Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin vă invită să participaţi la o conferinţă de presă care va avea loc la sediul Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” din municipiul Reşiţa, bd. Revoluţia din Decembrie nr. 22, în ziua de vineri, 25 septembrie 2015, orele 11,00.

Tema principală a conferinţei de presă o constituie manifestarea „Decada Culturii Germane în Banatul Montan” care se va desfăşura în perioada 2 – 11 octombrie 2015, precum şi Ziua Unităţii Germaniei, ziua naţională a Republicii Federale a Germaniei.

1. Acces și stimulente pentru participare
2. Calitate și relevanță
3. Parteneriate pentru o mai bună informare

         Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România este singura ”asociaţie profesională de creaţie publicistică şi jurnalistică a ziariştilor din România şi din comunităţile româneşti de peste hotare, continuatoare a organizaţiei omonime înfiinţată în 1919 ”. Este singura organizație de breaslă din România care își face simțită prezența prin organizarea unor evenimente la nivel național, dar și internațional, dobândind statutul de utilitate public. UZPR pune în valoare profesia de jurnalist, aduce omagiul membrilor săi, marilor conștiințe jurnalistice ale României, începând cu inegalabilul ziarist patriot Mihai Eminescu.

           U.Z.P.R a provocat o nouă inițiativă legislativă, la propunerea președintelui Doru Dinu Glăvan, personalitate de reală vocație în jurnalismul românesc, ziditor de gazete, organizator de evenimente jurnalistice unice pe scena culturală românească, catalizator de energii și talente, care, cu modestie, își dedică întreaga pasiune și competență cauzei jurnalismului românesc.

         Cel care a înțeles importanța acestui demers este senatorul Haralambie Vochițoiu și, în prima etapă, peste 25 de parlamentari, în frunte cu vicepremierul Gabriel Oprea, care a depus în data de 8 septembrie 2015, la Biroul Permanent al Senatului, Propunerea legislativă privind declararea zilei de 28 iunie „ Ziua Ziaristului Român”.

         Ziua de 28 iunie are o semnificație deosebită pentru jurnalismul românesc fiind ultima zi a ziaristului Mihai Eminescu la ziarul ”Timpul”, zi în care a publicat articolul despre libertatea presei. De asemenea, așa cum îmi spunea poetul național Vasile Tărâțeanu, academician și luptător pentru drepturile românilor aflați ”într-o altă țară”, trăitor la Cernăuți, când i-am vorbit despre dorința noastră, a ziariștilor români, de a stabili o zi națională:”28 iunie să fie, frate, este ziua când ni s-a furat o parte din Țară. Să nu uităm asta niciodată”.

         În expunerea de motive pentru proclamarea Zilei Naționale ale Ziaristului Român, se amintește, dacă mai era nevoie, că ” ziaristul român a înțeles, din cele mai vechi și dramatice vremuri, că exercitându-și cu dragoste și credință profesia se va înălța în aceeași măsură în care se jertfește pe altarul Adevărului, că Ziaristul român a fost, de-a lungul vremurilor, conștiința neamului său și s-a aflat în primele rânduri ale luptei pentru independență, libertate socială, redeșteptare și reîntregire națională.

          De-a lungul timpului, indiferent de regimul politic, ziaristul român a fost ținta celei mai feroce agresiuni psihice, dar și fizice, i-au fost instrumentate procese politice pentru că a îndrăznit să gândească și să scrie demascând prostia, fățărnicia, hoția, corupția, minciuna și trădarea de țară.”

         Anul trecut, în 2014, în lume, au fost uciși 66 de jurnaliști, toți în zone de conflict, chiar aproape de noi, în Ucraina, pierind cinci dintre aceștia, aproape 120 au fost răpiți iar 853 au fost arestați. Se poate afirma, fără să greșim, că jurnalismul este o meserie periculoasă, chiar mortală.

         În România, chiar dacă nu s-au manifestat cu cruzime atacurile asupra jurnaliștilor, au fost agresiuni verbale, psihice, constrângeri de ordin financiar și s-a mers chiar la loviri și distrugeri ale tehnicii cu care lucrează aceștia. Agresiunea asupra jurnaliștilor, indiferent din ce zone provine aceasta, necesită o mai atentă reacție din partea autorităților statului român.

           De aceea, ”statul român are obligația morală și de onoare de a fi recunoscător acestor martiri ziariști prin instituirea Zilei Naționale a Ziaristului Român, ca semn de respect pentru lupta neîntreruptă în slujba adevărului și a neamului românesc, pentru întărârea statului de drept, al democrației și a valorilor general umane: adevăr, respect, toleranță, solidaritate și libertate.”

