrie 2016, ora 17,00, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reşiţa: Finisajul expoziției de artă plastică Peter Kneipp (înainte Bocșa, astăzi Germania).

Incursiuni muzicale: Duo Gassenheimer și Formația „Intermezzo“, ambele din Reșița.

25 octombrie 2016, ora 17,15, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reşiţa: Prelegere: „Mona Lisa: adevăr și mister“. Prezintă Peter Kneipp (înainte Bocșa, astăzi Germania).

26 octombrie 2016, ora 16,00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz” Reşiţa: Ora de povești în limba germană pentru copiii din ciclul primar.

27 octombrie 2016, ora 17,00, Centrul German „Alexander Tietz” Reşiţa:

Dialoguri culturale. Întâlnire cu doamna Viorica Cheregi, editoare de cărți de bucate din Reșița.