Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin şi Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa au organizat în anul 2015, pe lângă multe altele, următoarele manifestări principale: „Decada Culturii Germane în Banatul Montan” (cea de a XXV-a ediţie, 2 – 11 octombrie) cu cea de a XXII-a ediţie a sărbătorii „Heimat“-ului germanilor din Banatul Montan la Caransebeş organizată în 3 octombrie, „Zilele Literaturii Germane la Reşiţa” (cea de a XXV-a ediţie, 17 – 20 aprilie), „Parada Portului Popular German la Reșița” (cea de a XXI-a ediție, 4 octombrie), „Copiii desenează ţinutul natal” (cea de a XII-a ediţie), cu expoziția la Losowa / Ucraina (26 mai), „Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii” (cea de a X-a ediţie, 26 martie), „Primăvara culturală germană la Reşiţa” (cea de a XIII-a ediţie, 7 – 13 mai), „Te salut, copilărie” (cea de a VII-a ediţie, 3 iunie), „Iunie – luna expoziţiilor” (cea de a VIII-a ediţie), „Germana din plăcere” (cea de a XVI-a ediţie, 1 – 7 august), „Gărâna în septembrie“ (cea de a XVII-a ediţie, 26 – 27 septembrie), cea de a „13-a Întâlnire a formaţiilor muzicale şi a corurilor germane în Banatul Montan” (2 octombrie), expoziţia filatelică „ETNIC 2015” – a IV-a ediţie a seriei „Etnic“ – (6 – 7 noiembrie) şi „Toamna culturală germană la Reşiţa” (cea de a XIII-a ediţie, 5 – 26 noiembrie).
În decursul anului 2015 au fost editate 12 numere din publicaţia lunară „Echo der Vortragsreihe” („Ecoul Asociaţiei”) din cele 312 apărute în total din 1 februarie 1990 până în prezent, 3 numere speciale dedicate celor mai importante evenimente culturale ale etniei germane din Banatul Montan (din cele 93 editate în total până în prezent), precum şi patru cărţi, apărute la Editura „Banatul Montan”, din cele 67 apariţii editoriale de până acum, şi anume: Heimat (Ținutul natal), editor: Erwin Josef Ţigla, lectorat: Waldemar König; Erwin Josef Ţigla: „Echo der Vortragsreihe”, 1990 – 2014. Eine Bibliographie („Ecoul Asociației”, 1990 – 2014. O bibliografie), lectorat: Waldemar König; Cristian Graure: Un ținut redescoperit prin imagine. Fotografia în Banatul Montan între 1860 și 1910 = Ein durch Bilder wiederentdecktes Gebiet. Die Fotografie im Banater Bergland in der Zeitspanne 1860 – 1910, traduceri în germană: Alexandra Damșea, Yvonne Christa Demenyi, Christian Paul Chioncel, lectorat: Waldemar König, Russlanddeportation. 70 Jahre seit deren Beginn (Deportarea în Rusia. 70 de ani de la începere), editor: Erwin Josef Ţigla, lectorat: Waldemar König.
Au apărut de asemenea un număr al publicaţiei periodice „împreună, miteinander, együttesen“ (din totalul de 40 numere apărute până în prezent) şi două numere ale periodicului „info“ (din totalul de 12 numere apărute până în prezent).
În anul 2015 au fost editate 21 plicuri filatelice ocazionale şi 20 ştampile filatelice ocazionale și a fost emisă o medalie la Monetăria Statului din București. Au fost de asemenea înregistrate următoarele produse media: CD-ROM „Die Banater Berglanddeutschen = Germanii din Banatul Montan“, Nr. 13 / 2015 şi CD-ROM „Suche nach Spuren der deutschen Vergangenheit in Karansebesch / Căutarea urmelor trecutului german în Caransebeș”. De asemenea a fost actualizată lunar pagina web în limba germană http://www.dfbb.ro (coordonatori: ing. Hugo Eduard Balazs şi ec. Waldemar Günter König). Începând cu 1 aprilie există și o pagină de facebook coordonată de dr. ing. Christian Paul Chioncel.