           Așteptăm cu emoție și convingere că președinții Senatului și Camerei Deputaților își vor pune semnăturile cât mai repede, după adoptarea de către Parlament, pe Legea prin care se instituie ziua de 28 iunie, ”Ziua Ziaristului Român”.

                                                                                 Ion BĂDOI, membru U.Z.P.R.

De curând a apărut numărul 9 (309) / 2015 al revistei lunare „Echo der Vortragsreihe“ („Ecoul Asociaţiei“), apariţie editată de Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa. În cele 136 pagini ale ediţiei pe luna septembrie se pot citi următoarele:

pag. 4: Cuvânt înainte în grai german reşiţean;

pag. 4: Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin, Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa și partenerii vă invită la programul pentru luna septembrie 2015;

pag. 6: Scrisoarea președintelui Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin;

pag. 18: Presa despre vizita în Banatul Montan a lui Hartmuth Koschyk, reprezentantul Bundestag-ului German în probleme de repatriere și minorități naționale;

pag. 20: Petrecere în grădina Bibliotecii germane „Alexander Tietz“, cu ocazia închiderii activității a celui de-al 28 an de activitate a Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa;

pag. 23: Cultura germană în Banatul Montan. Lista evenimentelor organizate sau co-organizate de Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa în perioada 07.2014 – 07.2015, anul 28 de activitate;

pag. 64: „Ce frumos este să ai un ’Heimat’…“ Raportul asupra activităților din cel de-al 28-lea an de activitate a Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa, 10.07.2014 – 5.07.2015;

pag. 77: Ședința comisiei guvernamentale româno-germane pe tema minorității germane din România;

pag. 86: Conferință la Timișoara: „Minorități în Europa – provocări și perspective“;

pag. 94: Hugo Balazs în dialog cu Günter Friedmann;

pag. 96: Felicitări;

pag. 97: Lansarea unui nou concurs „Copiii desenează ținutul natal“;

pag. 99: Legătură de prietenie. Întâlnirea germanilor din Stiria slovenă și a celor din Banatul Montan în Maribor / Slovenia;

pag. 102: HEROES and SHE-ROES la Casa Europei din Neumarkt;

pag. 103: Forum-Europa, organizat în perioada 17 – 19 iulie 2015 la Neumarkt / Stiria, pe tema: „Generația pierdută a Europei sau speranța pentru tineret“;

pag. 108: Ziua tradițională a Carintiei, 2015;

pag. 110: Deta în haine de sărbătoare: Kirwei-ul de Sfânta Ana sărbătorit în date de 26 iulie;

pag. 115: Germana distractivă, 2015. Gărâna, 1 – 7 august 2015;

pag. 118: Hramul parohiei romano-catolice „Maria Zăpezii“ Reșița;

pag. 120: Presa despre noi;

pag. 128: Ungaria – Slovacia – Bosnia Herțegovina – Croația: Un circuit în luna mai prin patru țări europene. Partea I: Ungaria, 11 – 13 mai 2015;

pag. 134: Calendar pe luna octombrie 2015.

Publicaţia poate fi procurată la sediul Forumului German şi la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reşiţa.

Vineri, 18 septembrie 2015, între orele 11 şi 13.30, la Liceul Industrial ,,Nicolae Stoica de Haţeg”, din patriarhala aşezare montană a Mehadiei a fost cu fost venerat IOAN SLAVICI, evocându-se scurgerea celor 90 (nouăzeci de ani) de la trecerea sa în eternitate.

Manifestarea a debutat cu rugăciunea ,,Tatăl Nostru” ţinută de preotul Ciprian Danci –Zărescu, parohul Bisericii Ortodoxe Române în faţa unei săli de clasă arhipline (cadre didactice, părinţi, publicişti, cadre medicale, scriitori, actori, invitaţi din Statele Unite şi din Canada. Din California-Statele Unite, economistul Traian Lalescu, din Canada, ing. Ioţa Comenov.)

A luat cuvântul primarul Iancu Panduru, care între altele a subliniat: ,,Ioan Slavici este un clasic al literaturii române, alăturea de Eminescu, Caragiale, Creangă, Alecsandri, Coşbuc şi alţii. Ioan Slavici şi opera sa fac parte din patrimoniul culturii naţionale, este o datorie a tuturor românilor de a-l comemora şi de a nu-l uita. Operele sale: ,,Mara”, ,,Moara cu noroc”, ,,Pădureanca” şi altele sunt nestemate ale literaturii române.”

