Constituie o realitate definitorie a timpului nostru, promovarea noului și a tineretului în domeniul activității medico-sanitare și reprezintă în același timp o condiție vitală în înfăptuirea cu succes a actului medical pus în slujba sănătății semenilor.

Este demn deci, să punctăm din spusele medicului primar VIRGILIU CÂRLAN, șeful secției chirurgie din cadrul spitalului „Alexandru Simionescu” din orașul de pe Cerna, și anume că „la acest spital se simte din plin dorința managerului ec. NICUȘOR EDUARD ȘTEFAN de-a întineri echipa de medici, pe fondul unui profesionalism și-a dorinței de afirmare a fiecăruia în parte. Sănătatea omului este o prioritate pentru noi, medicii – ne spunea în continuare medicul Virgiliu CÂRLAN. La secția noastră se manifestă un act medical sănătos, curat și armonios. Vrem să răspundem mereu „prezent” la nevoile pacienților. Ba mai mult, dorim o calitate superioară a actului medical. Ne bucură venirea în mijlocul nostru, la compartimentul urologie a doi tineri urologi CAZANGIU RĂZVAN (foto 1) și NEGOIȚĂ ȘTEFAN (foto 2). Prezența lor aici este benefică, având în vedere numărul mare de pacienți cu boli urologice și în condițiile în care, în ultima perioadă, spitalul nu a avut urolog datorită pensionării a celui care a funcționat pe acest post. Cei doi medici la care mă refer, fiind tineri, cu dorința de afirmare profesională, au condiții bune pentru desfășurarea activității și se vor bucura de înzestrarea compartimentului urologie cu noi dotări în specialitate”.

… Vizitându-i pe cei doi medici urologi, din discuțiile purtate cu aceștia, le-am reținut dorința afirmării pe fondul unei adevărate dimensiuni a muncii, plămădită din pasiune și competență profesională. Iată și ce ne-au declarat în exclusivitate:

Medicul CAZANGIU RĂZVAN ne-a spus: „Aici, la spitalul din Hunedoara, încerc să înscriu zilnic fapte de muncă în slujba omului suferind, cu dorința firească că tot ce fac pentru pacient, să fie din pasiune pentru meseria aleasă, cu dorința de-a purta amprenta vârstei și competenței mele profesionale. Îmi voi măsura mereu puterile prin asumarea entuziasmului tineresc ca drept izvor al împlinirilor mele”.

Medicul NEGOIȚĂ ȘTEFAN a continuat: „În efortul activității pe care o desfășor, doresc să domine mereu argumentul faptei în slujba omului bolnav. Doresc și cred într-o revitalizare a activității urologice aici, la Hunedoara, desigur pe fondul unei stări de spirit pozitiv și cultivarea tuturor disponibilităților de care dispunem”.

… Am părăsit compartimentul urologie, un univers fascinant al tinereții și respectului față de omul bolnav și unde am creionat hotărârea și dorința de dăruire a colectivului de aici pentru sănătatea omului bolnav – autentică activitate în spațiul muncii cu accent pe entuziasm și pasiune.

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

( dialog cu VERONICA BORUNGEL – director adjunct, centru județean APIA Hunedoara)

– S-au primit pentru anul 2016 multe cereri la nivel de județ pentru subvenții Apia?

– Până la ora când stăm de vorbă au fost înregistrate peste 14160 cereri.

– Cât despre achitarea subvențiilor la nivel de județ pentru anul 2015, ce ne puteți spune?

– S-au achitat pentru un număr de 12700 fermieri urmând ca în perioada imediat următoare să se finalizeze diferența până la 18801 fermieri. Aceste prime plăți sunt efectuate către fermierii care au solicitat plata pentru schemele din sectorul vegetal. Este important de reținut că plățile se efectuează progresiv, pe măsură ce dosarele fermierilor sunt procesate și validate pe tot fluxul de lucru din cadrul sistemului informatic, pentru fiecare schemă de plată pentru care s-a făcut solicitarea.

Funcționarii APIA din teritoriu, alături de cei de la sediul central, în program prelungit, au prelucrat cu maximă responsabilitate datele în sistemul informatic.

– Care sunt schemele care se autorizează la plată?