Erwin Josef Ţigla

(dialog cu doctor inginer JANE MAGAON director general al SC MIRA MON PRESTCOM SRL Hunedoara)

– Este greu să fii director general la o societate privată?
– Nu este greu, dar trebuie să știi să privești în primul rând spre om, spre viața lui, spre conștiința lui. De fapt, răspunderea ce o am, constituie pentru mine esența, rațiunea mea de existență, însăși miezul de foc al vieții mele.
– Vorbiți-ne pe scurt despre societatea comercială pe care o conduceți și căreia dvs i-ați semnat „certificatul de naștere”
– SC MIRA MON PRESTCOM SRL cu sediul social în orașul de pe Cerna are ca principală activitate, printre altele, proiectarea și executarea instalațiilor de gaze, electrice și sanitare, reparație și întreținere cazane, rețele de abur, termoenergetice industriale etc.
– Sunteți mulțumit de calitatea lucrărilor executate de oamenii din subordine?
– Desigur că da. Ei asigură de fiecare dată lucrări de un bun nivel calitativ, aceasta pentru că angajații noștri sunt specializați în toate domeniile de activitate, societatea obținând autorizații și certificate care să implementeze conștientizarea supremației calității lucrărilor executate. Prin exemplul muncii noastre milităm împotriva celor ce doar „scrijelesc” ogorul hărniciei și dorim, în același timp, să „însămânțăm” pe acest ogor sămânța care germinează mirabil în conștiința și faptele de muncă ale fiecăruia dintre salariații noștri. Tocmai de aceea ei, printr-o continuă perfecționare, au reușit să înscrie societatea în tabloul dinamicii vieții economice a municipiului Hunedoara, oferind și în anul 2015 o reușită mobilizare pentru realizarea integrală și exemplară a obiectivelor stabilite și înscrise în agenda noastră de lucru.
– Punctați-ne câteva din lucrările executate în anul 2015!
– Amintesc aici, doar câteva: întreținere iluminat public în comuna Bretea Română, extindere și redimensionare a conductei de distribuție presiune medie în localitatea Hunedoara sau instalație de captare biogaz, în Aiud jud. Alba.
– Care vă sunt gândurile pentru 2016?
– Îmi doresc ca societatea să fie și în anul 2016, o firmă cu putere de simbol, reprezentată de salariați caracterizați de forța dăruirii și animați de credința că munca cinstită și abnegația sunt bunuri demne de prețuire de către fiecare în parte. Colectivul ce-l conduc, îl doresc și în 2016 tot harnic și sârguincios, cu aceeași remarcabilă putere de muncă și dorința de-a face față cu promptitudine solicitărilor beneficiarilor noștri și, desigur, cu deplină eficiență împotriva presiunii timpului.

Ioan Vlad, Georgeta Cizmaș

Pe o vreme mohorâtă fără … fulgi de nea, sala de sport a C.N.S. „Cetate” Deva a fost gazda celei de-a doua ediție a întrecerii de baschet – rezervată copiilor și denumită metaforic Cupa „FULG DE NEA”, aceasta în organizarea C.S. „Viitorul” Deva.

La startul întrecerii au fost aliniați peste 160 de elevi – sportivi din Deva, Orăștie, Brad și Vulcan.

În urma unor jocuri disputate cu frumoase combinații, atacuri alerte și curajoase, înscrieri la coș (pe alocuri viu aplaudate de spectatorii prezenți) trofeul pus în joc s-a dovedit o reușită pentru baschetul hunedorean.

La categoriile de vârstă – băieți, 2006-2007, respectiv 2004-2005 s-au detașat pe primul loc elevii pregătiți de A. PIHODI („Viitorul” Deva) – antrenorul care s-a dovedit un bun profesionist în relațiile cu jucătorii atât în timpul meciurilor, cât și în perioada pauzelor între jocuri.