În continuare, moderatorul şi iniţiatorul manifestării IOAN SLAVICI 90, scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, a dat cuvântul celor care au ţinut comunicări despre viaţa şi opera marelui scriitor. Astfel:

– Profesoara Ana Zeicu a avut expozeul: ,,Ioan Slavici-scriitor clasic al literaturii române”;

– Ilie Cristescu: ,,Moştenirea spirituală-zestre culturală a întregului popor. Romanul ,,Mara”-o capodoperă;

– N.D. Petniceanu: ,, Ioan Slavici şi stilul oral în literatura română” ;

– Traian Găletaru: ,,Slavici şi Eminescu-piscuri în literatura română;.

– Gheorghe Mirulescu: ,,Slavici-luptător pentru unitatea culturală a românilor”;

– Dr. Constantin Falcă: ,,Aforisme şi maxime în creaţia literară a lui Slavici” ;

– Traian Lalescu (nepotul savantului Traian Lalescu: ,, Preţuirea înaintaşilor este o datorie sacră a contemporanilor noştri” ;

– Corina Florescu, actriţă la Teatrul Municipal Lugoj, a dat citire unei scrisori oficiale primită de la primarul ing. Valentin Bot, de la Siria (Arad), în care salută acţiunea culturală de la Mehadia, evocând şi locul de naştere al scriitorului Ioan Slavici.

Din partea presei vorbite a fost prezentă Alexandra Gorghiu de la ,,Radio România Reşiţa”. Din partea presei locale: Constantin Vlaicu, redactor la gazeta ,,Vestea de Mehadia”.

x

După comunicări, a urmat un regal poetic susţinut de poeţii prezenţi la manifestare, care au declamat din creaţia poetică proprie.

S-au reprodus: Mia Rogobete, actriţă la Teatrul Municipal Lugoj, Maria Chiper, redactor la gazeta literară ,,Arcadia”, din Anina, Ion Raşinaru, din Anina, Dr. Dănilă Surulescu, din Timişoara, Anişoara Zeicu, din Mehadia.

În final, rapsodul Iosif Puşchiţă, din Petnic, solist la Radio Reşiţa şi Radio Timişoara a interpretat doine din repertoriul său de cântece străvechi.

Profesoara Ana Zeicu si un grup de elevi a prezentat sceneta: ,,D-l Goe” de Caragiale

Primarul Iancu Panduru a distribuit celor prezenţi diplome de participare la acţiunea ,,Slavici 90”.

Preşedintele cooperaţiei, domnul Victor Cîrstoi, a sponsorizat masa festivă de la Restaurantul Nico din Gara Băile Herculane.

                                                                                    CRONICAR: Nicolae Danciu Petniceanu

BULETIN DE PRESĂ

AL FORUMULUI DEMOCRATIC AL GERMANILOR DIN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN

ŞI AL ASOCIAŢIEI GERMANE DE CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE A ADULŢILOR REŞIŢA

La un an și două luni de la trecerea în eternitate a celui care a fost şi va rămâne în amintirea noastră Werner Hirschvogel (13.12.1931 – 10.07.2014), Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin împreună cu Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa au deosebita onoare de a invita pe cei interesaţi la o întâlnire de suflet dedicată acestuia.

Programul va avea loc în data de 10 septembrie 2015 începând cu ora 17,00 la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ din Reşiţa şi va cuprinde şi prezentarea cărţii bilingve „Werner Hirschvogel: O viaţă pentru sportul cu motorul. Autobiografie = Werner Hirschvogel: Ein Leben für den Motorsport. Ein Lebenslauf”, apărută de curând la Editura „Graph” din Reşiţa, din iniţiativa familiei.