– Schema de plată unică pe suprafață, în cuantum de 79,73 euro/ha; plata redistributivă: primul interval 1-5 ha inclusiv, în cuantum de 5,00 euro/ha; al doilea interval peste 5 ha și până la 30 ha inclusiv, în cuantum de 51,07 euro/ha; plata pentru tinerii fermieri în cuantum de 19,93 euro/ha; plata pentru micii fermieri care au până la 7 ha, în cuantum de maxim 1250 euro; ANT 1 (schema de ajutoare naționale tranzitorii pentru culturi pe teren arabil, decuplată de producție), în cuantum de 19,19 euro/ha. Plățile se efectuează în lei, la cursul de schimb stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2015, și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 323 din 1 octombrie 2015, respectiv 4,4176 lei pentru un euro. Pe măsură ce dezvoltarea sistemului informatic va permite, APIA va autoriza și plata celorlalte scheme de plăți directe, ajutoare naționale tranzitorii și măsuri de dezvoltare rurală.

Ioan Vlad
Georgeta-Ileana Cizmaș

În cea de-a 5 – a duminică după Sfintele Paști, cea a Samarinencei, la Centrul Cultural Misionar Tabor din Reșița a avut loc un eveniment de excepție.

După o slujbă înălțătoare într-o catedrală primitoare, după un cuvânt de înțelepciune excepțional ticluit de părintele Tasici, iată că această duminică însorită continuă cu o expoziție generoasă, creeată de oameni talentați și frumoși într-un spațiu deosebit de cald și primitor – Tabor.

Uniunea Artiștilor plastici sucursala Reșița, în parteneriat cu Biblioteca Municipală Reșița, Catedrala ”Adormirea Maicii Domnului” Reșița Română, Rotary Club Reșița și Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa, a organizat un eveniment de excepție dedicat artei.

Oameni de cultură și iubitori de frumos din Reșița, Bocșa, Oravița și Gătaia (Timiș) s-au întâlnit pentru a vernisa cea de-a IV-a ediție a ”Salonului Artelor Frumoase: pictură, icoane, sculptură”, împletind armonios cuvinte dedicate artiștilor expozanți și lucrărilor acestora.

Au expus: Gustav Hlinka, Ana Viorica Farcaș, Marius Nițov, Aurora Lunic, Corina Burlacu, Doina Marița Hlinka, Aurica Boboescu, Camelia Tasici, Ancuța Boboescu, Niculina Ghimiș, Gheorghe Boancă, Izabela Negru, Gabriela Augustinov, Emil Hodorog, Dani Boboescu, Nik Potocean, George Molin, Sebastian Dinu, Mihai Vintilă, Andreea Malcotă, Alexandra Murgea, Costică Onuță, Lucica Ciobanu, Vasile Popovici și  Gheorghe Ciobanu.

Criticul de artă Ada D. Cruceanu a fost, și de această dată, specialistul care a dat girul calității expoziției; evenimentul a fost moderat de cei doi organizatori principali: pr. Boris Tasici și artistul plastic Gustav Hlinka, președintele UAP Reșița. Au mai rostit cuvinte alese, în calitate de invitați și parteneri, Erwin Josef Țigla și Gabriela Șerban, iar invitatul special, artistul Vasile Popovici, a fost cel care a declarat expoziția deschisă.

Iată un eveniment menit să ne bucure sufletul și să ne coloreze ziua!

Expoziția va fi itinerantă, urmând ca lucrările să fie prezentate la Bocșa, Gătaia, Oravița.

Gabriela Șerban

Prima ediţie a Festivalului Fanfarelor de la Lăpuşnicu Mare va avea loc duminică, 29 mai, omagiindu-l pe cel care s-a ocupat de conducerea fanfarei din localitate după al II-lea război mondial, Ilie Chera Iucu. Fanfarele bănăţene, alături de coruri, constituie un capitol însemnat în însăşi istoria Banatului. Monografiile localităţilor le rezervă capitole întregi. Dacă în majoritatea lor, mai întâi au apărut corurile apoi fanfarele, în Valea Almăjului fenomenul a fost invers.