La fete pe primul loc s-a clasat „Viitorul” Deva – „Șaguna” (cl. III-IV) și „Total Sport” Vulcan (cl. V-VIII)

Contând pentru întrecerea individuală de aruncare la coș, am notat drept câștigători pe RĂZVAN FARAOAN și ROBERT DRAGOȘA (ambii de la „Viitorul” Deva)

Ioan Vlad, Georgeta Cizmaș

Schitul „Sf. Nectarie” (stareț tânărul preot călugăr Nifon) așezat pe frumoasa vale a Nandrului (comuna Peştişul Mic), ctitorie a omului de afaceri hunedorean – OVIDIU CRIŞAN, a fost locația unei reușite activități cultural-religioase intitulată metaforic „Pace și liniște în suflet”.

Cei prezenți, deosebit auditoriu, au trăit clipele unei sărbători a bucuriei nașterii Domnului Iisus Hristos – cel care prin exemplul vieții sale divine ne-a învățat și învață cum să fim credincioși luminați sub semnul religiei creștin ortodoxe, o religie în care ne-am născut și crescut.

S-au recitat poezii, iar sub bagheta profesorului de religie MARIUS CIOABĂ, un grup de colindători de la Școala Gimnazială Teliucu Inf. (director prof. Rodica Istrate) a interpretat colinde strămoșești, spre slava lui Hristos, amintind despre ieslea minunată, cântecul păstorilor și magilor îngenunchiați sub lumina peste cer.

Cântăreața de muzică populară MARIA MIU, printr-un frumos și autentic colind dedicat sărbătorii Crăciunului a adus o închinare și mărire lui Hristos și îndemn în a-l cunoaște peDumnezeu.

Prezent la acest moment de trăire sufletească dr. ing. JANE MAGAON ne-a declarat în exclusivitate: „Am trăit momentele unei reușite lecții de educație, de credință și moralitate creștină, în cadrul căreia a fost simțită dorința întregului auditoriu, aceea că Iisus Hristos să facă din inimile noastre o cădelniță sfântă în care să ardă tămâia iubirii cu duhul ei blând, iar credința ortodoxă să fie mereu un izvor de viață și lumină”.

Text: Ioan Vlad

Foto: Georgeta Cizmaș

Din motive obiective unii foşti membrii ai Ansamblului Haţegana din oraşul de pe malul Cernei, nu au putut fi prezenţi la sărbătoarea omagială de înmânare a unor diplome şi plachete cu ocazia aniversării a 45 de ani de la semnarea de către Valeriu Erzian a certificatului de naştere a prestigiosului colectiv hunedorean format din dansatori, instrumentişti şi cântăreţi de muzică populară.

Pe acest fond, la iniţiativa Mariei Erzian fiica celui căruia artiştii Ansamblului Haţegana îi spuneau “tăticu”, s-a hotărât să se continuie momentul de trăire sufletească, de data aceasta la Galeriile de artă ale municipiului, semn al cinstirii activităţii lui Valeriu Erzian şi a virtuoşilor dansatori şi interpreţi ai cântecului popular.

Iată şi câteva gânduri consemnate cu această ocazie.

– Mulţumesc cerului că mi-a dat aşa mândrie de a fi fata lui Valeriu Erzian şi mi-a dat puterea să prezint puţina parte din tot frumosul pe care l-a făcut tatăl meu pentru hunedoreni şi pentru leagănul siderurgiei hunedorene în care a fost adoptat ca propriu fiu (Maria Erzian)

– Îmi amintesc de anii tinereţii noastre când am învăţat respectul pentru tradiţiile şi folclorul românesc, pentru bublicul spectator.