Erwin Josef Ţigla

Adrian Georgescu

Miercuri, 9 septembrie 2015, orele 18:00, la librăria Semn de Carte din Reșița, str. Libertății 13, iubitorii de literatură se pot întâlni cu scriitorul bucureștean Adrian Georgescu la lansarea volumului MONAHUL LĂUNTRIC.
Despre volumul cu 365 de mărturisiri și 365 de plânsururi vor vorbi: părintele Ioanichie- pr. prof. dr. Ioan Petrică, preot duhovnic la Mănăstirea Sfântul Ilie de la Izvor- Bocșa, prof. dr. Sabin Pautza,  prof. Adela Schindler.
Vă așteptăm cu drag la o întâlnire de suflet cu scriitorul despre care, regretatul erudit dr. med. Octavian Apahideanu (15.05.1939- 03.09.2015) spunea … etica creştină este slujită de preoţi (o parte din sarcinile lor) şi de oameni religioşi de marcă, spirite creştine luminate, repere spirituale, sare a pământului – exempli gratia-  scriitorul Adrian Georgescu, prin el însuşi şi prin cărţile sale.
ADRIAN GEORGESCU s-a născut la Piteşti, la 4 decembrie 1952. Provine dintr-o familie de intelectuali şi a fost educat într-o atmosferă de toleranţă şi respect pentru semen. Debutează cu poezie în 1968, în timpul studiilor liceale, în revista Amfiteatru şi publică ulterior în România Literară. Este momentul când îl întâlneşte pe filosoful existenţialist şi eseistul Grigore Popa, care a avut o influenţă determinantă asupra întemeierii demersului său auctorial. În anul 1972 este angajat la Societatea Română de Radiodifuziune (lucrează şi astăzi în această instituţie), unde îl remarcă imediat compozitorul şi muzicologul Doru Popovici, care îi încredinţează în emisiunile sale largi spaţii de difuzare pentru dialoguri purtate cu cele mai remarcabile personalităţi culturale şi artistice ale epocii: Anatol Vieru, Aurel Stroe, Nicolae Balotă, Ana Blandiana, Iosif Conta, Edgar Papu, E. Elenescu, H. Brauner şi alţii – dialoguri reunite în volumul Convorbiri.

(Citeste mai mult…)

Într-unul din articolele cu caracter critic a profesorului şi dirijorului; etnomuzicologului şi compozitorului Timotei Popovici, la adresa unui preot care susţinea că Maramureşul a fost „Ţara colindelor“ româneşti[1], maestrul i-a replicat: „M-a uimit această vorba fiindcă eu ştiam că Ţara Colindelor este întreaga ţară a noastră. De la un capat la. altul pământul românesc gâlgâie de colinde, unele mai frumoase decât altele. Doar că, avem o iubire mai mare pentru cântecele din aretul nostru, chiar dacă nu ar fi aşa frumoase ca unele din alte părţi“.[2] Zestrea care ne-a lăsat-o etnomuzicologul Cornel Bogariu confirmă pe deplin ideea promovată de muzicianul bănăţean care dintr-o dedicaţie a lui Gheorghe Breazul reiese că, a fost „Ctitorul reînvierii cultului colindelor româneşti“.[3]

Am desprins din versurile colindelor şi cântecelor de stea, culese de C. Bogariu, acele elemente care vizează creaţia materială a celor mulţi, mai exact pe acelea care privesc etnografia. În activitatea noastră de „şartrocari“[4] nu ne putem lăuda cu alcătuirea unui glob de aur din firişoarele extrase din contextul poetic cercetat dar, atâtea câte sunt dorim să le evidenţiem în cele ce urmează spre folosul celor interesaţi de: alimentaţia tradiţională; arhitectura ţărănească; zămislirea coloanelor cerului (troiţele); târgurile de animale; ocupaţiile şi obiceiurile; harnaşamentul bidiviilor şi mai presus de toate portul popular al lo­cuitorilor obştiilor săteşti din zona Orăştiei.

Darurile oferite de gazde, colindătorilor drept recompensă pentru urările făcute ţin, în bună parte, de alimentaţia tradiţională a poporului român. Iată, în textul versificat a unui colind cules de folcloristul C. Bogariu din Băiţa, cinci dintre acestea: „Colacu, – a doua zîce – / Făr-un cârnat nu ne-om duce / Sângereţi-mi vin aminte … / Şi-acum şi-o litră de vin / Şi v’o două de rachiu, – / Fie zece-toate–or trece – / Vai, da bine-ar fi!“.[5]

[1] Gheorghe Secaş, pr., Ţara colindelor? (dintr-un calendar apărut la Sibiu în anul 1945).

[2] Timotei Popovici, În Ţara colindelor. În: Gazeta Sibiului (Sibiu), XII (1945), 52, 1.

[3] Exemplarul: Gheorghe Breazul, Colinde, dedicaţia de mai sus se află în Colecţia Aurelia + Dumitru Jompan – Marga.

[4] Căutătorii metalului nobil în nisipul aurifer din albia râului.

[5] vol. V, p. 175 (Băiţa).

>>>>>>>>>>>>>>>>