Înfiinţată în anul 1911 din iniţiativa lui Ilie Bihoi Şutu, fanfara din Lăpuşnicu Mare a devenit un simbol al solidarităţii comunitare, al aspiraţiilor de afirmare naţională, pe atunci fierbinţi şi neîmplinite. Jocurile duminicale, nunţile, petrecerile de anvergură, înmormântările, procesiunile religioase – toate aveau în prim plan fanfara.

La aniversarea celor 100 de ani de activitate neîntreruptă, în octombrie 2011, cântecul fanfarei a împrospătat dorinţa de-a nu se pierde acest mod de exprimare artistică al bănăţenilor de pe Valea Almăjului. După două săptămâni de la aniversare, Carul de înregistrări al Studioului de Radio Timişoara se afla la Lapuşnicu Mare, într-un decor natural cum numai în Valea Almăjului poţi găsi, realizând înregistrări care să marcheze un secol de existenţă.

Iată că după 5 ani ia fiinţă acest festival la care participă 6 formaţii: Fanfara din Giroc -Timiş, două fanfare din Banatul sârbesc, „Mihai Eminescu” din Coştei şi Fanfara Asociaţiei Culturale „George Coşbuc” din Grebenaţ -Voivodina, Serbia, Fanfara Asociaţiei Culturale „Voinţa” din Răcăşdia, Caraş-Severin, Fanfara din Anina şi Fanfara din Lăpuşnicu Mare.

Parada formaţiilor va începe la ora 15:00 iar spectacolul este programat pentru ora 16:00, la Casa Culturală „Eftimie Murgu” din Lăpuşnicu Mare.

Sursa: http://radiotimisoara.ro/

Sumarul revistei este bogat şi conţine rubrici de atitudine, ştiinţă, literatură, istorie, spiritualitate, evenimente, cultural-sociale, interviuri.
Publicaţia dedică mai multe pagini „procesului ireversibil al revenirii plaiurilor mioritice dintre Prut şi Nistru la Ţara Mamă” (pag. 9).
Generalul (r) dr. Mircea Chelaru realizează un scurt excurs istoric al Basarabiei. Sub titlul Comunitatea statelor româneşti, soluţie tranzitorie până la unirea definitivă a Basarabiei cu Ţara Mamă. Autorul prezintă date concrete pentru a demonstra, dacă mai este nevoie, necesitatea continuării acestui proces de reunificare.
Tema Reunirii este susţinută şi de Alecu Reniţă/ Chişinău, în articolul intitulat O şansă istorică.
Acelaşi subiect este discutat şi de colonel (r) dr. Ion Petrescu. La pag. 9 textul O sintagmă fără viitor : „Neutralitatea permanentă” a României răsăritene prezintă în paralel, întâlnirile la nivel înalt dintre Rusia şi SUA pe tema Basarabiei precum şi poziţia reală a numărului mare al celor care susţin public reîntregirea naţională, îndeosebi a generaţiei tinere.
În articolul Să pregătim unirea deştept şi inteligent, Petre Răcănel preşedintele Federaţiei Societatea Civilă Românească, propune paşii necesari ce trebuie făcuţi pentru Unirea Basarabiei cu România.
Poetul, prozatorul şi publicistul Mihai Eminescu în viziunea Bisericii, despre raportarea sa la învăţătura creştină, precum şi abordarea vieţii şi operei sale din perspectiva credinţei creştine… este titlul amplului eseu semnat de Stelian Gomboş, la pag. 2.
Corneliu Zeana semnează articolul Mai poate fi salvat Bucureştiul?, la pag. 4. Autorul demonstrează o bună cunoaştere a capitalei şi lansează propuneri concrete pentru stoparea plasării haotice a unor clădiri în diverse locuri din oraş.
La pag. 6 lecturăm un dialog purtat de Remus Fişcă cu doamna dr. Florentina Udrea, analist istoric la Institutul Naţional al Patrimoniului. Tema discuţiei este Salvarea unei bucăţi din moştenirea trecutului şi anume păstrarea muzeelor săteşti.
Interviul realizat de Mariana Anghel cu Ana Nina Ioniţă, „Doamna aerului” aduce în prim plan personalitatea celei care a câştigat Medalia de argint la Campionatul Mondial de acrobaţie din Los Angeles în 1984.
Nicolae Vasile realizează la pag. 14 un portret al marelui regizor Al.G. Croitoru, în textul intitulat De la Alecu… la Al.G. a fost mult de croitoricit!…
La pag. 3 putem citi relatarea despre serata organizată de UZP şi redacţia „Cronica timpului”: În Prier, serata „Eminescu jurnalistul” a adus bucuria în inima Bucureştilor . Fotografiile personalităţilor care au luat cuvântul sunt realizate de Mădălina Corina Diaconu.
La pag. 17 lectorul poate admira o creaţie grafică de excepţie. Această creaţie este o şarjă amicală semnată de Silvia Duşan, intitulată Bufniţa Minervei care zboară în amurg, a plecat de la Hegel din „Grundlinien der Philosophie des Rechts” ca să-şi găsească adăpost în scăfârlia somnorosului metafizician Mihail Diaconescu .
Şarja dedicată lui Mihail Diaconescu se caracterizează prin ductul fin al desenului, prin accentele unei forme văzute ca deformare şi printr-o înţelegere psihologică profundă a personalităţii celui portretizat..
Gravura este însoţită de două poeme dedicate scriitorului de poeta Rodica Vătăman Subţirelu.
În paginile publicaţiei mai putem citi Regele şi cavalerul, semnat de Dacian Bradea (pag.8); Ştefan Dimitriu, Un scriitor pentru istoria literaturii de Eliza Roha (pag.12); Timp la puterea Timp, semnat de Marian Dumitru (pag.15), o cronică literară dedicată poetului Victor Gh. Stan; Comoara amintirilor, fragment dintr-un volum în pregătire semnat de Corina Vlad Diaconescu (pag. 16); Timpul familiei de sociolog Teodora Mîndru (pag.18).
Pagina 20 ne încântă cu câteva reproduceri din creaţia pictorului Marcel Naste, din Reghin.
Pe scurt, nr. 16, mai 2016, al revistei Cronica Timpului este la înălţimea aşteptărilor pe care publicul lector le are în legătură cu această publicaţie de înalt prestigiu civic şi intelectual.
CORINA VLAD DIACONESCU