Îmi amintesc de anii plini de realizări artistice ale Ansamblului Haţegana semnate sub „bagheta” coregrafului Valeriu Erzian, omul căruia mulţi dintre noi, care am trăit în preajma sa, îi datorăm alese gânduri de preţuire şi respect (Mircea Nedelcu – fost dansator).

Ioan Vlad & Marinela Sârbu

 

Joi, 3 decembrie 2015, librăria reșițeană Semn de Carte a găzduit trei dintre evenimentele desfășurate sub genericul ZILELE CULTURII SÂRBE DIN ROMANIA LA REȘIȚA desfășurate în perioada 02.12.-  05.12.2015. Cu o contribuţie remarcabilă la identitatea noastră regională și  națională, una dintre etniile importante din România- sârbii au fost prezenți pe simezele Semnului de Carte cu expoziția de pictură cu lucrări realizate în Colonia de Artă din cadrul Zilelor Schimbării la Fața, cu un Salon de Carte cu apariții ale Editurii Uniunii Sârbilor din România si cu o seară literară de excepție.

In deschidere, Iulian Georgevici a subliniat, printre altele: “Pentru prima dată comunitatea sârbă din Reșița realizează Zilele Culturii Sârbe din România la Reșița în patru zile. De ce în patru zile? Pentru ca am vrut ca în aceste patru zile să prezentăm segmente culturale ca prietenii noștri să afle că în cultura sârbă, la fel ca și în alte culturi, există mult mai mult, nu doar muzică și dans… Pentru că viețuim în Banatul Montan cu atâtea naționalități încât Mitteleuropa e puțin spus, am să citez un prieten care a spus ca sârbii sunt sarea Pământului, dacă pui prea multă s-ar putea să nu poți să înghiți dar dacă pui prea puțină viața nu are farmec. Ieri a fost deschiderea oficială și pezentarea filmului Montevideo la sala Lira a Liceului de Arte Sabin Păuța, un film deosebit care are, aparent, accente comice dar mesajul este de un tragism extraordinar arătând ce înseamna, de fapt, sa fii un popor mic pe o planeta mare, dar și ce înseamna sa joci fotbal cu  granzii și să-i învingi. O lecție pe care ce-i prezenți cred că și-au însușit-o… Mâine, la Palatul Cultural, Teatrul de Stat Sârbesc din Timișoara va prezenta piesa Don Juan din Lishite  iar în ultima zi, sâmbătă 5 decembrie, la Casa de Cultură a Sindicatelor va avea loc un spectacol de muzică, dans și obiceiuri sârbești cu participarea, printre altele, a ansamblurilor folclorice din Sânnicolau Mare, Sânpetru Mare, Sânmartinu Sârbesc și Deta. În seara acesta avem placerea să avem în mijlocul nostru oaspeți deosebiți care sunt aici ca acasă și vom prezenta câteva cărți spunând deschis că sârbii, în Romania, editează cele mai multe titluri de carte în comparație cu celelalte minorități. Trebuie să aratăm, încă o dată, cultura nu înseamna doar muzică și dans… Vom vernisa o expoziție de pictură, o parte dintre pânzele prezente pe simeză sunt ale unei pictorițe dragi mie, Danița Petcov, celelalte sunt dintr-o tabără de pictură. Despre ele va vorbi Ljubinka Perinac Stankov. Și,  la sfârșit,  prietenul nostru Frana ne-a pregătit ceva din bucătăria sârbeasca: fasole cu afumătură, varză cu afumătură, iar eu, toată noaptea am copt- fiind ars complet la degete- croafne iar Iadranca ne va aduce chec. Străduința noastră a fost pentru voi, prietenii noștri și am credința că vom pleca de aici mai bogați sufletește” și-a încheiat discursul IulianGeorgevici.