În data de 18 mai (miercuri), orele 17.00, vor concerta la Bocșa, în sala de evenimente culturale a Mănăstirii ”Sf. Ilie de la izvor” din Vasiova.

Într-o primă etapă, actualul ansamblu „L’Echo du Danube” (Karlsruhe, Germania) s-a manifestat sub forma unui duo viola da gamba (instrument de epocă din sec. XV-XVIII, specific Renaşterii şi Barocului). Mai târziu, grupul instrumental german a ajuns la alcătuirea actuală: un cvintet alcătuit din prof. Anja ECKERT (viola da gamba), preot Hans-Christoph MEIER (viola da gamba), Dr. psihiatru Ulrich RAPPEN (viola da gamba sopran şi viola da gamba bas), prof. Manuela BERBESCU (clavecin şi spinetă) şi IT trainer George BERBESCU (vioară).Denumirea formaţiei este dată de numele unei colecţii de sonate compuse pentru viola da gamba de Johann Schenk (1660-1712), un compozitor care a activat la Amsterdam şi Düsseldorf. Grupul instrumental abordează cu predilecţie opusuri din sec. XVII-XVIII, epoca în care locul vechilor instrumente cu coarde, reprezentate de viola da gamba, a fost luat, treptat, de noile instrumente din familia violinei, într-o periodă fascinantă în care cele două tipologii instrumentale au coexistat: Thomas Lupo, Henry DuMont, Johann Michael Nicolai, Philipp Heinrich Erlebach, Benjamin Hely, Johann Joseph Fux.

Vă așteptăm cu drag!

Pr. Ionel Petrică, Gabriela Șerban și Constantin T. Stan

Haralambie Vochițoiu, senatorul de Hunedoara, (care a depus la Senat proiectul de lege care a vizat completarea Legii nr. 8/2006, astfel încât și reprezentanții mass-media să beneficieze de pensia ce li se cuvine în baza asigurării în sistemul public de pensii) în această perioadă se află într-o nouă „bătălie” și anume, cea electorală din 5 iunie a.c., cu gândul la câștigarea funcției de președinte al Consiliului Județean Hunedoara, el aflându-se pe primul loc pe lista de candidați ai ALIANȚEI PENTRU HUNEDOARA, alianță a cărui președinte este.