( citeşte mai mult…)

 

Joi, 10 decembrie 2015, ora 18.00, în Aula Musei Caransebesiensis

Participă:

• Corul Gheorghe Dobreanu al Catedralei istorice Sfântul Gheorghe din Caransebeş

Dirijor – profesor Maria Ponețchi

(repertoriu)

O, ce veste minunată – D.G. Kiriac

La Vitleem colo-n jos – N. Lungu

Mare minune – Gh. Dobreanu

La nunta din Cana Galilei – George Dima

Lerui, ler – Teofil Coste

După datini colindăm – Alex. Pașcanu

• Ansamblul Folcloric Zestrea Gugulanilor

(repertoriu)

Florile dalbe

Am plecat la vânătoare

Sus la Poarta Raiului

Pleacă Lina la fântână (Dăliana)

• Daniela Văcărescu

Asta-i seara

Edene, Edene

Mare Minune

• Eveline Constantin

Sus, sus, sus,

• Florica Franţ

Aseară pe-nserate

Colindăm Doamne colinde

La toată casa-i lumină

• Ştefan Isac

Domnului ler, Domnului Doamne

Ia sculaţi voi, boieri mari

Veniţi astăzi credincioşi

Mare Minune s-arată

Deschide uşa creştine

• Ansamblul Folcloric Zestrea Gugulanilor – jocuri populare de pe Valea Timişului

(coregraf Simion Dragalina)

În 29 noiembrie, credincioşii catolic de rit apusean (latin) intră în perioada numită Advent. În organizarea actuală a liturgiei romane, Adventul se plasează la începutul anului bisericesc. Anul liturgic începe cu prima duminică a Adventului, deoarece totul începe în Biserică cu venirea lui Cristos. Termenul latin „adventus” înseamnă „venire” şi semnifică o perioadă de pregătire dinaintea Crăciunului.

Cei care cunosc obiceiurile tradiţionale ale catolicilor de rit apusean, ştiu faptul că în această perioadă ei îşi pun în casă o coroniţă din brad cu patru lumânări, de cele mai multe ori de culoare roşie. Cele patru lumânări reprezintă cele patru duminici de Advent. În fiecare duminică se aprinde câte o lumânare în plus, în aşa fel încât, în ultima duminică, vor arde toate cele patru lumânări.

Acest obicei cu coroniţa de advent se regăseşte şi în multe case catolice din Banatul Montan.

 Erwin Josef Ţigla

Casa de Cultură din oraşul de pe Cerna – Hunedoara, a fost o excelentă gazdă pentru spectacolul aniversar, prilejuit de împlinirea a 45 de ani de la înfiinţarea Ansamblului Haţegana Hunedoara.

„ Certificatul de naştere” al acestui redutabil ansamblu (format din instrumentişti, interpreţi ai cântecului popular, dar şi de o echipă de dansatori, care a abordat tradiţii folclorice din toate zonele ţării, a fost semnat de regretatul coregraf Valeriu Erzian – fost balerin al Ansamblului Doina al Armatei din Bucureşti)

– Spectacolul aniversar – după cum ne declara fosta dansatoare Marinela Sârbu s-a dovedit şi un omagiu memoriei lui Valeriu Erzian, omul care a pus la Hunedoara bazele respectului pentru tradiţiile şi folclorul românesc, învătând pe tineri ce înseamnă performanţa în activitatea cultural – artistică, dar şi satisfacţiile muncii după trudă şi transpiraţie.

A fost deci un spectacol maraton, pe scenă evoluând vedete ale folclorului românesc, tineri interpreţi dar şi patru generaţii de dansatori.

Ca invitaţi de onoare am consemnat pe: Maria Ciobanu, Ionuţ Dolănescu, Tiberiu Ceia , Felicia Stoian şi remarcabilul violonist Virgil Muzur.

Nu a lipsit fiul regretatului Valeriu Erzian, Ionuţ, care a evoluat în spectacol cu un reuşit şi mult aplaudat solo dans.

Diplomele, buchetele de flori şi plachetele aniversare, din partea primăriei locale, au întregit frumuseţea spectacolui aniversar de la Hunedoara.

                                                                                                          Ioan Vlad