De fapt, Alianța pentru Hunedoara funcționează ca o asociație liberă cu persoane, grupuri, entități formale și informale menită să asigure canalizarea resurselor și energiilor societății civile și sinergia acțiunilor. Este deschisă tuturor hunedorenilor dispuși să conlucreze într-un spirit de cooperare democratică, solidaritate socială și disciplină civică, pentru susținerea activă a principiilor fundamentale. Principiile Alianței asigură dezvoltarea durabilă, integrarea și corelarea echilibrată a componentelor economice și socio-culturale în deciziile administrative.

În anii care au trecut, ne spunea senatorul Haralambie Vochițoiu, „mi-am folosit întreaga pricepere și competență pentru a aduce în atenția Senatului României, problemele dificile cu care noi, locuitorii județului Hunedoara ne confruntăm. Astfel, doresc să prezint doar câteva exemple ale inițiativelor parlamentare pe care le-am inițiat și susținut: înființarea comisiei parlamentare de anchetă privind situația Complexurilor Energetice Hunedoara și Oltenia, în vederea stabilirii de măsuri care să conducă la evitarea falimentului acestor societăți și continuarea activității; majorarea punctului de pensie astfel încât acesta să reprezinte minim 45% din salariul minim brut pe economie; recâștigarea facilităților pensionarilor minieri și acordarea acestora tuturor celor care au lucrat cel puțin 5 ani la mină; creșterea pensiei de boală și/sau handicap; creșterea pensiei agricultorilor de la 350 lei la 500 de lei; propunerea legislativă privind primul loc de muncă, prin care angajatorii vor primi de la buget o sumă egală cu salariul de bază minim brut pentru fiecare tânăr fără experiență pe care îl angajează pe o perioadă nedeterminată; propunerea legislativă privind înăsprirea pedepselor pentru persoanele care maltratează animalele și le ucid fără drept; proiectul de Lege care prevede scutirea abonaților casnici de la plata apei meteorice (apei de ploaie); programul național „Creșe pentru copiii României” – o creșă la fiecare 10 000 de locuitori; Legea care prevede recalcularea pensiilor pentru grupa I și II de muncă, conform Deciziei ICCJ; Legea privind conferirea titlului de „Erou Național” lui Avram Iancu. Tocmai de aceea, trebuie să avem mai multă responsabilitate, trebuie să construim o forță civică puternică, cu o componentă socială cât mai diversă, din care să facă parte toți cei care doresc ca județul Hunedoara să se dezvolte cât mai repede și să reprezinte un exemplu pentru România. Rădăcinile istorice, trecutul și prezentul ne obligă în fața copiilor noștri”.

Senatorul Haralambie Vochițoiu mai susținea că are un sistem relațional bine pus la punct. Cunoaște aproape 20 de ambasadori care provin din state a căror economie constituie jumătate din economia mondială.

Pe acest fond, el crede cu tărie în eliminarea sărăciei din județul Hunedoara, cât și în triumful bunăstării și eficienței economico-sociale.

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

„Cu pensula pe cerul Europei” (ediția a IX-a). Expoziție dedicată Zilei Europei, cu participarea cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” (coordonatori: Doina și Gustav Hlinka) a Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin.

6 mai 2016, ora 11,00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

„Mens sana in corpore sano – Minte sănătoasă în corp sănătos“. Manifestare dedicată Zilei Europei, cu participarea unor elevi din secția germană a Liceului  „Diaconovici – Tietz“ Reșița, în coordonarea prof. Dolores Weisz, prof. Sonia Maria Chwoika și prof. Cristina Vlăduceanu.

7 mai 2016, ora 16,00, Palatul Cultural (sediul Teatrului de Vest), Reșița:

Program cultural cu prilejul Zilei Europei și Zilei Mamei. Participă: formația muzicală „Banater Bergland”, corul „Franz Stürmer“, grupul muzical „Intermezzo“ precum și formația de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“, toate din Reșița.